Emulsii

Emulgatori
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
emulgatorii

 -sa fie eficace in conc. mici

 -sa fie stabili in timp
 -sa nu reactioneze cu s.a si nici cu cele auxiliare
 -sa nu aiba actiune facrmacologica proprie
 -sa favorizeze obtinerea unei emulsii cu grad avansat de
dispersie
 -sa favorizeze fazei externe o viscozitate convenabila
 -sa nu confere emulsiei gust si miros neplacut
 -sa fie economici
EMULGATORI
 Clasificare –
 1.dupa tipul de emulsie
 De tip A/U : sapunuri alcalino – teroase(bivalente) , sapunuri de rezine ,
ceruri , esteri ai alcoolilor si ac grasi superiori , lanolina , steroli , ag
lipofilici
 De tip U/A : sapunuri alcaline , gume ,pectine dextroze, albumine ,
gelatine , saruri de ac rezinici , saponine , lecitine , tensioactivi de sinteza
 2. dependent de disocierea electrolitica
 Anionactivi – partea activa care contribuie la formarea emulsiei este
anionul
 Cationactivi – partea activa cu calitati de emulgator – cationul
 Neionogeni – emulgatori indiferenti la disocierea electrolitica
 Amfoteri – subst care pot functiona in emulsie fie sub forma de anion fie
sub forma de cation , iar la puncul izoelectric coexista cele 2 forme
 3. dupa str chimica
 hidrati de carbon ( guma arabica , tragacanta)

 alcooli ( cetilic , stearilic , )

 acizi ( palmitic , oleic , stearic , lauric )

 esteri ( comp sulfati si sulfonati , esteri ai propilenglicolului )

 comp cuaternari de amoniu

4. dupa utilizare
 -de uz intern

 -de uz extern

 -de uz parenteral
 5.dupa tipul de actiune:
 -emulgatori adevarati
 -cvasiemulgatori
 6.dupa modul de actiune:
 -tensioactivi sintetici si semisintetici
 -produse naturale si derivatii lor
 -solide fin divizate(pulverizate)
Emulgatori utilizati în practica farmaceutica

1.     Emulgatori naturali (tab. nr. 1);

2.     Emulgatori sintetici si semisintetici.
Acestia pot fi:
a)     Emulgatori ionogeni (tab. nr. 2);
b)    Emulgatori neionogeni (tab. nr. 3);
c)     Pseudoemulgatori.
 Tab. nr. 1. Emulgatori naturali

Emulgatorul Tipul Caracteristici

emulgatorului
1 2 3

Guma U/A, intern - se foloseste sub forma de pulbere sau mucilag în

cantitati de 50% fata de ulei;
arabica
- are caracter slab anionic;
- are reactie acida, datorita acidului galacturonic din
compozitia macromoleculei de acid poliarabinic;
- este stabilita în limite de pH 2 - 10;
- se poate asocia cu tragacanta pâna la 5%, cu sapunuri
de sodiu, potasiu, amoniu, cantitati mari de alcool.

Gelatina U/A, intern - în apa rece se hidrateaza, se umfla, prin încalzire se

transforma într-o solutie coloidala;
- la pH = 3 - 5 se comporta ca emulgator propriu-zis, la
pH = 8 ca pseudoemulgator;
- se cunosc doua sorturi: Pharmagel "A" obtinut prin
hidroliza acida si Pharmagel "B" prin hidroliza alcalina.
Galbenusu U/A, intern - se întrebuinteaza mai rar fiind usor alterabil;
l de ou - un galbenus poate emulsiona 15 g ulei gras;
- se adauga conservanti: acid benzoic 0,4%,
benzoat de sodiu 1%, alcool 5 - 10%
Cazeina U/A, intern - este emulgatorul laptelui;
- cazeina pulverizata se amesteca cu apa si se lasa
la îmbibat.
Lecitina U/A si A/U - are caracter amfion (ion bipolar):
- emulsiile de uleiuri vegetale sau animale
preparate cu lecitina sunt mai stabile decât
emulsiile de uleiuri minerale;
- pot fi administrate si parenteral.
Saponine U/A, extern - sunt agenti tensioactivi puternici;
- se întrebuinteaza sub forma de tincturi;
- prin agitare produc o spuma stabila.
Colesterolul A/U, extern - sunt neionogeni;
si derivatii - se întrebuinteaza în cantitate de 1 - 5%

Acizii biliari U/A, extern - se utilizeaza sub forma de saruri de sodiu;

(acid - actioneaza ca agenti tensioactivi puternici,
taurocolic si
formând un film coerent în jurul picaturilor de
acid ulei.
glicocolic)

Lanolina A/U, extern - contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli

superiori;
- se întrebuinteaza în creme si unguente.

