ANATOMIA

TOPOGRAFICĂ
A GATULUI
TOPOGRAFIA GATULUI
Gâtul este segmentul care leagă capul de trunchi.
• Are o regiune posterioară sau nucală (cervix), alcătuită din elemente somatice - mușchi, oase ,
articulații - , și alta anterioară , gâtul propriu-zis (collum), care, pe lângă elementele somatice - mușchi,
fascii și osul hioid - conține și viscere - laringe, trahee, esofag, tiroidă etc.
 Cele două regiuni se mai numesc și regiuni cervicale : posterioară și anterioară.
 TOPOGRAFIA GATULUI

Gatul este delimitat:

 Superior - marginea inferioara si unghiul mandibulei;

- marginea inf. a canalului auditiv extern;
- apofiza mastoidã;
- linia nucala superioarã;
 Inferior - linia trasatã pe marginea sup. ale incizurii jugulare, claviculei, vîrful
acromionului, apofiza spinoasã a vert. CVII.
Conventional gîtul este împartit de un plan frontal ce trece prin procesele transversale
cervicale în doua portiuni:
- Anterioarã – gîtul propriu zis; (contine organele gîtului, vasele de bazã si nervii.)
- Posterioarã – portiunea nucalã; (constã din muschi ce acoperã vertebrele.)
 FASCIILE GATULUI
Fasciile gîtului prezintã un schelet de tesut conjunctiv al gîtului,
limiteazã spatii celulare, unele asigura legatura cu alte regiuni.

 Aceste spatii celulare contin vase, noduli limfatici, nervi.

 Lamelele fasciale pot sã aibã grosime, întindere, densitate si multe alte particularitãti anatomice
distincte.

 Dupã clasificarea schematicã a lui V. N. Sevkunenko, care corespunde cerintelor practicii

chirurgicale, deosebim 5 foite fasciale ale gîtului.
 FASCIILE GATULUI
 Fascia superficială a gatului-Ea se află mai profund decît ţesutul subcutanat şi trece de pe gît în regiunile
vecine. Fascia superficială a gîtului, dedublîndu-se, cuprinde muşchiul pielos (m. platysma), formîndu-i teaca.
• Dacã procesele purulent se aflã superficial de teaca m. Platisma, în tesutul lax, aceste pot coborî pe torace în
tesutul subcutanat.
• Dacã procesul purulent se aflã în teaca m. platisma, poate coborî pe torace afectind gl. mamarã .
• În caz de localizare a procesului purulent profund –sub teaca m. platisma, el poate cobori pe torace afectind
spatiul retromamar
 Fascia proprie a gîtului-formează două foițe superficială și profundă
I. Foiţa superficială a fasciei cervicale proprii
• Acoperă toată regiunea gâtului;
• Formează cîte o teacă pentru mm.SCM,trapez, glanda salivară submandibulară;
• La nivelul apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale lansează o prelungire fascială care separă gâtul propriu
zis de ceafă;
• Formează linia albă a gîtului.
 FASCIILE GATULUI
• Inserţia superioară
- marginea mandibulei;
- arcul zigomatic ;
- linia nucală superioară;
• Inserţia inferioară
- partea anterioară a manubriului sternal şi a claviculei;
- acromion şi spina scapulei;
 Importanţa foiţei superficiale a fasciei proprii
• Separă gâtul propriu zis de ceafă și localizează procesele supurative din aceste regiuni.

