STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA

DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME

ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
A LIMBII ROMÂNE

1
 DEFINIŢIA FONETICII
• FONETICA este o ramură a lingvisticii
care studiază producerea, transmiterea,
audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului
articulat.
• LINGVISTICA este ştiinţa care studiază
limba şi legile ei de dezvoltare.
2
 DENUMIREA
NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
• s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a
• v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l
• s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l
• c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l
• a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,
• transcrierea fonetică
• şi pronunţarea ortoepică
• a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a
• c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a
cuvintelor ) ,, e ” sau ,, ie ” iniţial
• Se pronunţă şi se scrie ,,e” iniţial , în majoritatea
neologismelor : echer, echidistant, echilibru, echinocţiu,
echipă, echitate, echivalent, echivoc, eclipsă, ecologie,
economie, ecou, ecuator, ecuaţie, edificiu, edil, editură,
educaţie, efect, eficient, efort, egoism, elastic, efectiv etc.
• Se scrie ,,e” iniţial, dar se pronunţă ,,ie”, numai în
cuvintele : eu [ ieu ], el [ iel ], ei [ iei ], ele [ iele ], eşti
[ ieşti ], este [ ieste ], e [ ie ], eram [ ieram ], erai [ ierai ],
era [ iera ], eraţi [ ieraţi ], erau [ ierau ]; Excepţie : ea [ se
pronunţă ,,ia”, nu ,,iea” ];
• Se pronunţă şi se scrie ,,ie” iniţial, în cuvinte vechi : ied,
ieftin, iepe, iepure, ierarh, ierarhie, ierbar, ierbos, ierburi,
ieri, iernat, iertare, iesle, ieşean, ieşire, iezer ;
4
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a
cuvintelor ) ,, oa ” sau ,, ua ” (1)
• Diftongul scris ,, oa ” iniţial se pronunţă ,, ua ” : oablă [uablă]< (oblu), oacheş
[uak'eş]< (ochi), oaie [uaie]< (oi), oală [uaie]< (olar), oameni [uaneni]< (om),
oară [uară] (în prima oară [uară]), oarbă [uarbă]< (orb), oarecine [uarečine],
oarecând [uarekând], oarecum [uarekum], oase [uase]< (os), oaste [uaste]<
(ostaş), oază [uază]; 
• Diftongul scris ,, oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă ,, ua ” : căprioară
[kăpriuară] < (căprior), gălbioară [gălbiuară]< (gălbior), înfioară [înfiuară]<
(înfior), junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă), roşioară
[roşiuară]< (roşior), soţioară [soţiuară]< (soţior), superioară [superiuară]<
(superior), surioară [suriuară], vioară [viuară], aşchioară [aşk'iuară], farfurioară
[farfuriuară], linioară [liniuară], sălcioară [sălčiuară], capricioasă [kapričiuasă],
copioasă [kopiuasă], glorioasă [gloriuasă], graţioasă [graţiuasă], mânioasă
[mâniuasă], orgolioasă [orgoliuasă], preţioasă [preţiuasă], serioasă [seriuasă],
sfioasă [sfiuasă], sperioasă [speriuasă], studioasa [studiuasă], vicioasă [vičiuasă],
victorioasă [viktoriuasă], bunăoară [bunăuară], deoarece [deuareče], odinioară
[odiniuară];

5
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a
cuvintelor ) ,, oa ” sau ,, ua ” (2)
• Diftongul scris ,, oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se
pronunţă hiatul ,, ua ” : afectuoasă [afektuasă], aspectuoasă
[aspektuasă], defectuoasă [defektuasă], fructuoasă [fruktuasă],
impetuoasă [impetuasă], maiestuoasă [maiestuasă], respectuoasă
[respektuasă sau respektoasă], sinuoasă [sinuasă], somptuoasă
[somptuasă], tumultoasă [tumultuasă], virtuoasă [virtuasă] 