Tragacanta U/A, intern, - ca pseudoemulgator;

extern
- peste 5% se gelifica;
- se foloseste mai mult sub forma de mucilag,
obtinând emulsii stabile între pH 4 - 7.
Agar - U/A, - ca pseudoemulgator;
agar intern - se întrebuinteaza în concentratie de
1 - 3%;
- electrolitii în concentratii mari îi
scad vâscozitatea;
- alcoolul în concentratie de 50% îl
precipita.

Alginat U/A - ca pseudoemulgator;

de sodiu - se foloseste în concentratie 1 - 2%;
- se gelifica cu ioni de calciu
(coacervate)
 Tab. nr. 2. Emulgatori ionogeni

Tipul Structura Emulgatorul Caracteristici

emulgatoru chimica a
lui ionogen emulgator
ului

1 2 3 4
Emulgatori Sapunuri Sapunuri - sunt saruri de sodiu, potasiu sau amoniu ale
anionactivi alcaline acizilor grasi (acid lauric, palmitic, linolic,
linolenic, oleic, stearinic);
- sunt emulgatori de tip U/A;
- se folosesc mai mult extern;
- pot fi folosite ca atare sau preparate
"extempore" prin amestecarea uleiului cu solutii
de hidroxizi;(linimente)
- au pH alcalin, sunt incompatibile cu multe
substante;
- incompatibilitate cu ionii de calciu, magneziu
si metale grele, cu acizi si cu electroliti..
Sapunurile - sunt sarurile metalelor bi- si
metalice polivalente (Ca, Mg, Pb, Al) cu acizi
grasi;
- sunt emulgatori de tip A/U;
- sunt stabile fata de acizi.
Sapunurile - sunt sapunuri de amine, formate prin
organice înlocuirea hidrogenului din molecula
amoniacului cu grupari organice (de
ex. Trietanolamina), care au
proprietatea de a forma sapunuri
organice cu acizii grasi (acid oleic, acid
stearic);
- sunt emulgatori de tip U/A;
- nu sunt salefiate si nu se descompun în
prezenta electrolitilor;
- avantajul lor ca sunt mai putin bazice
decât sapunurile alcaline.
 Sulfati ai Laurilsulfat de sodiu, - este o pulbere care irita puternic
alcoolilor Dodecilsulfat de sodiu, mucoasele;
superiori si Texapon
- formeaza emulsii de tip U/A;
sarurilor
- F.R. X (Natrii
lor - se întrebuinteaza mai mult extern, dar
laurylsulfas)
pâna la 1% se poate si intern.

Cetilsulfat de sodiu - asemanator cu laurilsulfat de sodiu,

dar solutiile apoase sunt tulburi;
Cetilstearil - sulfat de
sodiu - este un amestec din parti aproximativ
egale de cetilsulfat de sodiu si
- F.R. X (Natrii
stearilsulfat de sodiu;
cetylstearyl -sulfas
- în apa formeaza o solutie coloidala
tulbure;
- intra în compozitia emulgatorului
complex "Alcoholum cetylstearylicum
emulsificans" (F.R. X);
- emulgator de tip U/A.
 Derivati Dioctilsulfos -este o masa ceroasa, solubila
sulfonati
ai uccinatul de în apa 1:70, cu proprietati
alcoolilorsodiu tensioactive energice.
superiori (Aerosol
OT,
Manoxol
OT)
CARBOPOL Polimeri de -Emulgator de tip U/A
carboxivinil
Emulgatori Sapunuri Clorura de - are actiune antiseptica
cationactivi inverse benzalconiu, pronuntata si proprietati
Zephirol - tensioactive remarcabile;
F.R. X - este un emulgator de tip U/A;
(Benzalkonii
chloridum) - este incompatibil cu salicilati,
saruri de metale grele, azotati.
Emulgat Sapunuri Bromura de - în solutie de 10% se
inverse cetilpiridiniu, Bromocet, foloseste ca dezinfectant
ori
Cetazolin extern cu proprietati
cationac tensioactive puternice.
tivi Bromura de - este un agent
cetiltrimetilamoniu dezinfectant;
Cetrimid - se utilizeaza mai rar.
 Tab. nr. 3. Emulgatori neionogeni

Structura chimica Emulgatorul Caracteristici

al emulgatorului
1 2 3
Alcoolii Alcool lauric - substanta de culoare alba, solida, se lichefiaza la aer;

superiori - emulgator de tip A/U.

