SUSPENSII

• DEFINITIE FRX=suspensiile sunt preparate farmaceutice

lichide constituite din una sau mai multe substante active
insolubile suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si
destinat adm.interne sau externe
• Fazele suspensiei:
- faza externa =continua, lichida (semisolida)
-faza interna = particule solide insolubile in mediu de
dispersie
Ex.de suspensii:suspensii lichide, ung.suspensii, paste,
amestecuri de pulberi
Marimea part.=0,1-100micrometri
Mediul de dispersie=apa,ulei cu sau fara alte subst.pt.
corectarea gustului sau mirosului neplacut
• Suspensiile preparate in farm.au o stabilitate fizica
limitata ; trebuiesc consumate in timp scurt de la
preparare
• Suspensiile preparate in industrie trebuie sa-si
pastreze omogenitatea 2-3 ani
• Suspensiile uscate =amestecuri de pulberi la care se
adauga in momentul folosirii o cant.de apa. Se agita;
rezulta o suspensie omogena; se mai pot adauga
agenti de suspensie,edulcoranti, aromatizanti.
 Industria
de medicamente fabrica si suspensii solide, numite si
suspensii uscate(suspensiones siccae) sau “instant”, sub
forma de: pulberi, granule, asocieri de pulbere cu granule sau
comprimate, conditionate in casete unidoza sau recipiente
multidoza, ce permit obtinerea ex tempore a suspensiei
lichide si utilizarea imediata sau pastrarea cateva zile
(ingeneral 8 zile, la temperatura scazuta); aceasta formulare
rezolva o problema de instabilitate a substantei active, care
sufera reactii de degradare in mediu apos, cat si instabilitatea
suspensiei intimpul depozitarii
Astfel sunt:
-pulberi suspendabile
- granule pentru suspensii
-asocieri de pulberi cu granule
-comprimate pentru suspensii
In literatura farmaceutica, alaturi de termenul suspensie sunt intalnite si alte
denumiri ca:mixturi, mixturi agitante, lotiuni, magme, lapte sau geluri

Mixturi
: sunt si astazi oficializate in B.Ph. si definite ca: lichide orale continand una
sau mai multe ingrediente, dizolvate, suspendate sau dispersate intr-un
vehicul adecvat.Frecvent pentru acestea se aplica si termenul mixturi agitante

Lotiuni
: uzual sunt suspensii de substante solide insolubile in mediul apos, care se
aplica pe piele, prin frictie; substanta medicamentoasa este fin divizata, de
ordin coloidal; se utilizeaza in dermatologie si cosmetica.
Magma si laptele
sunt definite ca: suspensii apoase de substante anorganice insolubile, ce au
particule suspendate mari; la preparare sunt viscoase si groase si nu au
nevoie de agentde suspensie.

Geluri
, numite si jeleuri, sunt sisteme disperse semisolide constand dintr-o
suspensie obtinuta din particule anorganice mici sau molecule organice
mari, interpenetrate de un lichid
Sistemul dispers de suspensie a unei substante solide
.
insolubile poate fi intalnit si in cadrul altor forme
farmaceutice, in care mediul de dispersie este:
1. fluid : picaturi pentru nas ( preparate nazale), picaturi
pentru ochi ( preparate oftalmice), picaturi pentru ureche
(preparate auriculare), suspensii parenterale
( preparate parenterale);
2.gazos: aerosuspensii, aerosoli;
3. semisolid : unguente de tip suspensie (paste);
4. solid:supozitoare de tip suspensie (preparate rectale),
pulberi (pulveres), comprimate (compressi), pilule , capsule
gelatinoase cu suspensii uleioase(capsulas), aerosoli cu
substante solide, forme farmaceutice cu eliberaremodulate
Reguli pentru prepararea suspensiilor
• Se recurge la prepararea sub formă de suspensie în următoarele
cazuri:

• 1- prevenirea unor incompatibilităti fizico-chimice (ex.

salifierea papaverinei la concentratii mai mari de 5%,
• 2- precipitarea unor alcaloizi în mediu alcalin,
• 3-precipitarea unor acizi slabi din sărurile lor în mediu acid
(fenobarbitalul sodic),
• 4-precipitarea unor substante la diluarea solutiilor lor cu
solventi în care nu sunt solubile
• (ex. soluii alcoolice de mentol, camfor diluate cu apă),
• 5- împiedicarea unor reacii chimice de oxido-reducere (azotat
de sodiu + papaverină hidroclorică);