II. Foiţa profundă a fasciei cervicale proprii (Aponevrosa omoclaviculară Richet)

• Este pronunţată numai în regiunea mijlocie a gâtului;
• Este extinsă pe un spaţiu triunghiular,cuprins între osul hioid (superior),partea posterioară a manubriului sternal
şi a claviculei ( inferior) şi mm.omohioidieni (lateral);
• Formează teci pentru mm.infrahioidieni;
• Este penetrată de venele gâtului.
 Importanţa foiţei profunde a fasciei cervicale proprii
• Favorizează circulaţia venoasă la baza gâtului.
 FASCIILE GATULUI
Vasele și nervii superficiali sunt amplasați între fascia I și II.
• V.Jugulară externă intersectează extern și oblic m.scm,în limitile triunghiului lateral,iar în fosa
supraclaviculara perforează fascia II si III si apoi se varsa in vena jugulara int.
V.Jugulara ant si mediana se varsa in arc venor jugular
• Toti nervii superficiali isi fac aparitia la mij marginii post a m .scm
n.auricular-spre fata,inervand pielea reg.paratidomaseterice
n.Occipital minor-spre port post a fornixului cranian
n.Cutaneus colli –perforeaza pielea
n.supraclavicular-triunghiul lateral,reg deltoida,reg infraclaviculara si a m stern.
FASCIILE GATULUI
 .Fascia endocervicală
• Este constituită din două foiţe:
- parietală;
- viscerală.
Foiţa parietală:
• Cuprinde toate viscerele în întregime;
• Formează teacă pentru mănunchiul vasculonervos al gâtului, ale cărui elemente sunt separate prin septuri
conjunctive.
Foița viscerală
Acoperă fiecare organ
în parte:
- laringele, traheea,glanda tiroidă, faringele,esofagul.
 Importanţa fasciei endocervicale
• Foiţa parietală solidarizează viscerele la nivelul gîtului.
• Foiţa viscerală le permite mobilitate şi protecţie
 FASCIILE GATULUI
Fascia prevertebrală
• Trece nemijlocit pe faţa anterioară a coloanei vertebrale;
• Se întinde de la baza craniului pînă la vertebra toracică Th3;
• Lateral se inseră pe procesele transversale ale vertebrelor cervicale.
• Formează teci pentru mm.scaleni şi prevertebrali;
 Fascia prevertebrală continuă în cavitatea toracică cu fascia endotoracică;
 SPAȚIILE DE ȚESUT CELULAR ALE
GATULUI
Foiţele fasciale ale gîtului, concrescînd, formează cîteodată spaţii închise. în alte cazuri între fascii rămîn fisuri, umplute cu
ţesut celular lax, care conţin vase şi ganglioni limfatici. Deosebim următoarele spaţii închise:

1 2
Sacul par al glandei submandibulare
conţine glanda submandibulară, ţesut
celular lax, ganglioni limfatici, artera
facială şi vena. Sacul este mărginit de
foiţele fasciei proprii a gîtului şi de
periostul mandibulei.
Sacul fascial par este format de foiţele
fasciei proprii a gîtului pentru muşchiul
sternocleidomastoidian. Acest spaţiu
fascial comunică cu ţesuturile
adiacente numai prin orificii, formate
de vase
3
Spaţiul interaponevrotic suprasternal este
situate deasupra incizurii jugulare a
sternului, între foiţele fasciale a doua şi a
treia ale gîtului. Acest spaţiu începe de la
incizura jugulară a sternului şi ajunge pînă la
mijlocul distanţei dintre stern şi osul hioid.
Spaţiul e liber lateral, conţine ţesut celular
lax, ganglioni limfatici şi arcul venos jugular
.
 SPAȚIILE DE ȚESUT CELULAR ALE
GATULUI
4. Sacul orb
Este situat în partea posterioară a muşchiului stemocleidomastoidian- par, descris de V. L. Gruber.
Limitele lui sînt:
-anterior – peretele posterior al tecii m. sternocleidomastoideus (fascia proprie a gîtului),
-posterior - fascia a treia a gîtului
-interior - periostul marginii posterosuperioare a claviculei.
În exterior sacul este închis, deoarece la marginea externă a muşchiului stemocleidomastoidian fascia a doua concreşte cu a treia.
 Acest spaţiu comunică cu spaţiul interaponevrotic suprasternal, care serveşte ca poartă
pentru el, situat la marginea medială a claviculei
5. Spaţiul previsceral
Este amplasat între foiţele fasciei endocervicale. Se extinde de la nivelul osului hioid pînă la manubriul sternal. O parte a acestui spaţiu, situat mai
jos de istmul glandei tiroide ,anterior de trahee, se evidenţiază ca spaţiu pretraheal.
Aici în ţesutul celular lax se află ganglionii limfatici, venele care duc sîngele de la regiunea istmului glandei tiroide , o parte din plexul venos tiroid
impar ,artera tiroidea ima (în 10-20%).
 Acest spaţiu este limitat de ţesutul celular mediastinal numai prin septul fascial format la nivelul manubriului sternal, la trecerea foiţei parietale a
fasciei endocervicale în viscerală.
6. Spaţiul retrovisceral
Se află între fasciile endocervicală şi prevertebrală ale gîtului, mai posterior de faringe şi esofag. El comunică nemijlocit cu ţesutul celular al
mediastinului posterior.
 SPAȚIILE DE ȚESUT CELULAR ALE
GATULUI
 în regiunea posterioară a ţesutului celular parafaringian sînt situate formaţiuni anatomice de mare importanţă: artera carotidă internă şi
vena jugulară, nervii vag, hipoglos, accesoriu şi glosofaringian.
7. Teaca pară a pachetului vasculonervos
Este situată pe traiectul fasciculului vasculonervos principal al gîtului (artera carotidă comună, vena jugulară internă, nervulvag). Acest
spaţiu este limitat defoiţa parietală a fasciei endocervicale și în partea inferioară comunică cu ţesutul celular mediastinal