Alcool cetilic - lamele albe, insolubile în apa, solubile în solventi

organici;

- este un emulgator de tip A/U;

- se asociaza cu emulgatori mai puternici U/A formând

emulgatori complecsi.
Alcool cetilstearilic - - este un amestec de alcooli grasi superiori saturati în
F.R.X (Alcoholum care predomina alcoolul stearilic si alcoolul cetilic în
cetylstearylicum) proportie de 1:1;

- se prezinta ca o masa sau lamele albe, cu aspect

cristalin, onctuoase la pipait, cu miros alb caracteristic;

- insolubil în apa, usor solubil în eter, benzen, cloroform,

eter de petrol.
Esteri partiali ai Monostearat de glicerina - este un emulgator de tip A/U.
glicerinei Tegin: 76% stearat de gliceril, - emulgator de tip U/A.
4,4% stearat de sodiu, acid
stearic
Esteri ai Stearat de propilenglicol, - este un emulgator de tip U/A.
propilenglicolului Nonex, monolen

Esteri ai sorbitanului Span-uri (20 - acid lauric, 40 - - sunt emulgatori de tip A/U.
cu acizi grasi acid palmitic, 65 - acid
tristearic, 80 - acid oleic, 85 -
acid trioleic)
Esteri ai sorbitanului Tween-uri, Polisorbati, Crill, - sunt emulgatori de tip U/A;
cu acizi grasi, Sorboxeteni (20-acid lauric,
- sunt solubili în apa si alcool;
eterificati cu 40-acid palmitic, 60-acid
polietilenglicoli (eteri stearic, 80- acid oleic), Tween - nu se dizolva în grasimi, ulei
polietilenglicolici ai 80 (Polysorbatum 80) - F.R. X de parafina;
spanurilor) - au gust neplacut.
Esteri ai Myrj (45-cu 8 grupe de oxid de - sunt emulgatori de tip U/A.
polietilengliolilor cu acid etilen, 49-cu 20 grupe de oxid
stearic (PEG+Ac stearic) de etilen, 51-cu 30 grupe de
oxid de etilen, 52-cu 40 grupe
de oxid de etilen, 53- cu 50
grupe de oxid de etilen, 59-cu
60 grupe de oxid de etilen)
Eteri ai Brij (30- eter lauric, 52- eter - sunt emulgatori de tip U/A.
polietilenglicolilor(PEG) cetilic, 72- eter stearilic)
cu alcooli superiori
Eteri ai alcoolului cetilic Cetomacrogol 1.000 (eterul - este o masa onctuoasa, cu aspect de ceara,
sau cetostearilic cu cetilic al polietilenglicolului solubil în apa.
polietilenglicoli(PEG+al 1.000)
c.cetilic)
Eteri sau esteri ai Cremophor EL (ulei de ricin - sunt emulgatori de tip U/A.
polietilenglicolurilor cu polietoxilat);
alcoli superiori sau cu
Cremophor A solid (eter al
gliceride
alcoolului stearilic cu PEG);

Cremophor A lichid (eterul

oleic al polietilenglicolului)
Eteri Tagat S (polietilengliceril- - sunt emulgatori de tip U/A;
polietilenglicolici ai monostearat);
- sunt lichide vâscoase,
esterilor partiali ai
Tagat O hidrosolubile.
glicerinei
(polietilengliceril-
monooleat);
Tagat L (polietilengliceril-
monolaurat);

Esteri ai acizilor Monolaurat de zaharoza U/A

grasi cu zaharoza (U/A);
Distearat de zaharoza
A/U
(A/U).
Emulgatori Solide fin pulverizate U/A –argila, bentonita ,veegum
insolubili A/U –carbune, grafit
Pseudoemulgatori sintetici si semisintetici
Produsele incluse în aceasta categorie de substante auxiliare
influenteaza putin tensiunea superficiala, stabilizând emulsiile prin marirea
vâscozitatii celor deja formate. Însa nu exista o delimitare neta între
emulgatorii propriu-zisi si pseudoemulgatori. Una si aceeasi substanta în
anumite conditii se comporta ca emulgator, în alte conditii numai ca agent
de vâscozitate (de exemplu gelatina, Carbopolii).
Astfel de pseudoemulgatori pot fi :
-         metilceluloza;
-         hidroxiceluloza;
-         carboximetilceluloza sodica;
-         alcoolul polivinilic;
-         polivinilpirolidona;
-         polimeri de carboxivinil (Carbopolii).
Emulgatori tensioactivi de sinteza
 Caracteristici:
 Stabilizeazaemulsiile prin formarea unui monostrat de
ioni sau molecule adsorbit la interfata U/A
 Au o compozitie unitara
 Dau o stabilitate indelungata
 Au eficacitate terapeutica optima
 1.Emulgatori anionactivi-
 Sapunuri se obt prin saponificarea materiilor grase de
origine veg sau animala cu ajutorul alcalilor = sapunuri
moi sau solide ale acizilor lauric , palmitic , stearic , oleic ,
ricinoleic , linoleic. Se fol numai ext din cauza alcalinitatii ,
gustului neplacut
 Sapunurile monovalente – em U/A iar cele bivalente de tip A/U