• 6- realizarea unor concentraii crescute de substane într-un

vehicul în care sunt foarte putin solubile (anestezină,
fenobarbitalul în apă);

• 7- substantele foarte putin solubile sunt mai stabile în mediu

apos sub formă de suspensie, decât derivatii lor solubili (ex.
fenobarbitalul);

• 8- realizarea unor preparate retard,

• 9- mascarea gustului unor substane (cloramfenicol palmitat)
• Conform F.R. X, prepararea suspensiilor se face prin
dispersarea substantelor solide aduse la un grad de finete
corespunzător (scopului si modului de administrare) în mediul
de dispersie lichid.

• Pentru a se obine gradul de dispersie cerut de F.R. X se pot

aplica procedeele:
• a) –pulverizarea-în cazul în care cantitate este mai mică de 5g
pulverizarea se poate face la mojar, iar
• când cantităile depăsesc 5g pulverizarea se poate face prin
trecerea prin site fine;
• b) prin condensare (precipitare) în mediul de dispersie, în aceste conditii
modificându-se pH-ul la punctul izoelectric;
• c) prin dizolvarea particulelor de precipitat în solveni organici si apoi
diluarea solutiei obinute (F.R. X indică limitarea dimensiunilor la
50microm.).
• Pentru substanele care se dispersează prin prima metodă si au tendinta de
a flota în apă (datorită aerului adsorbit la suprafaa particulelor) în
aglomerate de particule, se foloseste:
 un agent de umectare (lichid cu grupări hidrofile: alcool, glicerină,
PEG-uri, TWEN-uri), în proporie de 0,5-1 pări, pentru 1 parte
substană de suspendat sau
 îndepărtarea aerului adsorbit de particule prin folosirea unei
cantităti mici din mucilagul utilizat ca agent de suspendare.
• Avantaje le suspensiilor:
1 - biodisponibilitate superioara fata de cps. cp.dj.
2 - efectul poate aparea imediat dupa preparare pt.ca s.a. libera
in solutie poate actiona imediat
3 - se pot administra med.insolubile sau putin solubile in
conc.ridicate
4- sunt preferate in pediatrie; se inlocuiesc unele prep.solide
mai greu acceptabile si mai greu de dozat;se adm.cu lg.sau
lgt.sau cu picatura
Dezavantaje:
- instabilitate fizica- sedimentarea part.,aglomerarea, cresterea
cristalelor, cimentarea sedimentelor
 Clasificarea suspensiilor
 1.Dupa modul de formulare
-suspensii lichide (forme magistrale si industriale)
-suspensii solide “instant”-din pulberi, granule, comprimate, care
se transforma extempore in suspensie lichida (forme industriale)

 2.Dupa dimensiunea particulelor solide suspendate:

-suspensii monodisperse-part. solide au aceeasi dimensiune sau
cit mai apropiata
-suspensii polidisperse-part. Solide au dimensiuni diferite
• 3. Dupa natura mediului de dispersie lichid:
• -suspensii apoase
• - suspensii hidro-alcoolice si alcoolice
• -suspensii in vehicol compus hidro-alcoolic-glicerinat
• -suspensii in propilenglicol

• 4. Dupa modul de preparare:

-suspensii obt.pe cale fizica – prin dispersarea part. solide
medicamentoase in vehicol
-suspensii obtinute pe cale chimica- prin precipitare
(condensare) a substantei insolubile in vehicol
• 5. Dupa raportul fazelor suspensiei:
-suspensii diluate – substanta solida insolubila este in
concentratie de pina la 2% (dupa legea lui Stokes)
-suspensii concentrate – in care conc.substantei solide este
2%-20% (in medie 10%)
-suspensii f.concentrate- numite si paste- in care
conc.substantei solide este intre 20-50% sau mai mult (merg
dupa legea lui Kozeny)
• 6.Dupa stabilitate si aspectul sedimentului
-suspensii defloculate
-suspensii floculate
• 7. Dupa calea de administrare:
-suspensii administrate pe cale orala: suspensii de uz
intern
-suspensii pentru uz parenteral: i.m. sau subcutan
- suspensii pt. administrare pe piele
-suspensii pt.administrare pe mucoase: nazala, oculara,
otica, rectala, vaginala pulmonara

• 8.Dupa actiunea farmacologica:

-suspensii medicamentoase
- suspensii cosmetice
 Consideratii teoretice
• Stabilitatea fizica =part.suspendate tb.sa ramina
uniform distribuite in sistem=ideal
• Particulele sedimentate trebuie sa fie redispersate
prin agitare moderata
• Conditii:
-subst.sedimentata sa nu depuna prea repede -
part.care se depun sa nu se aglomereze sau sa
formeze sedimente compacte
-susp.sa nu fie prea viscoasa
-susp.sa curga usor
 Faza dispersata
• Contine:una sau mai multe subst.med.insolubile sau putin
solubile liofile sau liofobe
• Concentratia- nu poate depasi anumite limite pt.ca prep.tb.sa
ramina fluid
• Marimea part.=f.imp.deoarece:
- viteza de sedimentare este direct proportionala cu patratul
suprafetei specifice a part. Este necesar sa se reduca cit mai
mult marimea part fazei solide. Intre 1-50 micrometri se
asigura stabilitatea.
-influenteaza eficacitatea terapeutica de uz int.sau parenteral
influentind viteza de absorbtie a medicamentelor
• F.R. X face precizări la prepararea suspensiilor:
 oftalmice (să corespundă monografiei de generalităi
"Oculoguttae");
 injectabile (să corespundă monografiei de
generalităi "Injectabilia");
 cele care se aplică pe plăgi sau pe arsuri (se va
asigura stabilitatea si evitarea unei contaminări
ulterioare cu microorganisme)
-Forma part.influenteaza abs. digestiva
Ex:palmitatul de cloramfenicol sub forma de placuta
cu diametrul de :
-6 micrometri devine activ dupa hidroliza
enzimatica -45%
-10 micrometri nu sunt hidrolizate
- part.fine care nu pot fi masurate (misc.browniana)
sunt hidrolizate in totalitate
-part.<10 micrometri in terapia parenterala –nu
produc reactii tisulare si permit o trecere prin acul
de seringa
• FRX face citeva precizari:
• Suspensii farmaceutice
• - 90% din particulele examinate trebuie să prezinte d≤50μm.
• - pentru 10% din particulele examinate se admite d = 50-
180μm.
• Suspensiile oftalmice:
• - 90% trebuie să aibă dmax =25μm,
• - pentru l0% se admite diametrul de cel mult 50μm.
• Suspensiile injectabile trebuie să corespundă probei de pasaj
(F.R. X, p.512).
 Tendinta de separare:
- micsorarea part.produce instabilitate.Cu cit suprafata totala a
part.este mai mare cu atit sistemul are o energie libera mai mare si
este nestabil termodinamic. Aceasta stare este reversibila, part.avind
tendinta de a se reuni astfel ca suprafata lor sa scada si sistemul sa
devina stabil termodinamic. Aceasta se manifesta prin :
-agregare ,
-sedimentare,
- cresterea cristalelor si
-intarirea sedimentului
- fortele de atractie interparticulare pot fi anihilate temporar prin
folosirea de utilaje perfectionate prin adsorbtia la suprafata part.a
unor agenti tensioactivi, umectanti. Tendinta de aglomerare este
mult redusa
 UMECTAREA
• Dispersia substantelor insolubile in mediu lichid
depinde de umectare si de repartizarea lor in sistem
-subst. liofile=afinitate intre un solid si un lichid
-subst.liofobe=lipsa de afinitate
La prep.unei susp.poate apare de la inceput un punct
critic din cauza neumectarii, producindu-se flotatia
sau sedimentarea
Umectarea unui solid de un lichid poate fi ilustrata
de comportarea unei picaturi de lichid plasata pe o
suprafata plana solida.
Gradul de umectare se masoara prin marimea unghiului de
contact :
-daca pic.se raspindeste pe suprafata solidului –unghiul de
contact=zero-lichidul uda complet solidul
-daca unghiul=0-90 grade-umecare partiala
- daca unghiul >90 grade –umectarea se produce greu
- daca unghiul =180 grade –umectarea nu are loc
Cu cit unghiul de contact este mai mic cu atit capacitatea de
imprastiere este mai buna iar in cazul unghiurilor > de 90
grade se produce respingerea lichidului
Umectare totală Umectare partiaţială