8. Spaţiul celular al triunghiului lateral par al gîtului

Se afla intre foiţele fasciei proprii şi prevertebrale ale gîtului.
El limitat din afară de teaca pachetului vasculonervos principal al gîtului şi marginea muşchiului trapez. Septurile multiple de ţesut
conjunctiv limitează spaţiul de fosa axilară. Porţiunea de ţesut celular de sub muşchiul trapez este legată cu ţesutul celular supraclavicular.
Pe traiectul vaselor arteriale, venoase şi limfatice, situate în spaţiul celular al triunghiului lateral al gîtului (între fasciile a doua şi a cincea),
ţesutul celular al spaţiului descris comunică cu ţesutul celular al regiunilor limitrofe.

9. Spaţiul prevertebral
Este fisura situată între fascia prevertebrală şi vertebrele cervicale ce se extinde în jos pînă la vertebra Тш- în el se află trunchiul simpatic
cervical,muşchii lungi ai capului şi ai gîtului muşchii recţi anterior şi lateral ai capului .
REGIUNELE GATULUI
Cunoaștem ,deja că gatul reprezintă o regiunea
anterioară și una posterioară.În regiunea
anterioară a gatului se afla triunghiul medial al
gatului limitat de mandibulă și marginele
antero-mediale ale m.SCM ,și dacă ducem un
plan convențional prin corpul și coarnele mari
ale osului hioid,acest triunghi se împarte în
două porțiuni
-regiunea suprahioidiană
-regiunea infrahioidiană
 REGIUNEA SUPRAHIOIDIANĂ
Limitele
 superior - marginea mandibulei şi linia care o uneşte cu apofiza mastoidă
 inferior - linia dusă prin corp şi coarnele mari ale osului hioid
 laterale - marginile anterioare ale mm.sternocleidomastoidei
 În acestă regiunea se evidențiază trei triunghiuri
1. Mentonier impar - între venterele anterioare ale muşchilor digastrici şi corpul osului
hioid
2. Submandibular par - laturile căruia servesc două ventere ale m. digastricus şi marginea
inferioară a mandibulei
3. Triunghiul lingual (Pirogov)
 REGIUNEA SUPRAHIOIDIANA
Straturile
 Pielea
 Planul subcutanat
-m. Platisma( - v. jug. ant.)
- nervi (VII, plex cervical)
 Fascia superficială-c.mușchiul subcutanat al gatului
 Între cele 2 foițe ,sub marginea mandibulei ,sunt sitați gang.limfatici.
 Trece ramus colli n.facialis și ramurile cutanate ale n.gatului
 Fascia proprie –formează sac pentru gl.mandibulară
-muschii suprahioidieni
 A.facială
 A.linguala
 V.facial
 Noduri limfatice submandibulare
 Nervi: n.XII, n. lingual (ganglionul
 submandibular), n. milo-hioidian
 REGIUNEA SUPRAHIOIDIANA
 Triunghiul submandibular, conţine:
- glanda submandibulară;
- triunghiul lingval (Pirogov);
- patrulaterul Beclard.
Glanda submandibulari are forma ovală şi ocupă aproape tot triunghiul submandibular. Toate ţesuturile care înconjoară glanda au primit
denumirea de lojă a glandei. Unul din elementele ei este capsula glandei submandibulare, formată prin dedublarea foiţei fasciei proprii a
gîtului.
Între glandă şi capsula ei este situat ţesutul celular lax, care destul de frecvent conţine ganglioni limfatici. Pe traiectul ductului glandei acest
ţesut poate să comunice cu ţesutul celular al planşeului cavităţii bucale.
Canalul excretor al glandei pleacă în fisura dintre m. mylohyoideus şi m. hyoglossus, urmînd sub membrana mucoasă a planşeului cavităţii
bucale. în această fisură, puţin mai sus de canal, trece nervul lingual , mai jos de canal se află n. hypoglossus şi v. lingualis.

