BURNOUT LA PERSONALUL

MEDICAL. PREVENTIE

AUTORI : MAHOVICI KONSTANTIN

BONCA MAXIM
 CE ESTE BURNOUT-UL?
CE ESTE BURNOUT-UL?
ÎN PSIHOLOGIE, SINDROMUL
BURNOUT SAU SINDROMUL EPUIZĂRII
PROFESIONALE REPREZINTĂ O STARE DE
EPUIZARE, ATÂT FIZICĂ CÂT ȘI PSIHICĂ, CARE
APARE ÎN SPECIAL LA PERSOANELE A CĂROR
PROFESIE IMPLICĂ O RESPONSABILITATE
DEOSEBITĂ ȘI INTERACȚIUNI FRECVENTE CU
OAMENII. APARE TOT MAI ADESEA ÎN EPOCA
MODERNĂ ȘI CONDUCE LA SCĂDEREA
PERFORMANȚELOR LA LOCUL DE MUNCĂ,
AFECTEAZĂ RELAȚIILE CU CEI DIN JUR ȘI
CALITATEA VIEȚII INDIVIDULUI.
TERMENUL A FOST INTRODUS ÎN ANII 70′ DE CĂTRE
PSIHOLOGUL HERBERT FREUDENBERGER, CARE
ÎN 1980 A PUBLICAT LUCRAREA BURN OUT: THE
HIGH COST OF HIGH ACHIEVEMENT. WHAT IT IS
AND HOW TO SURVIVE IT, ÎN CARE DESCRIE
ACEASTĂ TULBURARE.
 CARE SUNT PRINCIPALELE
SIMPTOME?
POTRIVIT ORGANIZATIEI MODIALE A SANATATII,
CONSTATAREA DIN PARTEA MEDICULUI CĂ O PERSOANĂ
ARE PREZENT ACEST FACTOR BURNOUT CARE-I
AFECTEAZĂ SĂNĂTATEA SE VA FACE PE BAZA EXISTENȚEI
A TREI CARACTERISTICI:
•LIPSA DE ENERGIE SAU EPUIZARE; 
•DISTANȚARE MINTALĂ CRESCUTĂ FAȚĂ DE LOCUL DE
MUNCĂ SAU SENTIMENTE NEGATIVE ORI CINICE CU
PRIVIRE LA LOCUL DE MUNCA;
•EFICIENȚĂ PROFESIONALĂ REDUSĂ.
CONFORM OMS, ÎN MEDIUL PROFESIONAL POT EXISTA
DIFERIȚI FACTORI DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA MINTALĂ,
CEL MAI FRECVENT REZULTAȚI DIN INTERACȚIUNEA
DINTRE TIPUL DE MUNCĂ EFECTUATĂ, MODUL ÎN CARE
ESTE ORGANIZATĂ ȘI CONDUSĂ INSTITUȚIA, APTITUDINILE
ȘI COMPETENȚELE PE CARE LE AU ANGAJAȚII ȘI
DISPONIBILITATEA SPRIJINULUI PENTRU ACEȘTIA.
 CÂND AR TREBUI SĂ CEARĂ MEDICII
AJUTOR SPECIALIZAT
Fiecare persoană are limitele sale, iar acum este o perioadă în care medicii nu pot lăsa garda jos. Toate
resursele lor merg către salvarea de vieți omenești și în funcție de cât de bine îți pot doza energia, pot
face față acestei perioade de presiune.
Deși este recomandat sa faca o pauză atunci când incepe să se simța epuizat, uneori s-ar putea ca
acest lucru să nu fie posibil – indiferent că este vorba de a ține pasul cu cerințele de la rezidențiat, dacă
lucreaza în unitatea de primiri urgențe, sunt de gardă sau urmează să intre în sala de operații.
Realitatea din teren arată că uneori nu este posibil să atenuezi epuizarea imediat. Așadar,
recomandarea este să faca schimbări în stilul de viață care să ajute pe termen lung.
Pe termen scurt, sunt câțiva pași ce pot ajuta: 
•Recunoașterea simptomelor. Un simptom al epuizării este pierderea sentimentului de eficacitate
profesională și, dacă se fac greșeli sau apare iritabilitatea cu prietenii și familia, acest lucru poate afecta
stima de sine sau chiar poate pune la îndoială decizia de a deveni un doctor.
•Se ia un scurt concediu de odihnă. Poate se simte nevoia de o perioadă mai lungă, însă chiar dacă
acest lucru nu este posibil, se ia măcar o zi de pauză. Este mult mai grav să vii la muncă atunci când
nu poti avea grijă cum trebuie de pacienți.
•Cererea ajutorul. Dacă nu se recunoaște epuizarea și nu se cere ajutorul colegilor sau sprijinul
familiei, până nu se ajunge la discutația cu un specialist, acest lucru poate accentua sentimentele de
frustrare și oboseală.
 CE POT FACE MEDICII PENTRU
REDUCEREA EPUIZĂRII
ATUNCI CÂND SIMT CĂ SE INSTALEAZĂ EPUIZAREA
PROFESIONALĂ, CĂUTAREA SPRIJINULUI DIN PARTEA
COLEGILOR, PRIETENILOR, FAMILIEI ESTE UNA DINTRE
PRIMELE MĂSURI CARE TREBUIESC LUATE ÎN MOMENTUL
RESPECTIV. COLABORAREA ȘI COMUNICAREA ÎN CADRUL
COLECTIVULUI DE MUNCĂ POT OFERI SPRIJIN EMOȚIONAL SAU
SOLUȚII ORI MĂSURI UTILE PENTRU A DEPĂȘI SITUAȚIA.