Umectare grea Umectarea nu are loc

• Ecuatia lui Young
TS=TSL+TL*cosѲ
TS=tensiunea interfaciala a solidului
TSL=tensiunea interfaciala solid-lichid
TL =tensiunea interfaciala a lichidului
Ѳ =unghiul de contact format de suprafata solida
cosѲ=(TS-TSL)/TL
Deci :umectarea este favorizata daca TS este> sau
dacaTSL si TL au valori scazute
Subst.hidrofobe sunt usor umectate de lichide nepolare
iar lichidele puternic polare nu produc umectarea
Subst. solide hidrofile (ZNO;MgCO3;se lasa usor
udate de apa iar subst.hidrofobe(sulf,carbune) de
lichide nepolare si pot fi incorporate in susp.fara
adaos de umectanti.
Part.de subst. hidrofobe plutesc de obicei la suprafata
apei datorita umectarii slabe si a prezentei in jurul lor
a unui strat de aer =FLOTATIE
 Ex unei susp.de metilprednisolona care nu poate fi
udata in mediu apos deoarece unghiul O>90 grade.
Adaosul unei mici cant.de polisorbat 80, micsoreaza
unghiul pina aproape de zero si permite obtinerea
unei dispersii fine.
 Subst. tensioactive se adsorb la interfata aer-
lichid,si solid –lichid diminuind atitTL cit si TSL;
apare o reducere a unghiului de contact , aerul este
deplasat de la suprafata particulelor si are loc
umectarea. Ex :tensioactivi(HLB7,9), glicerina,
alcooli, propilenglicol
• Cant.de tensioactivi depinde de marimea suprafetei
specifice a fazei dispersate.
• O umectare completa se realizeaza cind totalitatea interfetei
solid- lichid va fi acoperita de un film monomolecular de
agent tensioactiv
• In aceasta situatie part.dispersate in faza ext.vor sedimenta
lent.Sedimentul format va fi insa greu de dispersat. De aceea
in practica se foloseste o asociere de agent tensioactiv cu un
polimer hidrofil.
• Glicerina si subst. hidrofile trec in spatiile dintre
part.deplasind aerul astfel incit apa sa poata patrunde si sa
umecteze part.individuale. Subst. macromoleculare puternic
hidrofile formeaza in jurul part.solide o bariera hidratata
care asigura umectarea.
 FENOMENE
ELECTRICE

• INCARCAREA ELECTRICA
Este determinata de:
-adsorbtia selectiva a ionilor prezenti in mediul de dispersie
-ionizarea grupelor chimice de la suprafata particulei
Aceasta incarcatura electrica de suprafata este neutralizata de ionii
prezenti in lichid. Acesti contraioni sunt dispusi intr-un strat paralel
cu suprafata particulei si se reduc treptat in conc.pe masura ce se
indeparteaza de particula. Acest sistem a fost denumit =DUBLUL STRAT
ELECTRIC (STRATUL LUI HELMHOLTZ)
Contraionii situati cel mai aproape formeaza stratul Helmholtz exterior in
timp ce ionii adsorbiti formeaza stratul interior.Ambele straturi Helmholtz
intern si extern sunt denumite si DUBLUL STRAT STERN
La o anumita distanta de particula exista un punct de neutralitate la care nu
se mai manifesta sarcini electrice Diferenta de potential intre incarcatura
electrica de suprafata si acest punct de neutralitate reprezinta sarcina
reala a particulei = POTENTIALUL ZETA. Cu cit potentialul zeta este mai
puternic cu atit sistemul dispers este mai stabil
 Strat Helmholtz interior
Strat Stern
Strat Helmholtz exterior