• Diftongul scris ,, oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în

pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice ,,oa”/,,o”) boală, coace,
coadă, coajă, coardă, coase, coate, coboară, cunoaşte, desfăşoară,
desfoaie, doare, doarme, împresoară, înnoadă, înoată, însoară,
omoară, poartă, poate, roade, roagă, scoală, soarbe, stoarce, toacă,
chioară, ochioasă, ghioagă, cioară, cioată, lucioasă, picioare, (dar şi
fără alternanţă fonetică) balansoar, boare, coafa, coafor, croazieră,
culoar, curtoazie, doar, exploata, fermoar, foaier, fumoar, lavoar,
patinoar, pavoaza, poală, poantă, savoare, voala ; 6
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a
cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ” (1)
• ,, ia ” (nu ,,ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia, iacă, iacobin,
iad, iadă, iahnie, iaht, ialomiţean, iamb, ianuarie, iapă, iar, iar, iarăşi, iarbă,
iarmaroc, iarnă, iarovizare, iască, iasomie, iatac, iatagan, iată, iaurt, iaz, Ialomiţa,
Iaşi ; (Excepţie : pronumele personal ,,ea”)
• ,, ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât ,,i”) , cu / fără
alternanţa ,,ie”: [ a ] baia, bătaia, caiac, claia, droaia, faianţă, foaia, odaia, oaia,
ploaia, văpaia, Aglaia, Mamaia ;
• [ ă ] căia, îmbăia, înclăia, învăpăia, mormăia, mucegăia, răpăia, sforăia, şovăia,
tăia, trăia;
• [ î ] bâjbâia, bâlbâia, bâţâia, bâzâia, cârâia, fâlfâia, fâsâia, gâfâia, gâgâia, hârâia,
mângâia, mârâia ;
• [ e ] aceleia, acesteia, căreia, cheia, deraia, femeia, încleia, întemeia, poleia,
scânteia, sleia ;
• [ o ] altoia, boia, croia, foia, îndoia, înnoia, joia, răţoia, războia, roia, spoia, Stoian,
Zoia ;
• [ u ] aceluia, acestuia, altuia, bănuia, căruia, cheltuia, despuia, făgăduia, găzduia,
instruia, jefuia ; 7
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a
cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ” (2)
• ,, ia ” se pronunţă şi se scrie după ,,b”, p”, ,,m”, ,,f”, ,,v” cu / fără
alternanţa ,,ie”:
• [ b ] abia, biată / biete, obială / obiele,
• [ p ] piatră / pietre, piaţă / pieţe,
• [ m ] amiază / amiezi, dezmiardă / dezmierzi,
• [ f ] fiasco, fiară (fiare), fiare / fier, fiarbă / fierbe,
• [ v ] viaţă / vieţi,
• ,, ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin
plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale
demonstrative : aceia, aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin
singular : aceea, aceeaşi)
• ,, ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza
altor cuvinte) : i-a dat, mi-a dat, ţi-a dat, şi-a dus, i-aştept, ţi-
aminteşti, şi-acolo, codri-aprinşi 8
NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea
corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ”
• ,, ia ” se pronunţă şi se scrie
după ,,ch”, ,,gh” , când nu există forme
alternante :
• chiar,
• chiabur,
• ghiaur,
• maghiar ;
• (dar aici nu există diftongul ,, ia ”: [k'ar],
[k'abur], [g'aur], [mag'ar]) 9
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a
cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ie ”
• ,, ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără
alternanţa ,, ia ” : ied, ieftin, iepe, iepure, ierarh, ierarhie, ierbar, ierbos, ierburi, ieri,
iernat, iertare, iesle, ieşean, ieşire, iezer ;
• ,, ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât ,,i”) , cu / fără
alternanţa ,,ia”: [ a ] apăraie, baie, bătaie, butoaie, claie, droaie, foaie, odaie, oaie,
ploaie, văpaie, şuvoaie, Aglaie;
• ,, ie ” (se pronunţă şi se scrie după ,,b”, p”, ,,m”, ,,f”, ,,v” cu / fără alternanţa ,,ia”:

• [ b ] obiect, obiecţie, subiect, biete / biată, obiele / obială;

• [ p ] impiegat, împiedica, piedestal, pietre / piatră, pieţe / piaţă;
• [ m ] miercuri, miere, mierlă, amiezi / amiază, dezmierzi / dezmiardă;
• [ f ] fiere, fier / fiare, fierbe / fiarbă;
• [ v ] vierme, viespe, viezure, vieţi / viaţă;
• ,, ie ” (se confundă cu hiatul ,, ie ” ) : biet // bielă ; miere // premiere ; vierme //
vietate;
• ,, ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete, mi-e cald, ţi-e frig,
10
ni-e dor, vi-e foame, li-e somn ; { Reţine: mi (ţi, i, ni, vi, li) -e bine }
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA
VOCALELE ,,a”, ,,e”, ,,i” DUPĂ CONSOANELE
,,ş” sau ,,j”
• Se pronunţă şi se scrie ,,a” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina cuvintelor : aşa,
aşază, deşartă, înşală, şa, şarpe, şase, şapte ; deja, jalbă, jale, jar, stejar, tânjală ;
• Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ), şăluţ ( şal ), şănţuleţ,
şănţişor ( şanţ ), şătrar ( şatră ) ; jăratic ( jar ), jălbar ( jalbă ), stejărel ( stejar ) ;
• Fac excepţie desinenţele, sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă, grijă, plajă,
îngraşă, ( să îngraşe ) îngroaşă, ( să îngroaşe ) ; aranjează, clujean, oblojeală,
afişează, sfârşească, strămoşească ;

• Se pronunţă şi se scrie ,,e” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina cuvintelor: deşerta,

înşela, şedea, şerpui, şes ; jecmăni, jefui, jelanie, jeli, jelui ;
 
• Se pronunţă şi se scrie ,,i” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina cuvintelor: maşină,
ruşine, şindrilă, şir, şiret ; blajină, jilav, jilţ, jimblă, jintiţă, jir, jivină, mojic, sprijin;

• Se pronunţă şi se scrie ,,i” după ,, ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe :

însuşi, însăşi, înşişi, acelaşi, aceeaşi, iarăşi, totuşi ; 11
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA SUFIXUL VERBELOR
• Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu, după
verbele de conjugarea I cu temă lexicală în ,,-j ”, ,,-ş ” : angajând, aranjând,
avantajând, bandajând, etajând, forjând, încurajând, menajând, protejând,
neglijând, şantajând ; afişând, defrişând, furişând, îmbrăţişând, înfăşând,
îngroşând, îngrăşând, reproşând, trişând ; 
• Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-i ” (nu -î) la modul infinitiv, după verbele de
conjugarea a IV-a cu temă lexicală în ,,-j ”, ,,-ş ” : coji, îngriji, mânji, necăji,
prăji, rotunji, sfriji, veşteji, vrăji ; buşi, căptuşi, cerşi, desluşi, greşi, ieşi, linguşi,
moleşi, păşi, răguşi, săvârşi, sfârşi ; 
• Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-i ” (nu -î) la modul infinitiv, după verbele de
conjugarea a IV-a cu temă lexicală în ,,-s ”, ,,-ţ ”, ,,-z ” : afurisi, găsi, mirosi,
părăsi, sclifosi, ursi ; ameţi, boţi, încreţi, înghiţi ; auzi, încălzi, păzi, slobozi, urzi ; 
• Se pronunţă şi se scrie, de obicei, sufixul ,,-i ” (nu -î) în unele forme flexionare
şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită, de găsit, găsitor, de mirosit,
mirositor ;

12
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT
• Se pronunţă şi se scrie ,, aa ”: contraatac, contraamiral, contraargument, paraarticular,
ultraactiv ;