DE ASEMENEA, PROGRAMELE DE REDUCERE A STRESULUI S-

AU DOVEDIT A FI UTILE. MULȚI MEDICI CARE SUFERĂ DE
BURNOUT ÎNCEARCĂ DIVERSE MĂSURI INDIVIDUALE DE
REDUCERE A STRESULUI ȘI A EPUIZĂRII PRIN ACTIVITĂȚI
RELAXANTE PRECUM YOGA, PILATES, MEDITAȚIE. TEHNICILE
DE „MINDFULNESS” CONSTAU ÎN PRACTICI DE CONCENTRARE
INTENSĂ ASUPRA RESPIRAȚIEI ȘI ASUPRA FIECĂREI SENZAȚII
ȘI SENTIMENT RESIMȚITE ÎN FIECARE MOMENT. LA LOCUL DE
MUNCĂ, ACEASTĂ PRACTICĂ SE TRADUCE ÎN ABORDAREA
SITUAȚIILOR ÎNTR-UN MOD DESCHIS, CALM, DÂND DOVADĂ DE
 CUM POATE FI PREVENIT

PREVENȚIA SINDROMULUI EPUIZĂRII PROFESIONALE POATE SĂ FIE

FĂCUTĂ ATÂT PERSOANELE CARE SE SIMT EXPUSE LA ACEASTĂ
AMENINȚARE, DAR ȘI DE ECHIPA DE RESURSE UMANE SAU DE
CĂTRE MEMBRII TOP MANAGEMENTULUI COMPANIEI PRIN
MĂSURILE PE CARE LE ADOPTĂ.

