Mecanismele de apărare a

plantelor
URSAN PATRICK ANDREI
BIOLOGIE APLICATĂ AN 1
Metode biologice de combatere a dăunătorilor
Prof. Coordonator: Carmen PUIA
• Plantele reprezintă o sursă bogată de nutrienți pentru multe organisme, inclusiv
bacterii, ciuperci, insecte și vertebrate. 
•  Oamenii depind aproape exclusiv de plante pentru hrană, iar plantele oferă, pe
lângă produsele alimentare, multe produse nealimentare (lemn, coloranți, textile,
medicamente, produse cosmetice, săpunuri, cauciuc, materiale plastice,
cerneală și produse chimice industriale. 
• Înțelegerea modului în care plantele se apără de agenți patogeni și erbivori este
esențială pentru a ne proteja aprovizionarea cu alimente și pentru a dezvolta
specii de plante foarte rezistente la boli.
 1. MECANISMELE DE APĂRARE STRUCTURALE

Bolile plantelor sunt produse de

către agenții patogeni Aceste
microorganisme infecțioase, cum ar
fi ciupercile, bacteriile si nematodele,
trăiesc din plantă și ii deteriorează
țesuturile. Plantele au dezvoltat o
varietate de strategii pentru
înlăturarea sau uciderea atacatorilor
numite și mecanisme de apărare.

Scoarța-primul mecanism de aparare pre-existent

al stejarului (Quercus robur)
A. Scoarța și cuticula cerată

Prima linie de apărare a plantelor este o barieră intactă și

impenetrabilă compusă din scoarță și o cuticulă cerată. 
Ambele protejează plantele împotriva erbivorelor. Alte
adaptări împotriva erbivorelor includ cochilii dure, țepi
spini (frunze modificate). Acestea descurajează animalele
provocând daune fizice sau inducând erupții cutanate și
reacții alergice. 
 B. SPINII
• Spinii sunt frunze modificate sau stipele
• La cactusul din genul Opuntia sp., se pot observa spinii modificați
din frunze, iar la salcâmul Acacia erioloba sunt formați din stipele.
Carissa bispinosa este o plantă care Frunze modificate pe un cactus : Spinii
prezintă formațiunile numite spiniica si plantelor de cactus sunt frunze modificate care
mecanism de aparare acționează ca o apărare mecanică împotriva
prădătorilor.
 C. GHIMPII
►Ghimpii sunt modificări/extensii ale epidermei.
►Aceștia se dezvoltă fie din tulpină, fie din frunze.

Ghimpi formați din frunze –spicul Ghimpi formați din tupină -trandafiri
diavolului (Solanum pyracanthum) (Rosa sp.)
D. Contracția

• Contracția apare când celulele își

pierd turgescența.
• Este un mecanism de apărare foarte
util, unele animale la vederea mișcării
frunzelor, nu mai sunt consumate.
• Contracția frunzelor este prezentă la
Mimosa pudica
 B. MECANISME DE APĂRARE BIOCHIMICE

RĂNIREA MECANICĂ și ATACURILE PRĂDĂTORILOR activează mecanisme de

apărare și protecție în țesutul deteriorat și determină semnalizarea la distanță lungă sau
activarea mecanismelor de apărare și de protecție în locuri mai îndepărtate de locul rănirii. 

►Când un agent patogen se leagă de celulele plantei, este indusă o reacție locală :
planta izolează locul infectat, cauzând moartea rapidă a celulelor din jurul infecției, prevenind
astfel răspândirea infecției în întreaga plantă.
►Metaboliții secundari sunt compuși produși de către plantă pentru a
se apăra (nu sunt derivați direct din fotosinteză și nu sunt necesari
pentru respirație sau creșterea și dezvoltarea plantelor).

►Mulți metaboliți sunt toxici și pot fi chiar letali pentru animalele care le
ingerează. Unii metaboliți sunt alcaloizi, care descurajează prădătorii
cu mirosuri nocive (cum ar fi uleiurile volatile de mentă și salvie) sau
gusturile respingătoare (cum ar fi amărăciunea chininei). 