Vascularizația
 Artera faciala-sup inter a glandei-se orienteaza spre partile mediale ale fetei si vena faciala-sup externa a ei-continua cu
vena jugulara.
REGIUNEA SUPRAHIOIDIANA
 O formaţiune de importanţă mare topografică în această regiune este triunghiul lingual(Pirogov),
limitat de porţiunea tendinoasă a m. digastricus, marginea posterioară a m. mylohyoideus şi n.
Hypoglossus,fundul este m.hypoglos.
 Aici sunt posibile denudarea şi ligaturarea arterei linguale, care este situată mai profund faţă de m.
hyoglossus. Mai superficial de muşchi se află vena linguală. Triunghiul lui Pirogov se descoperă la
retropulsia capului, întors într-o parte, în direcţie opusă intervenţiei chirurgicale.
 La asemenea poziţie a capului, artera linguală este situată sub m. Hyoglos,iar vena deasupra lui.

 De asemenea ,în această regiune mai interior de m. stilohyoideus şi m. Digastricus trece artera
carotidă externă. Mai medial de ea se află muşchiul stiloglos şi m. stilofaringian , între care în direcţie
spre faringe şi rădăcina limbii trece n. glossopharingeus. Aceşti muşchi îm preună cu m.
stylohyoideus formează „buchetul” anatomic, divergent de la apofiza stiloidă.
REGIUNEA SUPRAHIOIDIANA
Triunghiul submental,
delimitat:
- superior marginea inferioară a corpului mandibulei;
- inferior: osul hioid;
- lateral: venterele anterioare ale mm.digastrici.
Triunghiul submental conţine:
- a.v. submentală;
- noduli limfatici submentali;
- ţesut adipos.
TOPOGRAFIA ORGANELOR
Laringele- este format de nouă cartilaje: cartilajul tiroid , cartilajul cricoid , epiglota ,
două cartilaje aritenoide , două cartilaje cuneiforme şi două cartilaje comiculare .
Scheletotopic laringele este situat între marginea superioară a vertebrei C5 şi marginea
inferioară a vertebrei C6. Epiglota ajunge la nivelul verterbei C3
Vascularizatia
Laringelui se efectuează de artera laringiană superioară şi cea inferioară care pornesc
corespunzător de la artera tiroidă superioară şi cea inferioară. Aceste vase pare se ramifică şi se
unesc pe suprafaţa internă a cartilajului
tiroid.
Inervația
laringelui o realizează nervul laringeu superior şi nervul laringeu inferior . Nervul laringeu
superior este, îndeosebi, un nerv senzitiv şi inervează, în general, membrana mucoasă a
laringelui mai sus de glotă. Nervularingeu inferior inervează mucoasa mai jos de glotă, asigură,
de asemenea, inervarea ligamentelor vocale şi a muşchilor laringelui (cu excepţie a m.
cricothyroideus, care este inervat de nervul laringeu superior).
 TOPOGRAFIA ORGANELOR
Trahee este un organ sub forma unui tub care continuă laringele până la vertebra toracică T4, unde se împarte
în cele două bronhii. Traheea se întinde de la cartilajul cricoid imediat sub laringe, la limita dintre gât și
torace. Are o lungime de 10 - 12 cm. Traheea este alcătuită dintr-un țesut fibroelastic rezistent, în interiorul
căruia se găsesc un număr de 15 - 20 de inele incomplete de cartilaj hialin, cartilajele traheale.
Vascularizaţia traheii se efectuează datorită ramurilor traheale ale arterei tiroide inferioare
Inervația rr. tracheales - prin ramurile nervului laringeu recurent
 TOPOGRAFIA ORGANELOR
Glanda tiroidă-are în normă masa de 30-50 g, constă din lobii drept şi stîng şi istm.
Glanda tiroidă are o capsulă proprie subţire (internă) de ţesut conjunctiv, de la care în
adîncimea glandei pornesc septuri care o împart în lobuli mici. Deasupra capsulei proprii
a glandei este situată capsula fascială (externă),care provine din fascia endocervicală.