INVESTIȚIA ÎN GRADUL DE SATISFACȚIE AL PERSONALULUI

MEDICAL VA DA ROADE PE TERMEN LUNG. FEEDBACK-URILE
CONSTANTE ȘI ANONIME SUNT O MODALITATE EXCELENTĂ DE
CUNOAȘTERE A PROBLEMELOR SAU VULNERABILITĂȚILE SECȚIEI
SAU DEPARTAMENTULUI.
 MODIFICAREA PROCESULUI
DE LUCRU
ÎN CAZUL ÎN CARE SUNT IDENTIFICATE
PROBLEME CE ȚIN DE PROCESUL DE
LUCRU ÎN SINE, MEMBRII
MANAGEMENTUL CLINICII SAU UNITĂȚII
MEDICALE SUNT CEI MAI INDICAȚI ÎN
LUAREA MĂSURILOR. POATE
PROGRAMUL DE LUCRU
DEZAVANTAJEAZĂ DOAR ANUMIȚI
SPECIALIȘTI, SAU DISTRIBUIREA
SARCINILOR NU ESTE
SATISFĂCĂTOARE PENTRU TOT
PERSONALUL. FIECARE COMPANIEI
ARE POLITICA SA, ȘI DE ACEEA
INTERVENȚIILE ȘI DECIZIILE TREBUIE
SĂ FIE PERSONALIZATE.
 ÎMBUNĂTĂȚIREA
RELAȚIILOR
PROFESIONALE ÎNTRE
PERSONALUL MEDICAL
ACEST LUCRU ÎNSEAMNĂ, PE DE O PARTE, UN EFORT INDIVIDUAL A FIECĂRUI
ANGAJAT DE A ADOPTA O CONDUITĂ PROFESIONALĂ, DAR ÎN ACELAȘI TIMP
CORDIALĂ FAȚĂ DE CEILALȚI COLEGI, DAR ȘI LA NIVEL DE COMPANIE. FIECARE
UNITATE MEDICALĂ TREBUIE SĂ AIBĂ PROPRIUL COD DE ETICĂ ȘI DE CONDUITĂ,
IAR DACĂ ESTE FĂCUT ASTFEL ÎNCÂT SĂ FACILITEZE O BUNĂ COMUNICARE,
RELAȚIILE ȘI RAPORTURILE DE LUCRU VOR FI UNELE SĂNĂTOASE. 
ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTA EXISTĂ, DAR NU ESTE RESPECTAT, EL POATE SĂ FIE
READUS ÎN DISCUȚIE DE CONDUCEREA COMPANIEI.
TOTODATĂ, ATITUDINEA PROACTIVĂ DIN PARTEA FIECĂRUIA DINTRE ANGAJAȚI
VA DUCE LA O ATITUDINE GENERALĂ POZITIVĂ.
IMPLICARE ÎN SARCINILE ZILNICE

PENTRU CEI CARE VĂD SARCINILE ZILNICE PLICTISITOARE

SAU CONSIDERĂ CĂ NU ADUC O VALOARE ADĂUGATĂ
COMPANIEI, PUNEREA PE HÂRTIE A PUNCTELOR FORTE ALE
JOBULUI POATE SĂ ADUCĂ O NOUĂ LUMINĂ ASUPRA
MODULUI ÎN CARE ÎȘI TRATEAZĂ SARCINILE ȘI ATRIBUȚIILE
ZILNICE.
MAI MULT, O DISCUȚIE SINCERĂ CU SUPERIORUL IERARHIC
POATE SĂ DUCĂ LA REZOLVAREA SOLUȚIEI, DACĂ NU
IMEDIAT, DAR PE TERMEN MEDIU PRIN ADOPTAREA UNOR
PAȘI CARE DUCE LA NORMALIZAREA MODULUI DE LUCRU
SAU AL SARCINILOR.
 CUM POATE FI TRATAT
BURNOUT-UL
PENTRU CEI CARE AU SIMPTOMELE BURNOUT-
ULUI DE CEVA VREME ȘI SIMT CĂ NU POT IEȘI DIN
ACEST IMPAS, SUNT CÂTEVA MĂSURI SIMPLE, DAR
CARE VOR ADUCE EFECTE BENEFICE PE TERMEN
MEDIU DEOARECE ACEASTĂ AFECȚIUNE NU ESTE
UNA PESTE CARE SE POATE TRECE FOARTE UȘOR
FĂRĂ MUNCĂ ȘI MULTĂ IMPLICARE DIN PARTEA
CELUI CARE O EXPERIMENTEAZĂ
SPRIJIN DIN PARTEA FAMILIEI ȘI COLEGILOR