 Structura chimica -Sapunuri alcaline – RCOOMe , R = lantul

hidrocarbonat , radical au unui acid gras cu 12-18 atomi de carbon ,
iar Me = Na , K , NH4
 Sapunurile cu > 18 at de carbon = ineficace , insolubili in apa
 Sapunurile cu <12 atomi de carbon sunt prea hidrofile si nu au capac
de emulsionare
 Prezenta dublelor legaturi in lantul lipofil creste polaritatea
moleculei si solubilitatea in apa . Ex oleatul de Na este mult mai
solubil decat stearatul de Na; dau emulsii de tip U/A
 Ph este in jur de 10
 Precipita in prezenta sarurilor de ca de ex precipitarea sapunului
obisnuit in prezenta apelor dure = saruri insolubile . Mol de sapun
formeaza in apa complecsi coloidali ( micele ) cu ef solubilizante
 O actiune emulgatoare mai puternica se obtine daca
sapunul ia nastere in timpul prepararii sapunului ( in
situ )
 Ex : sapunul de Na emulsioneaza ul volatile sau fixe =
1 g sapun ptr:
 20- 30 g ul volatil sau 40-50 g ul. fix
 Sapunul de k – 1 g ptr 1-2 g ulei
 Sapunurile de metale polivalente –(RCOO)2Me – metalul
este Ca , Mg, Zn, Al – insolubile in apa si solventi polari
dar solubile in uleiuri si solv apolari
 Dau em A/U , se fol ptr uz ext
 Ex ; stearatul de Ca – ia nastere la pregatirea linimentului
oleo-calcar
 Sapunuri organice sapunuri de amine sau derivati de ac
grasi ( oleic , stearic ) si amine organice
 Dau emulsii de tip U/A : sapunuri de trietanolamina si
sapunuri de rezine
 Compusi sulfatati si sulfonati – se obt in urma rc dintre alcooli sau
ac grasi nesat cu acid sulfuric
 Se obt
 - derivati alchil sulfat : ROSO3 Ex : alchil sulfati – lauril sulfatul
de na , lauril sulfatul de amoniu , lauril sulfat de trietanolamina ,
cetilsulfat de amoniu
 si
 -comp alchil sulfonati daca se lucreaza cu ac sulfuric fumans :
RSO3
 Compusi sulfonati – cetilsulfonatul de Na , aerosilul

 Carbopolii – polimeri de carboxi vinil , anionactivi si care

formeaza em de tip U/A
 Se mai pot folosi ptr cresterea vascozitatii emulsiilor , carbopol
934 , sau 940
 Prepararea emulsiei cu carbopol
 Se disperzeaza carbopolul in apa si se
neutralizeaza cu amoniac
 Se introduce o amina in cant egala cu
carbopolul
 Se adauga faza uleioasa treptat si sub agitare
 Carbopolii stabilizeaza emulsia prin marirea

vascozitatii fazei apoase . La ph 6 avem

vascozitate maxima
Emulgatorii cationici
 Au in str un pol hidrofil anionic si un pol
hidrofob cationic responsabil de capac
tensioactiva
 Sunt tensioactivi cu act detergenta puternica si au

rol antiseptic
 Se mai numesc sapunuri cationice sau sapunuri

inverse
 Dau emulsii de tip U/A

 Se fol in emulsii de uz ext – prep

dermatocosmetice
 Exemple:
 Bromura de cetil- trimetil amoniu

( cetavlon sau cetrimid )

 Clorura de benzalconiu – zefiran ,

zephironiu
 Clorura de benzetoniu – phemerol
Emulgatori neionici
 Subst bipolare care nu disociaza in ioni in mediu apos si au
stabilitate in prezenta acizilor si alcalilor
 Ex – esteri ai ac grasi cu glicerina – esterificarea glicerinei cu ac grasi
se poate face la 1, 2 sau 3 hidroxil
 Monostearatul de glicerina – procedeul general de prep consta in
dispersarea acestuia in faza uleioasa la 70 grade peste care se aduce
faza apoasa incalzita la o temp mai ridicata si se amesteca pana la
racire
 Monostearatul de gliceril autoemulgator de natura anionica –
teginul
 Monostearatul de gliceril autoemulgator de natura cationica – se
fol in produse de igiena ptr prop antiseptice si in prep farm cu
antibiotice
 Monosteratul de gliceril autoemulgator neionic
 Esteri ai ac grasi cu sorbitanul – em A/U
 Spanurile:
 - 20 ( monolaurat de sorbitan )
 - 40 ( monopalmitat de sorbitan )
 - 60 ( monostearat de sorbitan )
 - 80 ( monooleat de sorbitan )
 Tweenurile:derivati de polioxietilen ai esterilor acizilor
grasi cu sorbitanul – prin tratarea gr OH reziduale ale
spanurilor cu PEG = polisorbatii sau tweenurile
 Tween 80 ( un rest oleic si 20 resturi de etilen glicol )
 Tween 81 ( un rest oleic si 5 resturi de etilen glicol )
 Emulg de tip U/A
 PEG – emulg U/A , maresc vascozitatea fazei
apoase
 Alc polivinilic – act prin:
 - marirea vascozitatii fazei apoase si
 - coloid protector
 Se fol ca mucilag 10 %
 Se fol ptr stabilizarea em de parafina , ricin ,
bromoform
Alti emulgatori
neionogeni(cvasiemulgatori)
 Eteri ai alcoolilor grasi cu PEG: cetomacrogol 1000
 -f.solubil in apa; de aceea se asociaza cu un emulgator liposolubil
 Poloxalcolii (pluronicii)-copolimer de oxid de etilena cu oxid de
propilen
 Alcooli grasi superiori- auxiliari, pt.ca singuri nu pot forma o
emulsie
 Polietilenii (macrogoli)
 - neionogeni, foarte hidrofili
 - agenti de emulsionare auxiliari
 - actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe ;
 -dau bune rezultate cind se asociaza cu un emulgator primar
Tensioactivi amfoteri sau amfifili
 La un pH mic se incarca cu sarcini pozitive
(cationici)
 La un pH mare se incarca cu sarcini negative
(anionici)
 Lecitinele- sunt esteri ai acizilor fosfatidici
 -dau emulsii A/U si U/A; daca procentul fazei
apose este mare rezulta emulsii U/A (L/H)- de
aceea sunt folosite in perfuzii cu emulsii L/H prin
perfuzare i.v.
Emulgatori naturali