Între capsula externă şi cea internă ale glandei se determină un spaţiu fisurai umplut cu
ţesut celular lax, în care se află rasele glandei tiroide, ganglionii limfatici şi glandele
paratiroide. În locurile trecerii suprafeţelor anterolaterale ale glandei în cele
posteromediale, la glanda tiroidă aderă componentele pachetului vasculonervos principal
al gîtului - a. carotis communis, n. vagus, v. jugularis interna. La marginea
posteromedială a lobilor glandei trec n. laryngeus recurrens.
Vascularizaţia este efectuată de două artere tiroide superioare şi două inferioare .
Vene mici-Vase mari-Reteau Tiroida-V.jugulara interna. Si V .Brahiocefalice.
Inervația glandei tiroide este efectuată de trunchiurile simpatice şi nervii laringelui.
 TOPOGRAFIA ORGANELOR
Glandele paratiroide -formaţiuni pare, situate între capsulele fascială şi proprie ale glandei tiroide pe
suprafaţa posterioară a lobilor ei. Ca simptom de orientare pentru precizarea poziţiei glandelor paratiroide şi
identificarea de ganglionii limfatici poate servi raportul lor reciproc intim cu ramurile superioare şi inferioare
ale arterei tiroide.
Vascularizaţia este efectuată de rr. parathyroideae de la arterele tiroide superioare şi inferioare, drenajul
venos - de w. thyroideae superiores et inferiores.
Inervația nn. laryngeus superior et inferior şi rr. sympatici
 TOPOGRAFIA ORGANELOR
Faringele - este situat pe o întindere de la baza craniului pînă la vertebra C6. în cavitatea organului se
evidenţiază trei porţiuni: pars nasalis pharyngis, - de la baza craniană pînă la nivelul palatului dur; pars oralis
pharyngis- de la nivelul palatului dur pînă la corpul osului hioid şi pars laryngea pharyngis, - de la nivelul
osului hioid pînă la trecerea în esofag. O formaţiune anatomică importantă a faringelui este inelul limfatic
faringian.
În componenţa lui intră amigdalele: două palatine, situate între arcadele palatine, două tubulare - pe pereţii
laterali ai porţiunii nazale a faringelui în apropierea tubilor auditivi (Eustachio), faringiană - în stratul
submucos al peretelui posterior al faringelui (porţiunea superioară) şi linguală - în rădăcina limbii. La nivelul
porţiunilor bucală şi nazală, se află spaţiile de ţesut celular parafaringian şi retrofaringian.
geus).
Vascularizatia faringelui este efectuată de ramurile aa. pharyngea ascendens, palatini ascendens et
descendens, de asemenea de aa. thyroideae superiores et inferiores.
Inervaţia faringelui se efectuează de ramurile n. sympathicus, n. vagus, n. glossopharyngeus.
TOPOGRAFIA ORGANELOR
Esofagul Faringele trece în esofag la nivelul cartilajului cricoid al laringelui,
ceea ce corespunde vertebrei C6. Se determină porţiunile cervicală, toracică şi abdominală ale esofagului.
Porţiunea cervicală se extinde pînă la vertebra T1.
V a s c u la riz a ţ i a . La nivelul cartilajului cricoid, peretele lateral al esofagului din stînga
este intersectat de a. thyroidea inferior care urmează spre porţiunea inferioară a lobului stîng al glandei
tiroide. în dreapta şi în stînga esofagului sînt situate arterele carotide comune. Vascularizarea porţiunii
cervicale a esofagului este efectuată de ramurile thyroideae inferiores.
Inervaţia esofagului se produce pe contul ramurilor nervilor vagi .
CAZURI CLINCE
O doamnă cu copil s-a adresat la secția de internare.Cauza: copilul plîngea și nu putea
intoarce capul.vizual se vede poziția forțată a mușchilor din regiunea gîtului.Copilul
privește în sus și în dreapta.