►Alți alcaloizi afectează erbivorele provocând fie o stimulare excesivă

(cafeina este un exemplu), fie letargia asociată cu opioidele. Unii
compuși devin toxici după ingestie; de exemplu, cianura de glicol din
rădăcina de manioc eliberează cianură numai după ingestia de către
erbivor. Mănușile produc mai multe substanțe chimice letale, și anume
glicozide cardiace și steroidiene. Ingerarea poate provoca greață,
vărsături, halucinații, convulsii sau moarte.
 Unele reacții de apărare apar în câteva minute, în timp ce altele pot dura câteva ore. În plus,
semnalizarea pe distanțe lungi generează un răspuns sistemic care vizează descurajarea
prădătorilor.
  
►Acidul jasmonic provoacă, de asemenea, sinteza compușilor volatili care atrag parazitoizi:
insecte care își petrec etapele de dezvoltare în sau pe o altă insectă, în cele din urmă ucigându-
și gazda. 

►Fitoalexinele sunt substanțe antimicrobiene și deseori antioxidante sintetizate de plante, care

se acumulează rapid în zonele de infecție cu agenți patogeni. Acestea sunt inhibitori cu spectru
larg și sunt chimic diverse, cu diferite tipuri caracteristice anumitor specii de plante.

Acidul jasmonic Fitoalexină

►Latexul Lăptos
●Latexul Lăptos este o secreție
otrăvitoare pe bază de apă.

●O putem întâlni la speciile

Euphorbia pulcherriima &
Opium poppy.
Tricomii
►Joacă un rol imperativ în apărarea plantelor împotriva multor dăunători de
insecte și implică atât efecte toxice cât și descurajante.

●Împierdică mișcarea insectelor și a altor artropode pe

suprafața plantei (MECANISM DE APĂRARE
STRUCTURAL)
●Tricomii glandulari secretă metaboliți secundari, inclusiv
flavonoizi, terpenoizi și alcaloizi care pot fi otrăvitori,
repelenți sau capcană insecte și alte organisme, formând
astfel o combinație de apărare structurală și chimică.
(MECANISM DE APĂRARE BIOCHIMIC)

Tricomii-perişori sau solzi crescuți pe epiderma

unei plante
● Specia Geraniums produce substanța numită ● Specia Amanita Muscaria produce substanța
acidul quisqualic care paralizează insectele numită acidul ibotenic, care este toxic pentru
când se plimbă pe plantă majoritatea animalelor
●“Degețelul” Digitalis sp., produce ●Ingerarea poate provoca ●Veronica spicata
mai multe substanțe chimice greață,vărsături,halucinații
mortale, și anume glicozide , convulsii sau moarte.
 
cardiace și steroidiene
https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=Hja0SLs2kus

Vă mulțumesc pentru atenție !

 BIBLIOGRAFIE
►https://www.slideshare.net/vinitpimputkar/defense-mechanism-in-plants
►https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fdoxologia.ro%2Fsanatate%2Fmedicina-
naturista%2Fdin-leacurile-padurii-scoarta-de-stejar&psig=AOvVaw16LiaMpkL4AO7nDsHNph8-
&ust=1609439601517000&source=images&cd=vfe&ved=2ahUKEwiShpTvq_btAhUPphQKHel_Bb0QjR
x6BAgAEAc

►https://omnia.sas.upenn.edu/story/mutualistic-relationship-between-ants-and-acacias

►https://scholar.google.ro/scholar?
q=MECHANISM+OF+PLANT+DEFENSE&hl=ro&as_sdt=0&as_vis=1&oi=scholart

►https://www.scientia.ro/stiri-stiinta/87-biologie/4412-mecanismele-de-aparare-ale-plantelor-descifrate-
pas-cu-pas.html

►https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11570284/

►https://www.researchgate.net/publication/11778525_Stimulation_of_plant_natural_defenses
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/nejmoa042378
https://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/003356.h
tm