 Dau em de tip U/A – act de stabilizare se datoreste

formarii de filme multimoleculare in jurul
picaturilor impiedicand coalescenta
 O parte din subst se dizolva in faza ext – unde are
loc cresterea vascozitatii si astfel se mareste
stabilitatea em
 Sunt considerati cvasiemulgatori deoarece nu
produc o scadere a tens superficiale
 Se fol mai putin datorita aparitiei de tensioactivi de
sinteza care au prop superioare
Clasificare

 -polizaharide:guma arabica, tragacanta,pectine,

alginat de sodiu, agar agar
 -saponine (saponozide)
 -produse animale: gelatina, lapte praf, cazeina,
galbenus de ou, chitosanul
 -polizaharide semisintetice- metilceluloza, Cmc,
hidroxipropilceluloza
 -substante naturale care contin steroli:ceara de
albile, lanolina, colesterol, alcooli din lina-em H/L
 1.Polizaharide
 1.Guma arabica – se fol ptr obt em de uz int cu ul fixe si
volatile (U/A)
 Act prin formarea unui film coloidal si mai putin prin cresterea
vascozitatii
 Este eficace in conc relativ mari peste 5%
 Este lipicioasa si de aceea nu se fol la em de uz ext
 Deoarece oxidazele si peroxidazele din GA distrug unele
medicamente , GA se desenzimeaza prin incalzirea la 80 grade
timp de 1 ora dupa care se evapora
 Se fol ca atare sau sub forma de mucilag
 Se considera ca 1 g GA emulsioneaza 4 g ulei veg , 2 p ulei
esential si 1 p balsam sau rezine
 Se fol la prep em de receptura , avand o stabilitate limitata
 Nu se fol in industrie , deoarece prop reologice se modifica
 2.Tragacanta – act prin marirea vascozitatii ca stabilizator de
em U/A
 Se fol sub forma de gel 10 %
 Se adauga stabilizanti atat la tragacanta cat si la GA
 3.Agar – agar – geloza – se extrage din dif specii de
Gelidium , se fol ca gel 1%
 Pectina – cvasiemulgator
 Ac alginic si derivatii – mucilag 2-5 %
 Stabilizeaza em U/A
 2.Saponine – de natura glicozidica , dau cu apa pseudosolutii
care spumifica si provoaca o micsorare a tens superficiale
 Au act hemolitica , se fol ptr uz ext
 3.Produse animale
 -Gelatina – se obt din colagenul purificat si inalbit ; insolubila
in apa rece , se imbiba absorbind o cant de 5-10 ori mai mari
decat greutatea
 La cald se inmoaie .
 Sol 2 % in apa calda formeaza la racire un gel transparent
 -incalzirea prelungita a gelurilor duce la scaderea vascozitatii si
la diminuarea capac de gelificare
 Se fol la prep em U/A de uz int in prop de 5%
 2 prod comerciale : A si B ( pharmagel )
 Gelatina acida sau de tip A provine de la un precursor acid
 Gelatina de tip B provine de la un precursor alcalin
 Cazeina
 Laptele praf
 Galbenusul de ou –em conc de trigliceride datorita vitelinei
si colesterolului – em U/A
 Lecitinele din ou sau din soia – caracter amfoter
 Chitosanul-obtinut din chitina cochiliilor crustaceelor
4.Polizaharide semisintetice
 Derivatii de celuloza – cei mai utilizati eterii de
celuloza , Mc si CMC – stabilizeaza em U/A
 MC – conc 0,5 – 2,5% fata de cant totala a emulsiei
 MC 500 – mucilag 2 % ptr prep emulsiilor de ulei
de ricin
 Ptr emulsionarea ul de parafina se fol conc mai
ridicate
 CMC Na
Substante naturale
 Ceara de albine – A/U ptr uz extern
 Lanolina – A/U

