Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Creativitatea Si Imaginatia
Creativitatea Si Imaginatia
CREATIVITATEA
a) prepararea;
b) incubaţia;
c) iluminarea;
d) verificarea.
a) Prepararea este faza iniţială şi obligatorie a oricărui act de creaţie.
Aceasta fază presupune o pregătire intensă şi de lungă durată în
legătură cu problema pe care creatorul îsi propune să o rezolve. Este
necesară o informare minutioasa asupra istoricului problemei, asupra
tentativelor altora de a o soluţiona, şi abia apoi se emit ipoteze
rezolutive.
INTERPRETAREA VISELOR
► visul un mod de comunicare cu divinitatea – visul poate fi o
solie sau un avertisment – rolul profetic al visului.
► visul este rezultatul unei disocieri, al unei inhibiţii mai profunde
a sferei motricitatii, faţă de cea senzorio-cognitivă.
► visul are o serie de semnificaţii. Visul este rezultatul unei întregi
stări de spirit a celui care doarme.
■ S. Freud susţine că visul este în esenţă realizarea
unei dorinţe
- Adultului, având dorinţe interzise, îndeosebi cele de ordin sexual, îi
apar în formă mascată, simbolică.
- Dorinţele, ideile legate de ele, formează conţinutul latent al visului,
dar conţinutul manifest, forma în care el apare, sunt foarte diferite
datorită deformărilor produse de „cenzură" (sau „supraeu").
→ Fenomene care transformă conţinutul latent, datorită supraeului:
■ Elaborare plastică: gândurile se transformă în imagini, capătă
„caracter halucinator“
■ Condensarea: visul manifest apare mai redus, mai comprimat decât
ideile latente. Se elimină unele elemente, altele fuzionează : o
persoană are aparenţa fizică a lui A, ţinuta lui B, dar ştiu că e D.
■ Deplasarea - un element latent este înlocuit prin ceva mai îndepărtat,
printr-o aluzie, devenind un simbol.
■ Inversiunea - Se visează ceva care înlocuieşte inversul său: „a te
căţăra pe scară" în loc de „a te coborî" ; „căderea în apă" înlocuind
„ieşirea din apă"
• Freud găseşte soluţia pentru o interpretare justă a viselor.
• El chestionează persoana în legătură cu întâmplările din vis, dar interogarea
o face după metoda sa, „asociaţia liberă" : subiectul este rugat să spună tot
ce-i vine în minte, fără nici o selecţie, fără nici o omisiune.
Bibliografie
Cosmovici, A. (2005). Psihologie Generală, Ed. Polirom, Iași.
Cosmovici, A., Iacob, L. (1999). Psihologie Școlară, Ed. Polirom, Iași.
Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia Educației, Ed. Polirom, Iași.
Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia Învățării, Ed. Polirom, Iași.