• Se pronunţă şi se scrie ,, ee ” (nu e-ie) : feeric, feerie, alee, atenee, clişee, ghişee, idee,
licee, eu (să) (nu) creez, tu (să) (nu) creezi, el, ea, ei, ele (să) (nu) creeze, needucat,
reeducat, preexistent ;
 
• Se pronunţă şi se scrie ,, ii ” (nu -i-) : fiinţă, cuviinţă, ştiinţă, viitor, hârtiile, cenuşiile,
concediile, exerciţiile, mediile, omagiile, fiind, scriind, ştiind, a înmii, a se sfii, a pustii,
a prii ;
 
• Se pronunţă şi se scrie ,, oo ” (nu -o-) : alcool, coopera, cooperativă, coopta, coordona,
coordonator, epizootie, zoofit, zoomorf, zoologie, zootehnie, zootoxină, noocraţie ;
 
• Se pronunţă şi se scrie ,, uu ” (nu -u-) : ambiguu, asiduu, continuu, discontinuu,
perpetuu, promiscuu, reziduu, vacuum ; 13
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)

•  ae (după vocala ,,a ” se pronunţă un diftong

ascuns : ,,ie”(scris ,, e”) : aed, aer, aerian, aerisi, aerisire,
aerob, aeroclub, aerodinamic, aerofar, aerofobie, aerogară,
aeromodel, aeromotor, aeronautic, aeronavă, aeroplan,
aeroport, aeropurtat, aeroscop, aerosoli, aerosoloterapie,
aerostat ; faeton, maestru ;
•  ie (după vocala ,,i ” se pronunţă un diftong
ascuns : ,,ie”(scris ,, e”) : albie, bisturie, chipie ; burlăcie,
dibăcie, făţărnicie, hărnicie, josnicie, mojicie, sălbăticie,
sărăcie, silnicie, trăinicie, ucenicie, veşnicie, vrednicie,
zădărnicie ; grijulie, hazlie, liliachie, sidefie ; hârtie,
instituţie, istorie, librărie, medie, melodie, opinie,
organizaţie, perie, poezie, populaţie, prăpastie, primejdie,
producţie, protecţie, relaţie, religie, repartiţie, revoluţie,
sabie, serie, situaţie, staţie, victorie, zodie ; 14
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)
•  ia (după vocala ,,i ” se pronunţă un diftong
ascuns : ,,ia”(scris ,,a”) : abrevia, acompania, apropia,
calomnia, caria, contraria, devia, disocia, elogia,
fotografia, graţia, iniţia, îmbia, împrăştia, înfia, înfuria,
întârzia, învia, linia, mânia, mlădia, oficia, paria, peria,
refugia, sfâşia, speria, studia, zgâria ;
• academia, agenţia, atenţia, bărbia, chiria, cofetăria,
comisia, concepţia, construcţia, corabia, datoria,
declaraţia, discuţia, domnia, drojdia, educaţia, familia,
farfuria, farmacia, funcţia, gospodăria, hârtia, industria,
inovaţia, instituţia, istoria, librăria, media, melodia, opinia,
poezia Maria ;
• adiacent, diateză, diferenţial, familial, vestiar. 15
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)
•  oe (după vocala ,,o ” se pronunţă un diftong
ascuns : ,,ie”(scris ,,e”) : coechiper, coeficient,
coerent, coeziune, coexista, coexistenţă, ortoepic,
ortoepie, poem, poet, poezie, Noe ;