 Colesterol

 Alcooli din lina

 Datorita caracterului puternic lipofil se obtin

emulsii stabile de tip A/U

Emulgatori insolubili
 Dispersarea unor pulb fine insolubile poate
permite obt unor emulsii de ambele tipuri prin
formarea unor filme la interfata
 Pot actiona singuri sau in asociere cu tensioactivi
 Pot sa dea emulsii
 U/A ( argila , bentonita, veggum ) sau
 A/U ( carbunele animal , grafitul )
Alte substante ajutatoare
 1.antioxidantii-in conc.de 0.001-0.1% ex: BHT, BHA
(butilhidroxitoluen sau butilhidroxianisol)
 2.umectantii-reduc evaporarea apei in timpul depozitarii
(glicerina, sorbitol -5%)
 3.conservanti antimicrobieni
 4.antispumanti
 5.edulcoranti,aromatizanti
 6.parfumuri
 7.factori de penetratie pt. emulsiile de uz extern-favorizind
penetrarea prin piele Ex: DMSO (dimetilsulfoxid)sau DMA
(dimetil acetamida)
Formularea emulsiilor
 Stabilitatea em tine seama de :
 1.Tipul de emulsie si de prop substantelor
medicamentoase
 Exista riscul de inversare a fazelor – se procedeaza
la marirea vascozitatii fazei ext la em A/U – se
adauga ceruri sau materiale lipofile
 2.Selectarea emulgatorului se face tot fct de tipul
emulsiei si de modul de adm
 Se prefera folosirea de asociatii de emulg
 Imp este calitatea emulgatorului si puritatea
 2.1.Alegerea emulgatorului: se alege si fct de vascozitatea
preparatului
 La prep de uz ext se va urmari capac de intindere pe piele si de
aderare
 3.Stabilitatea chimica si microbiologica a prep – alegerea
conserv si antioxidantilor se face dependent:
 de tipul de emulsie ,
 de solubilitatea lor in apa sau ulei
 de coef de repartitie intre cele doua faze ,
 de compatibilitatea cu emulg folosit si sm
 4.Formularea se face si fct de timpul de stocare cerut si de
posib tehnologice
Prepararea emulsiilor
 O emulsie stabila este conditionata de :
 Emulgator
 Metoda de lucru
 Eficacitatea dispozitivului care dezvolta act mecanica necesara
emulsionarii
 Prepararea unei emulsii necesita o cant apreciabila de:
 1. Energie ptr spargerea lichidului care constituie faza int in globule mici
si dispersarea acestuia in faza externa
 Daca tens interfaciala este mare producerea emulsiei necesita un
consum mare de energie si invers
 2.Tipul de emulsie este determinat de rap volumetric al fazelor ,si mai
ales de
 3.Agentul de emulsionare folosit
 Desi un emulgator produce un anumit tip de emulsie , prin
aplicarea unor tehnici speciale se poate obt si tipul de
emulsie opus : ex laptele este o em U/A si untul o em de tip
A/U desi contin acelasi emulgator
 4.Temperatura are rol imp care tb sa fie in general o temp
optima :
 la emulsiile cu coloizi hidrofili cresterea temp poate determina
scaderea vascozitatii fazei apoase ; la fel la em cu GA
 daca in formula sunt prezente ceruri , incalzirea se face
putin peste punctul lor de topire pe baie de apa impreuna
cu restul comp
 Dupa incalzire , faza uleioasa se amesteca cu faza apoasa
incalzita la ac temp
Metode de emulsionare
 1 . Adaugarea fazei int la faza ext – emulg se dizolva in faza ext – em U/A ,
dar daca se adauga o cant mai mare de ulei se produce inversarea
em(metoda gumei umede)
 Faza int se adauga in portiuni mici si sub agitare energica sau se poate folosi
un flacon
 2. Adaugarea fazei ext la faza int – se obt la inceput o emulsie de tip invers
si numai dupa ce se adauga cant mai mari se produce inversarea fazelor
obt tipul de em urmarit – ex : em prep cu GA (metoda gumei uscate)
 3. Amestecarea celor doua faze incalzite – se aplica cand in formula
figureaza ceruri , vaselina care necesita o topire prealabila .Sol apoasa se
incalzeste cu cateva grade peste temp fazei uleioase. Practic faza apoasa se
aduga peste faza ul si se agita pana la racire , evitind astfel cristalizarea
cerurilor si obt unui produs granulos
 Este metoda intilnita la stabilizarea em cu sapun , cand emulgatorul ia
nastere la interfata , in urma rc dintre un ac gras si un alchil
 ex: cr de maini
 4. Adaosul alternativ al celor doua faze la ag de
emulsionare – are avantajul ca in stadiul initial
emulg se gaseste in conc mare si em primara e
mai usor de obtinut
 Se aplica la sapunuri cu trietanolamina
 Esentele se adauga la sfairsit ptr a evita
volatilizarea
Prepararea emulsiilor in farmacie
 Ptr cant mici de emulsie U/A folosim mojarul si
pistilul iar ca emulg GA (guma arabica)
 2 metode :
 1.Metoda continentala ( gumei uscate )
 2.Metoda engleza ( gumei umede )
 Metoda gumei uscate – metoda suspensiei este
astfel denumita deoarece guma se disperseaza in
ulei
 Denumita si continentala ptr ca a fost ptr prima data
folosita de farmacistii de pe continent
 1.- Metoda "continentala" sau metoda gumei uscate. Este metoda
prevazuta de F.R. X pentru prepararea emulsiei uleioase (Emulsio oleosa):
se amesteca în mojar 10 parti de ulei de floarea-soarelui cu 5 parti de
guma arabica dezenzimata, pulverizata la care se adauga o cantitate
determinata din faza continua (7,5 apa distilata) pentru obtinerea emulsiei
primare. Emulsia primara are un aspect alb si la triturare da un sunet
caracteristic. La aceasta emulsie primara se adauga treptat, în mici portiuni
restul fazei continue (apa distilata pâna la 100 g). Acest procedeu este
numit si metoda "4 - 2 - 3" pa baza raportului între ulei - emulgator - apa,
necesar obtinerii emulsiei primare. Este una dintre cele mai expeditive
metode de preparare a emulsiilor de tip U/A, la nivelul farmaciei;a
 Reguli la prep emulsiilor
(concluzii)
 Ustensilele sa fie curate si uscate