FAMILIA POATE SĂ FIE UN REFUGIU ȘI UN LOC LINIȘTIT ÎN

CARE PERSONALUL MEDICAL MERGE CA SĂ ÎȘI
RECAPETE FORȚELE, ENERGIA PENTRU A PUTEA SĂ
PERFORMEZE. DISCUȚIILE CU UN APROPIAT, FIE CĂ ESTE
PARTE DIN FAMILIE, PRIETEN SAU DOAR CINEVA DE
ÎNCREDERE, POT SĂ MAI PREIA DIN PRESIUNEA SIMȚITĂ.
MAI MULT, UNELE DINTRE SFATURILE PRIMITE POT FI
CHIAR UTILE. DE MULTE ORI ȘI VIZITELE LA PSIHOLOG
AJUTĂ.
CĂUTAREA SAU PRACTICAREA UNOR HOBBY-URI

HOBBY-URILE SUNT ACTIVITĂȚI ELIBERATOARE CARE SCOT DIN

COTIDIAN, DEGAJEAZĂ ȘI LE FAC PLĂCERE CELOR CARE LE
PRACTICĂ. FIE CĂ ESTE VORBA DE CITIT, CĂLĂTORI,
PRACTICAREA UNOR SPORTURI SAU CHIAR RELAXAREA CU
PRIETENII, HOBBY-URILE POT FI CELE CARE ÎI AJUTĂ PE
ANGAJAȚII DIN DOMENIUL MEDICAL SĂ ÎȘI IA MINTEA, CEL PUȚIN
PENTRU O PERIOADĂ DE TIMP DE LA RESPONSABILITĂȚILE
ZILNICE ȘI SĂ SE CONCENTREZE ÎN SPECIAL ASUPRA LOR.
PRACTICAREA UNUIA SAU A MAI MULTOR HOBBY-URI DUCE, DE
ASEMENEA, ȘI LA ELIMINAREA STRESULUI, O SURSĂ
GENERATOARE DE SINDROM AL EPUIZĂRII PROFESIONALE.
 ABORDAREA PROBLEMEI CU MANAGERUL

O DISCUȚIE DESCHISĂ, CINSTITĂ ȘI CALMĂ CU MANAGERUL

COMPANIEI SAU CU SUPERIORUL IERARHIC ESTE UNA
DINTRE SOLUȚIILE CELE MAI RECOMANDATE. UNEORI
CONDUCEREA NU ESTE CONȘTIENTĂ DE EXISTENȚA UNOR
PROBLEME CARE GENEREAZĂ BURNOUT-UL, DAR POATE FI
REVELATOARE DACĂ CEI CARE ÎL EXPERIMENTEAZĂ
ARGUMENTEAZĂ ACEST LUCRU.
 CONCLUZIE
VIAȚA PROFESIONALĂ VINE CU MULTE PROVOCĂRI DE-A
LUNGUL ANILOR. PE LÂNGĂ SCHIMBAREA PIEȚEI MUNCII,
ADAPTAREA SKILL-URILOR SAU DOBÂNDIREA UNORA NOI,
CREAREA DE COMPETENȚE MANAGERIALE SAU ALTELE CARE
ȚIN DE ORGANIZARE, PERSONALUL MEDICAL TREBUIE SĂ AIBĂ
ÎN VEDERE PREVENIREA SAU TRATAREA BURNOUT-ULUI
ATUNCI CÂND ACESTA SE INSTALEAZĂ.

PENTRU MULȚI DINTRE CEI CARE SE CONFRUNTĂ CU

BURNOUT-UL NU ESTE UN LUCRU PESTE CARE SĂ POATĂ SĂ
TREACĂ UȘOR, ÎNSĂ DOBÂNDIREA UNOR OBICEIURI
SĂNĂTOASE DE-A LUNGUL TIMPULUI VOR AJUTA.