-
+
- + -
+
+
- +
+ +
- +
+
+ + Punct de neutralitate
-
-
 SEDIMENTAREA
• Part.cu densitate > decit a mediului de dispersie sedimenteaza datorita
gravitatiei.
• Part.dispersate tb.sa fie suspendate uniform in vehicol o perioada suficienta
de timp si mai ales sa poata fi redispersate usor prin agitare,dupa producerea
sedimentului
• Viteza de sedimentare este data de relatia lui STOKES
2r2 d1-d2 g
• V=
• 9m
• V=vit.de sedimentare
• r= raza medie a part.
• d2=densitatea vehicolului
• d1=densitatea particulei
• m =viscozitatea vehicolului
• g =constanta de acceleratie a gravitatiei
• Rezulta ca vit.de sedimentare poate fi scazuta prin reducerea marimii
part.,apropierea densitatii vehicolului de cea a part.,cresterea viscozitatii
mediului
• Pentru suspensiile care contin faza insolubila in cantitate mai mare
de 5% (majoritatea suspensiilor) si la care caderea este frinata se
considera ca sedimentarea se produce ca urmare a miscarii fazei
externe lichide printre stratul poros al fazei solide interne
• Pentru suspensiile acestea la care se considera ca particulele sunt
toate sferice si identitice ca marime, se aplica legea lui Kozeny:
d1-d2 .g.r2 E3
V= x
9Km 1-E
• K= constanta Kozeny
• E=factor de porozitate a stratului solid
• 1-E=volumul fazei interne
• In ambele legi ale lui Stokes si Kozeny apar
ca elemente comune care pot influenta viteza
de sedimentare si pot fi influentate:
• - dimensiunea particulelor dispersate
• -diferenta dintre densitatile fazelor
• -viscozitatea mediului extern
• Densitatea vehicolului poate fi marita prin
adaos de sorbitol.Cresterea viscozitatii este
mijlocul cel mai folosit pt. scaderea vitezei de
sedimentare ;se adauga agenti de ingrosare
• Relatia lui Stokes presupune ca toate part.
sunt sferice de aceeasi marime si este valabila
pt. susp.diluate. In astfel de susp. part.nu
interfereaza unele cu altele in timpul proc de
sedimentare si apare fen.de sedimentare
libera.
• Conc.part.in susp.=5-10%; au forme si
dimensiuni diferite; sedimentare frinata
• Sedimentarea nu este prejudiciata daca suspensia
poate fi reomogenizata usor prin agitare.
• In timp part. au tendinta de a se reuni, formind
cristale mai mari si care in final determina un
sediment intarit. Part.mai mari produc iritatii in
cazul adm.oftalmice sau parenterale
• Cresterea cristalelor are loc daca cristalul vine in
contact cu o sol suprasaturata; fenomenul poate fi
influentat de temp, polimorfism,etc
• Polimorfii au solubilitate diferita Ex:
-cristale de marime de 1micrometru sunt cu 1% mai solubile
-cristale de 0,1 micrometri cu 8% mai solubile
- cristale de 0,01micrometri de2,2 ori mai solubile
Prin trat.mecanice (macinare)part.capata o energie superficiala care va crea o
solubilitate mai mare
Procesul de crestere a cristalelor va fi intirziat sau impiedecat prin:
-folosirea de forme cristaline stabile
-particule de dimensiuni apropiate
-reducerea energiei superficiale intre vehicol si faza suspendata cu aj.
tensioactivilor
- cresterea viscozitatii
Cu toate acestea chiar daca sistemul este omogen d.p.d.v. energetic, se pot
produce dizolvari si recristalizari dat.fluctuatiilor de temp.din timpul
conservarii
 SUSPENSII DEFLOCULATE (PEPTIZATE)

• Contin particule dispersate care sedimenteaza cu o

vitaza redusa si formeaza un sediment dens
• Particulele in caderea lor isi pastreaza
individualitatea, se depun lent rostogolindu-se una
peste alta. Cele din stratul inferior fiind presate de
greutatea celorlalte, elimina mediul dispersat care le
separa.Intre part.in contact se formeaza legaturi fizice
sau chimice care determina ca sedimentul sa devina
aderent, compact, greu redispersabil. Acest fenomen
se numeste CAKING
 SUSPENSII FLOCULATE
• O floculare controlata cu un sediment poros si cu
un volum mare duce la o suspensie stabila
• Faza dispersa a suspensiilor floculate nu este
constituita din part.individuale ci din aglomerari
numite flocoane(agregat slab de particule reunite
prin forte Van der Waals si forte London)
interparticulare
• Solventul poate fi legat intre part.care formeaza
floconul
 Susp. defloculate
• Limita dintre straturi nu este bine
definita.
-part.mai mari se depun mai
repede
-part.mai mici ramin un timp mai
indelungat in partea sup.
-intre sediment si supernatant nu
apare o delimitare neta
-procesul de sedimentare atinge o
perioada relativ lunga
-sedimentul este stratificat si
prezinta o suprafata uniforma
neteda
-la agitare sedimentul este
dislocat strat cu strat- proces f.
dificil
• Susp.floculate
• Sedimentare rapida
dependenta de marimea
part.si de porozitatea lor
-sediment neaderent
-volum mare al
sedimentului
-part.sunt legate intre ele
prin forte slabe
-redispersare usoara
-cimentarea nu are loc
-part.mici sunt incorporate
in flocon iar zona
supernatanta este limpede
Suspensii defloculate
F.important:
-forma recipientului
-nivelul de umplere pt.
prelevarea susp.in momentul
administrarii
Nu se recomanda:- recipiente
cu muchii
Concuzii:
Stabilitatea este redusa
;omogenitatea redusa
Se recomanda astfel de
suspensii numai cind se
consuma imediat
 Suspensii floculate
 Volumul sedimentului (volumul
final aparent ocupat de
sediment)determina gradul de
floculare
F=Vu/Vo sau F=Hu/Ho
Vu=vol sedimentului dupa
sedimentare
Vo=volumul preparatului
Hu=inaltimea sedimentului
Ho=inaltimea lichidului
Cu cit aceste rapoarte sunt mai mari
cu atit suspensiile sunt mai stabile
Ideal =cele doua volume sunt egale
 80 Ho
80 Ho