 Mojarul sa fie poros cu peretii aproape verticali

 Pistilul sa aiba baza plata pt.a asigura o suprafata mare de forfecare

 Se tritureaza intr-un singur sens pe tot parcursul prepararii

 Respectarea cantitatilor folosite la prepararea emulsiei primare si a modului de

lucru

 Em.primara se dilueaza treptat cu faza externa (o diluare rapida ar duce la

obtinerea unei emulsii instabile)
Substante auxiliare
 Subst aromatizante , antiseptice tb sa fie
solubile atat in faza uleioasa cat si in faza
apoasa
 Daca avem subst liposolubile acestea se

dizolva in ulei inainte de a incepe emulsionarea

 Daca se fol ul volatile : proportia este 3:2:1

 Daca se fol guma tragacanta prop este 40 :20 :

1
 2.Metoda gumei umede – metoda engleza
 Emulgatorul se foloseste sub forma de mucilag ;
proportiile de ulei , guma , apa sunt acelasi
 Mai intai se prepara mucilagul de GA cu apa . Se
fol GA sub forma de granule , pulverizata – se
recomanda umectarea gumei cu glicerina
 Cant de guma este in exces ptr a asigura
emulsionarea in cond unei forte de forfecare reduse
 Ptr obt em primare se aduga peste mucilag uleiul
in mici portiuni , triturand dupa fiecare adaugare .
Apoi se adauga treptat restul de sol
 Se fol si in cazul altor ag de emulsie – galbenusul
de ou
 Se recomanda si daca faza uleioasa este
vascoasa .Necesita un timp de lucru dublu
 3.Metoda flaconului , borcanului – se aplica la em de tip
U/A cand faza int este in cant mica – ul volatile
 Uleiul + emulg ( GA) se introduc intr-un fl uscat .Peste
amestecul omogen se adauga dint-o data cant de apa (necesara
obtinerii emulsiei primare) si se agita pana la emulsionare ,
care se dilueaza treptat cu restul de apa
 Aceasta agitare nu tb sa fie prea puternica sau de lunga
durata deoarece se poate produce contopirea si apoi
separarea
 4.Metoda maionezei – em U/A – emulg tensioactiv se dizolva
in apa si apoi se aduga gradat putin cate putin uleiul
 Se poate trece emulsia printr-un omogenizator sau moara
coloidala ptr o mai mare stabilitate
 Emulgatorul tensioactiv act ca un coloid protector care
formeaza o pelicula interfaciala stabila care previne
coalescenta si deflocularea

