COBALTUL

PROIECT BIO-CHIMIE

Mihai Miruna-Ecaterina
CE ESTE COBALTUL?

• Cobaltul este un element chimic, metal, cu numărul atomic 27 și simbolul Co. Acest metal

a fost izolat pentru prima oară în 1730 de către chimistul suedez George Brandt. Acesta
este un oligoelement, prezent în organism în cantități mici (aproximativ 1
miligram). Acesta este centrul activ al coenzimelor, numite cobalamine, un
mineral esențial pentru toate animalele și un nutrient activ pentru bacterii,
alge și ciuperci. Cobaltul participă, de asemenea, la ciclul Krebs dependent de
biotină, procesul prin care organismul descompune zaharurile în energie. Nu
este considerat esențial ca nutrient separat, deoarece este necesar mai ales ca
parte a vitaminei B12, care este ea însăși esențială.
George Brandt
CARE ESTE FUNCȚIA COBALTULUI?

• Cobaltul este o parte integrantă a vitaminei B12 și, prin urmare, esențial pentru
funcționarea celulelor. Cobaltul este, de asemenea, implicat în producerea de
globule roșii și producerea de compuși antibacterieni și antivirali, care previn
infecțiile. De asemenea, joacă un rol-cheie în metabolizarea grăsimilor și a
carbohidraților, precum și în sinteza proteinelor și conversia acidului folic în
forma sa activă. În sistemul nervos, cobaltul este responsabil de prevenirea
demielinizării, o afecțiune ce are ca rezultat deteriorarea membranei care
acoperă fibrele nervoase din creier și măduva spinării. O astfel de prevenire
asigură continuarea transmiterii eficiente a impulsurilor nervoase.
 CE ALIMENTE SUNT BOGATE ÎN COBALT?
• Cobaltul este prezent în alimente precum ficatul, rinichii, carnea, stridiile, scoicile,
peștele, laptele, produsele fermentate din soia și berea. Unele cantități mici de
cobalt sunt disponibile și în anumite legume, cum ar fi salata, varza, spanacul,
smochinele și leguminoasele. Alimentele bogate în vitamina B-12 sunt singura
sursă de cobalt utilizată activ de către organism.
CARENȚA DE COBALT
• Deşi nu există o doză zilnică recomandată
pentru cobalt, se presupune că o
alimentaţie echilibrată poate asigura
necesarul zilnic.
• Simptomele carenţei de cobalt sunt similare
cu cele ale carenţei de vitamina B12 şi
includ oboseală, memorie slabă, pierderea
poftei de mâncare, anemie, depresie etc.
EXCESUL DE COBALT

• Cobaltul este inclus foarte rar în suplimentele alimentare şi astfel o

cantitate mare de cobalt poate fi obţinută doar în zonele poluate cu
compuşi ce îl conţin. Cantitatea prezentă în alimente nu este
dăunătoare decât dacă acestea provin din zone poluate. Cele mai
importante efecte ale excesului de cobalt sunt: scăderea fertilităţii
bărbaţilor şi afecţiuni ale muşchiului cardiac.
• Cobaltul inhalat produce astm, pneumonie, alergii, iritaţii la nivelul
pielii, etc. Aceste simptome apar de obicei la concentraţii cuprinse
între 0.005-0.007 mg cobalt per metru cub de aer.
• Cobaltul este folosit şi pentru tratarea anemiei (0.16-1 mg per kgc). În
acest caz nu au fost observate efecte negative importante. Totuşi,
folosirea unei cantităţi de 0.5 mg de cobalt per kgc, timp de câteva
săptămâni a produs efecte negative la nivelul tiroidei.
• Expunerea la doze mari de cobalt afectează rinichii, ficatul, inima,
sângele şi comportamentul persoanelor intoxicate.
IRADIEREA ALIMENTELOR CU COBALT 60

• Un izotop al cobaltului numit Co-60 este folosit în industriile alimentară şi farmaceutică

pentru sterilizarea alimentelor şi a echipamentelor medicale. Deşi este o metodă
controversată de procesare a alimentelor, iradierea cu cobalt 60 este considerată
foarte sigură dacă se respectă bunele practici. Totuşi, există posibilitatea contaminării
accidentale a alimentelor cu cobalt 60, iar iradierea are efecte mai puternice asupra
structurii alimentelor decât tratarea termică (diferenţele nu sunt foarte mari).
• În UE este permisă iradierea alimentelor şi importul de alimente iradiate, însă acestea
reprezintă o parte foarte mică din totalul alimentelor consumate la nivelul Uniunii.
• Alimentele iradiate nu sunt radioactive – acestea nu intră în contact cu sursa radiaţiilor!