•  ue (după vocala ,,u ” se pronunţă un diftong

ascuns : ,,ie”(scris ,,e”) : accentuez, afluent,
ambigue, asidue, continue, constituent, desuet,
duel, duet, evacuez, evoluez, influent, ingenue,
menuet, perpetue, perpetuez, siluetă, statuetă,
suedez, superflue ;
16
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)
•  ua : accentua, atenua, dezavua, dilua, diminua, efectua,
eşua, evacua, evalua, extenua, fluctua, lua, insinua,
perpetua, situa, tatua
•  uă, ui : ambiguă, insinuă, ingenuă, luă, preluă,
perpetuă ; aghezmui, alcătui, arcui, birui, bizui, bântui,
bubui, chiui, constitui, destitui, dezlănţui, dezvălui,
distribui, hurui, închipui, îngădui, înghesui, mistui, mântui,
nărui, restitui, retribui, substitui, sudui, sui, trebui, zbengui
;
•  uo : afectuos, aspectuos, defectuos, fastuos, fructuos,
impetuos, maestuos, respectuos, sinuos, somptuos,
tumultuos, virtuos ;
17
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)
•  io : biologie, diodă, dioptrie, fiolă, chiot,
ghiocel, hiolă, liofil, mioriţă, niobiu, pionier, riolit,
sionist, tiosulfat, violenţă,
•  îi, ăi : bâjbâi, bâlbâi, bâţâi, bâzâi, cârâi,
fâlfâi, fâsâi, gâfâi, gâgâi, hârâi, mârâi, pâlpâi,
pârâi, râcâi, râgâi, scârţâi, târâi, ţârâi, vâjâi,
zgâlţâi, zbârnâi ; behăi, chiorăi, chiţăi, clefăi,
grohăi, hămăi, horcăi, lăfăi, măcăi, miorlăi, molfăi,
mormăi, moţăi, orăcăi, pipăi, plescăi, pufăi, răpăi,
ronţăi, sforăi, şovăi, ţopăi, zornăi, zumzăi ;

18
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI ,, C ”
•  Se scrie c + i, e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia,
cancelarie, capriciu, cifră, cilindru, ciment, civil, lucernă, viciu. 
•  Se scrie cc + e, i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori
diferite) în cuvinte ca : accelera, accent, accepta, acces, accident,
occident, occipital, succeda, succes, succesiv, succesor, succint,
vaccin. 
•  Se scrie ch + e, i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal,
chirilic, chirurg, orchestră. 
•  Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ], potrivit cu forma de
origine şi tradiţia literară, în cuvintele : cocs, cocserie, cocsifica,
rucsac, sconcs, vacs, văcsui, văcsuitor ; catadicsi, îmbâcsi,
micsandră, ticsi ; 
•  Se scrie şi se pronunţă ,, cv ” în cuvintele : acvariu, acvilă,
adecvat, colocviu, consecvent, cvadrat, cvintă, ecvestru, elocvent,
frecvent, relicvă, secvenţă. 19
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, m” sau ,, n ” ?
•  ,, m ” se pronunţă şi se scrie înainte de ,, b ”, ,, p ” :
ambulanţă, bombăni, bomboană, decembrie, embargo,
limbă, sâmbătă, timp, îmblănit, îmbolnăvi, îmbuna,
împacheta, împăca, împerechea, împiedica, împodobi,
împricinat, împuternicit, împotrivă, dimpotrivă, împrejur,
dimprejur, împreună, dimpreună; Excepţii : avanpost,
avanpremieră, input, Canberra, Istanbul ;
 
•  ,, m ” sau ,, n ” se pronunţă şi se scrie în faţa
consoanelor ,, f ”/ ,, v ” din rădăcina cuvintelor, după
tradiţie şi origine : confort, fanfară, infrastructură, dar şi :
amfibiu, amforă, bomfaier, îngâmfat, limfă, nimfă, pamflet,
triumf, umfla, Pamfile, Zamfir ; convoi, dar şi amvon ; 20
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, ş ” ?
• ,, s ” sau ,, ş ” se pronunţă şi se scrie în
faţa consoanelor ,, t ”/ ,, p ” din începutul
cuvintelor, după origine : spalier, dar şpaclu,
şpalt ; stand, standard, dar ştachetă, ştafetă,
ştaif, ştampilă, ştangă, ştanţă, ştecăr, ştrand ;
 