50 •Hu

10 •Hu

10/80=0.125 Hu/Ho 50/80=0.625

 Suspensie defloculata

Viteza de sedimentare joasa

•Sediment compact

•Volum de sediment scazut; nu exista o delimitare neta

intre sediment si supernatant

Greu redispersabil
Suspensie floculata

•Viteza de sedimentare rapida

•Sediment poros

Volum important de sediment

•Usor redispersabil
 METODE DE FLOCULARE
• 1.Flocularea cu electroliti
• Mecanism:neutralizarea sarcinii electrice a part.cu ajutorul
electrolitilor, permitind flocularea
• Control: masurarea potentialului Zeta determina implicit
masurarea flocularii. Conc.optima de electroliti depinde de
tipul de ioni si creste cu valenta acestora
• Ex:1.intr-o dispersie cu azotat bazic de bismut part.au
sarcina pozitiva ;prin adaos de fosfat de potasiu
monobazic(incarcat negativ) sarcina se reduce. La o anumuta
valoare a potentialului pozitiv apare fen de floculare maxima.
Peste aceasta valoare o cantitate in plus de fosfat duce la
defloculare (creste sarcina negativa)
• Ex. 2: intr-o susp.apoasa incarcata negativ se poate aduce
clorura de aluminiu (pozitiv)
• Concluzii:
-conc.ionice de 25-100 milimoli la litru pt. ionii monovalenti=
floculare reala
-conc.ionice de 0,5-2 milimoli la litru pt.ionii bivalenti
-conc.ionice de o,o1-o,1milimoli la litru pt. ionii trivalenti
- O suspensie stabila se poate obtine prin floculare intr-un
vehicol structurat.
Dupa dispersarea subst.active se produce flocularea si apoi
se aduce in sistem un polimer care formeaza un vehicul
structurat
 2.FLOCULAREA CU TENSIOACTIVI

• Mecanism:
-tensioactivii ionici produc neutralizarea sau
schimbarea sarcinii part.ducind la floculare
-tensioactivii neionici produc un strat de solvatare
in jurul part.si det.deplasarea planului de separare
catre faza lic.
Flocularea are loc daca tensioactivul acopera complet
faza suspendata.
Metoda se aplica la subs.cu reactie neutra. Ex
adrenocorticosteroizi
 3.FLOCULAREA CU POLIMERI HIDROFILI

• 1.Polimerii hidrofili cu greutate mol.mare si cu catena lunga

au rol de protectie fata de floculare, constituind o bariera
mecanica sau un invelis in jurul part.
• 2.Pot actiona si ca agenti de floculare prin adsorbtia pe
suprafata part.a unei parti a catenei iar cealalta parte
orientindu-se in mediu de dispersie. Se formeaza punti de
legatura producindu-se flocularea
• Cind toata suprafata solida este acoperita cu un film
monomolecular de agent tensioactiv se realizeaza o umectare
completa.
• Se recomanda o cant limitata de agent tensioactiv pt. a
realiza o floculare optima. Daca e prea mare cant.de agent
tens.nu mai ramine spatiu liber pt.a se lega polimerul
 MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE !
• SM care se asociaza in micele
• Tranchilizante, antidepresive (fenotiazine, rezerpina)
• Anestezice locale (tetracaina, procaina, lidocaina)
• Antibiotice, antimicrobiene (fenoli, polimixina B, poliene)
• Analgezice (morfina)
• Hormoni (progesterona)
• Vitamine (vit A)
• Colinergice (pilocarpina)
• Antihistaminice (difenhidramina)
• Coloranti (fluoresceina, indigocarmin, albastru de
• metilen, lactat de etacridina, metilrosanilina)