Care mușchi este afectat în cazul dat?

Care este tactica de tratament?
Cum se numeste afectiunea data?
CAZURI CLINCE
• Din cele descrise ,putem deduce ca a fost afectat m.sternocleidomastoidian,deoarece capul se inclina intr-o
parte datorita contractiei spastice unilaterale a muschiului sternocleidomastoidian(contracția unilaterală a
mușchiului sternocleidomastoidian este determinată de flectarea și înclinarea laterală a capului.. Aceasta
contractura mai mult sau mai putin dureroasa a muschilor gatului limiteaza miscarile de rotatie ale capului.
• Denumirea acestei afectiuni este torcolis.
• Este necesara administrare de medicamente analgezice si miorelaxante (decontracturante musculare), unguente
sau pe cale orala.
 CAZURI CLINCE
Seara la sectia de internare a fost adus cu masina de salvare pacientul X , acesta fiind implicat intr-un accident
rutier.Pacientul manifesta urmatoarele simptome- imposibilitatea mișcării gâtului,dureri de cap dureri la nivelul
gâtului ,amorțeală a brațelor și mâinilor, amețeli,dificultăți la înghițire,probleme de vedere
In urma examenului obiectiv si a palparii regiunii posterioare a gatului medicul a stabilit ca au fos afectati unii muschi .

Traumatismul caror muschi ar putea provoca astfel de simptome?

Care este tratamentul in cazul dat ?
CAZURI CLINCE
Deci ,în cazul dat vb despreo vătămarea provocată de o lovitură severă la cap,se
referă la o leziune a gâtului, cauzată de o mișcare bruscă a capului. Mișcarea
bruscă a capului poate provoca supraîncărcarea și deteriorarea muschilor din
regiunea posterioara si laterala
m.Platisima
m.Trapez
Mm splenius
Tratamentul include -Medicamente: analgezice, relaxante musculare sau injecții
pentru a ajuta la ameliorarea durerilor, Repaus la pat în primele 24 de ore de la
vătămare, Terapia fizică pentru a recâștiga forța musculară, pentru a îmbunătăți
postura și pentru a restabili mișcarea normală a gâtului
CAZURI CLINCE

La sectia de internare s-a adresat un pacient X cu Dureri pronuntate in regiunea

submandibulara
Edem pronuntat
Limitarea deschiderii cavitatii bucale (trism)
Dureri la deglutitie si miscarea mandibulei
Asimetria faciala
Fiebra

Despre ce afectiune se vb?

Care este tratamentul specific?
CAZURI CLINCE
In cazul dat pacientul are un proces purulent in regiunea submandibulara care a aparut ca o complicatie a
limfodinitelor .
Tratamentul in cazul dat este unul chirurgical -Procesele purulente în regiunea submandibulară se deschid printr-o
incizie efectuată paralel marginii mandibulei, la o distanţă de 1-1,5 cm mai jos de ea (pentru a evita pericolul
lezării ramurii marginale a nervului facial). După secţionarea cu bisturiul a pielii, a ţesutului celular subcutanat, a
fasciei superficiale a gîtului îm preună cu muşchiul subcutanat, pătrundem pe cale boantă în profunzime,
stăruindu-ne să nu lezăm artera şi vena facială.Plaga se dreneaza cu tuburi,prin care focuarul se iriga cu
sol.antiseptice
CAZURI CLINCE
La sectia de internare a fost adus un copil care prezinta dureri in regiunea anterioara a gatului ,de asemenea acesta
tuseste periodic si prezint astm,dispnee ,dupa spusele mamei acesta in timpul dintre mese ,a cerut citeva prune
.Deci,apare intrebarea care structura anatomica ar putea fi afectata si care este tratamentul in cazul dat
CAZURI CLINCE
Deci,in cazul dat avem retentia unui corp strain in esofag ,care a
detrminat acele simptome respiratorii produse de compresia corpului
esofagian asupta traheei.
In cazul dat tratamentul se efectueaza prin urmatoarele metode
-non-endoscopica-glucagonul
-endoscopia
-interventie chirurgicala