•  ,, s ” (nu ,, ş ”) se pronunţă şi se scrie
înainte de ,,ce”, ,,ci” : ascet, ascensor,
scelerat, scenă, sceptic, sceptru, sciţi, sciziune,
sciatică, scindat ;
21
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, z ” ? (1)

•  ,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie

intervocalică : asista, chermesă, conclusiv, cvasitotalitate,
cvasiunanim, decisiv, desinenţă, disertaţie, disident, episod,
esofag, exclusiv, finisa, fisiona, fisiune, gresie, inclusiv,
premisă, resorbi, sesiune, vasodilataţie, vasodilatator,
vernisaj ;
•  ,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe,
înaintea consoanelor surde : descărca, descentraliza,
descheia, desface, deshăma, deshuma, despărţi, desţeleni ;
discontinuu, displăcea, distona, răscoace, răsciti, răsplăti,
răsturna, transcarpatic, transplanta ;

22
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, z ” ? (2)

•  ,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor ,, l ”,

,, m ”, ,, n ”, ,, r ” : breaslă, măslină, asmuţi, basma, lesne, snoavă,
trăsni (şi derivatele), trosni (şi derivatele), bezmetic, cazma, caznă,
căzni, cizmă, cizmărie, izlaz, izmă, zmeu ;
•  ,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din
aceeaşi familie : concis / concizie ; conclusiv / concluzie ; corosiv /
coroziune ; curios / curiozitate ; decis / decizie ; generos /
generozitate ; precis / precizie ; 
•  ,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu
finalele ,,- sm” şi derivatele lor : fantasmă, fantasmagorie, marasm,
pleonasm, prismă, prismatic, sarcasm, simbolism ;
•  ,, s ” (nu ,, z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic
(casă), dosnic (dos), sesiza.

23
 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, z ” nu ,, s ” ?
•  ,, z ” (nu ,, s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în
radical, înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore :
dezacord, dezamăgi, dezaproba, dezarticula, dezechilibra,
dezumaniza, dezbate, dezdoi, dezgheţa, dezgoli, dezlănţui,
dezlâna, dezlega, dezlipi, dezmembra, dezminţi, dezmoşteni,
deznădăjdui, deznoda, dezonora, dezrădăcina, dezrobi,
dezvinovăţi, dizgraţia, izgoni, răzbate, răzgândi ; dezice; la
fel neanalizabilele : dezmetici, dezmierda ;
• Excepţii (înaintea consoanelor sonore ,,z”, ,,j”): deszăpezi,
deszăvorî, dejuca, dejuga şi la cuvântul ,,desluşi”.
• În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli,
brazdă, mâzgă, năzbâtie, puzderie, zbor, zdup, zvon, zgură,
dar şi în neologismele : azbest, brizbiz ; 24
 ASIMILAREA
• Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii
deosebite, adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă),
unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent.
• De exemplu, prima consoană se sonorizează, pronunţându-se
aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic, adecvat,
frecvenţă, batjocură, glasvand, optzeci, segmentul sintactic vânt bun!
se pronunţă aproape ca agvatic, adegvat, fregvenţă, badjocură,
glazvand, ob'zeci, vând bun).
• Alteori, prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor
surde (cuvintele abces, absent, obţine, subţire, segmentul sintactic un
cuib sub streaşină se pronunţă apces, apsent, opţine, supţire; un cuip
sup streaşină). Alt exemplu, segmentele sintactice în barcă, din
păcate se pronunţă aproximativ îm barcă, dim păcate.

25
 DISIMILAREA
• Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet
sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau
asemănător; este expresia tendinţei de a suprima o
mişcare ce se repetă.
• De exemplu, în cuvintele albitru, colidor, Gligore
(corect: arbitru, coridor, Grigore) se observă o
disimilare regresivă (primul r este modificat în l,
deosebindu-se de al doilea r).
• În cuvintele fereastă, propiu, recut (corect:
fereastră, propriu, recrut) disimilarea este totală: al
doilea r este suprimat. 26
 SINCOPA
• Sincopa este o modificare fonetică condiţionată, care constă
în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane
sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.
• De exemplu, în cuvintele chipurle, lingurle, treburle (corect:
chipurile, lingurile, treburile) se observă dispariţia vocalei
neaccentuate „i” dintre două consoane, iar în vorbirea
familiară, silaba -nu- e sincopată, în pronunţarea cuvântului
dom'le.
• Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor.