 5.Metoda seringii : ptr prep unor cant mici de emulsie –

guma se tritureaza cu ul se aduga apa , apoi amestecul se
aspira intr-o seringa dupa care se impinge afara , repetand op
de 6-7 ori
 6- Metoda solventului comun. Consta în dizolvarea fazei care
trebuie emulsionata împreuna cu emulgatorul, într-un solvent
comun ambelor substante. O conditie a prepararii este ca
solventul sa fie miscibil si cu faza a doua. Aceasta conditie
face ca domeniul de aplicare sa fie destul de restrâns (de
exemplu: ulei de ricin + lecitina, se dizolva ambele în alcool,
apoi se dilueaza cu apa).
 7- Metoda cu ultrasunete. În ultimul timp si ultrasunetele se
folosesc cu rezultate bune pentru prepararea emulsiilor
 In industrie se pot folosi ca metode :
 Metoda maionezei
 Fol de ul autoemulsionabile
 Asocierea de ag tensioactivi ptr obt de complecsi interfaciali
 Aparatura – aparatele pot da o dispersie relativ grosiera si aparate care
pot da o dispersie mult mai avansata
 1.Agitatoare mecanice cu mobile variabile– mixere mecanice
 2.Omogenizatoarele- transforma o em grosiera intr-o em f fina . Ex:
 A.Mori coloidale – act prin forfecare
 B.Omogenizatoare cu piston
 C.Omogenizare cu ultrasunete – se fol ptr em cu vascozitate
 limitata
 D.Dispozitive ciclon sub presiune joasa
Conservarea emulsiilor
 Emulsiile sunt forme farmaceutice cu o conservabilitate redusa, de aceea
la nivelul farmaciei se prepara numai la nevoie.

 Datorita continutului mare în apa, emulsiile pot fi usor invadate de

microorganisme, mai ales ca unii emulgatori (guma arabica, gelatina)
creeaza medii corespunzatoare pentru dezvoltarea lor.

 1. Invadarea prep de microorg – modificari de culoare , miros , aparitia

de gaze , modificari reologice , chiar separarea fazelor
 De aceea este necesar ca emulsia sa se lucreze in conditii aseptice si sa
se adauge antiseptice
 Eficacitatea conservantilor depinde de capacitatea de a trece din
mediu apos si de a se fixa la suprafata microrganismelor
 Subst antiseptice penetreaza membr bacteriana daca sunt in stare
neionizata
 Alegerea conserv se face fct de solubilitate
 Un antiseptic care se acumuleaza in faza ul , nu mai este prezent in faza
apoasa si deci rolul sau este nul
 Conservantul tb sa fie inert dpdv chimic
 Uneori se pot forma complecsi cu ag tensioactivi in care caz se poate folosi un
exces de subst antiseptica ptr a suplini cant de conservant care a reactionat cu
ag tensioactiv
 2.Descompuneri chimice ale componentelor – oxidarea ,
autooxidarea spontana a uleiurilor in prezenta oxigenului
 Ca substante conservante pentru emulsii de uz intern se preconizeaza acid
sorbic 0,1%, acid benzoic 0,1% (au actiune antimicrobiana si antifungica
numai în mediu acid), amestecuri de nipaesteri 0,1%, benzoat de sodiu 0,2%.
 Pentru emulsii externe un conservant potrivit este
 boratul fenilmercuric 0,002 - 0,005%. Se mai utilizeaza
 cloretona 0,5% si
 sapunuri de amoniu cuaternar 0,01 - 0,02%.
 Pentru prevenirea autooxidarii uleiurilor, se pot adauga fazei uleioase
antioxidanti ca α-tocoferol, acid nordihidroguaiaretic, hidrochinona,
butilhidroxianisol, esteri ai acidului galic (progaline).
Conservarea poate fi prelungita prin inchiderea etansa a fl si pastrarea la loc
racoros
 Ag fizici – caldura si frigul pot descompune emulsia , cadura – ruperea

vascozitatii em sau hidroliza unor emulgatori , iar frigul , congelarea – ruperea

filmului interfacial si desfacerea emulsiei
 In farmacie em se prepara la nevoie

 FR prevede oblig de a nota pe rp natura emulg si cant lor si a altor subst

ajutatoare adaugate
 Se elib in fl de capac > decat continutul , etichetate cu indicatia “ a se agita

inainte de utilizare “
 Prin adaugare de conservanti se poate asigura o protectie de câteva zile cu

conditia sa fie tinute la loc racoros (8 - 150C), în recipiente bine închise (F.R. X)
 MULŢUMESC
PENTRU

ATENŢIE
SM care se asociaza in micele !
 Tranchilizante, antidepresive (fenotiazine, rezerpina)
 Anestezice locale (tetracaina, procaina, lidocaina)
 Antibiotice, antimicrobiene (fenoli, polimixina B, poliene)
 Analgezice (morfina)
 Hormoni (progesterona)
 Vitamine (vit A)
 Colinergice (pilocarpina)
 Antihistaminice (difenhidramina)
 Coloranti (fluoresceina, indigocarmin, albastru de
 metilen, lactat de etacridina, metilrosanilina)