27
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)
• pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri, omoruri) organizată
de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. ]
• postmeridian [De după-amiază; din a doua jumătate a zilei. ]
• pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări; a
pufăi. ]
• bufni [A bombăni supărat. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu
repeziciune; a da buzna. A izbi cu violenţă, făcând să producă zgomot;
a trânti. ]
• reşou [Aparat electric sau cu gaz, de încălzit, întrebuinţat în bucătărie,
în laborator etc.; plita electrică. ]
• (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă; a produce repulsie; a displăcea
totalmente. ]

28
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)
• revelion [Noapte de Anul Nou. Petrecere care se organizează
în această noapte. ]
• ridicol [Motiv care provoacă râsul; aspect caraghios. Care
provoacă râsul; în stare să stârnească râsul; caraghios; rizibil. ]
• a ridiculiza [A face să apară ridicol; a lua în râs, evidenţiind
ridicolul.]
• reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau
fizice a unui material brut. Depunere solidă pe fundul sau pe
pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. ]
• rezidual [Care rămâne ca reziduu. ]
• solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. ]
• solar [Care ţine de Soare; propriu Soarelui. ] 29
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)
• serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi; slujbă.
Domeniu special de activitate. ]
• service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. ]
• subţire [Care are o grosime mică; care nu este gros. ]
• a veşteji [A deveni veşted; a-şi pierde vlaga şi frăgezimea; a se
ofili.]
• vehicul [Mijloc de transport, care se deplasează pe o cale de
comunicaţie. ]
• sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ
reprezentativ al puterii de stat, judiciar sau ştiinţific, unde se
iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. ]
• şifonier [Dulap mare, în care se păstrează haine şi lenjerie.]
30
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)
• pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte;
dreptunghi echilateral. ]
• petic [Bucată ruptă, tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură,
piele, hârtie etc.). ]
• chiftea [Preparat culinar de formă rotundă, făcut din carne tocată şi
prăjit în grăsime. ]
• marşarier [Mers înapoi al automobilului. ]
• urticarie [Erupţie de natură alergică, sub formă de băşici roşii sau
albe, care produc mâncărime. ]
• ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul
funcţiunii) constând din vorbe, gesturi sau ameninţări. ]
• ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină,
umplut cu tutun mărunţit. ]
31
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)
• şuter [Sportiv specializat în şuturi. ]
• şoricar [Pasăre sedentară răpitoare, de talie medie, cu aripi
mari, cu coadă lată şi cu penaj brun-închis, care se hrăneşte în
special cu şoareci de câmp; şopârlar. Rasă de câini de talie mică,
cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte, care prinde
şoareci. Câine din această rasă. ]
• impieta [A se amesteca în treburile altuia, lezându-i drepturile. ]
• prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii
versificaţiei. ]
• milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din
dantelă, care se aşază pe o mobilă. ]
• capot [Haină, lungă şi largă, care se poartă în casă; halat.]
32
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)
• binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele,
folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. ]
• alandala [În dezordine; anapoda; pe dos; fără noimă. ]
• adăuga [A mai pune la ceea ce este. ~ zahăr în ceai. A completa
în scris sau verbal. ]
• deseară / diseară [Astăzi seara. Astă-seară. ]
• desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată de
pierderea speranţei; deznădejde. ]
• molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale, pufoasă
şi călduroasă, folosită pentru confecţionarea obiectelor de
îmbrăcăminte; flanelă. ]
• celălalt [Cel care urmează sau precedă. Cei rămaşi dintr-o
mulţime (după ce a fost separată o parte). ] 33
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)
• complementar [Care complineşte; care completează ceva;
complinitor. ]
• complot [Proiect elaborat în secret, prin care un grup de
persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane;
conspiraţie; conjuraţie. ]
• blacheu [Placă mică de metal, care se aplică pe vârful sau pe
tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. ]
• calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu. (despre
substanţe) A acumula carbonat de calciu. ]
• caramelă [Bomboană făcută din caramel, cu adaos de
substanţe aromatice şi colorante. ]
• carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea
acetilenei. ] 34
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)
• cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la
distanţe mari; cargou. ]
• verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere; credibil;
plauzibil. ]
• viespe [Insectă asemănătoare cu albina, care trăieşte izolat sau în
roiuri, având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. ]
• vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor
sangvine. ]
• vanitos [Care este plin de vanitate; orgolios; trufaş; infatuat. ]
• hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână; săptămânal. ]
• icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în
sânge şi a depunerii ei în ţesuturi, manifestată, mai ales, prin coloraţia
galbenă a pielii. ]
35
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)
• istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri, care
uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. ]
• disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui
grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe); teză. Expunere în care se tratează
o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite
prin studiu. ]
• a delapida [A sustrage din avutul statului; a defrauda. ]
• şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. ]
• tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit, tăiat în şuviţe
subţiri care se consumă fiert;]
• tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel, prevăzut cu
un mâner, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele
înfundate. ]
36
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)
• tomnatic [Care ţine de toamnă; propriu toamnei; autumnal.
• pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă. * A tunde ,,pilug" a
tunde până la piele. ]
• lănţug [diminutiv de la ,,lanţ"]
• a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de mijloacele
de producţie. ]
• excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi
încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. ]
• ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe
bucăţi. ]
• filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur, de argint
sau de sticlă, care se aplică pe un obiect în calitate de ornament.
] 37
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)
• graham [Pâine ,,graham"= pâine dietetică nesărată, preparată
din făină integrală. ]
• bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur, emisă de
către stat şi folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. ]
• maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp,
acoperind partea superioară a acestuia. ]
• pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de
instruire şi de educare a tinerei generaţii. ]
• casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează
încasările şi plăţile; casă. Încăpere unde îşi are sediul acest
serviciu. ]
• clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program
excentric şi amuzant. ] 38
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)
• laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o
situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată.
Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală
asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau
artistică). ]
• jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la
alergările de galop şi de obstacole. ]
• japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul
culturii şi civilizaţiei japoneze.)]
• lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para.
fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau
chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]
• mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după
anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]
39
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)
• laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o
situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată.
Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală
asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau
artistică). ]
• jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la
alergările de galop şi de obstacole. ]
• japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul
culturii şi civilizaţiei japoneze.)]
• lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para.
fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau
chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]
• mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după
anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]
40
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)
• obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi
patologia sarcinii şi a naşterii. ]
• pasămite [După cât se pare; pesemne; probabil. ]
• patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. ]
• piure [Preparat culinar în formă de pastă, făcut din legume
(mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ]
• pirostrie [Obiect de uz casnic, format dintr-o ramă metalică
(rotundă sau triunghiulară), fixată pe trei picioare, folosită ca
suport pentru un vas pus la foc deschis. * A se lăsa (sau a
şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de
pământ numai pe picioare. biseric. Coroană care se aşază pe
capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei;
cununie. ]
• asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ] 41
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)
• delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ]
• jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist
angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ]
• ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ]
• batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare
umilitoare; bătaie de joc; ocară. ]
• injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;
insultă; ofensă. Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ]
• jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;
insultător. ]
• a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi; a
se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]

42
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)
• delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ]
• jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist
angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ]
• ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ]
• batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare
umilitoare; bătaie de joc; ocară. ]
• injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;
insultă; ofensă.Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ]
• jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;
insultător. ]
• a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi; a
se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]

43