și pământ, între veșnic și vremelnic. Ca realitate vie, ea a fost întemeiată de Domnul Hristos, prin jertfa Sa pe Cruce și „inaugurată” la Pogorârea Duhului Sfânt, în ziua de Cincizecime.
Înțelesul deplin al cuvântului Biserică se regăsește în cuvintele
Sfântului Apostol Pavel: „Hristos este capul Bisericii, trupul Său, al cărui Mântuitor și este” (Efeseni 5, 23). Dacă prin Botez oamenii devin membri ai Bisericii, prin participarea la slujbe, în special la Sfânta Liturghie, ei intră în comuniune și dialog cu Dumnezeu.
Rugăciunea în comun, făcută în Biserică, îi
apropie pe credincioși mai mult de Dumnezeu și îi uneşte în iubire frăţească. Se naşte astfel o legătură permanentă între aceștia. Ei devin mai apropiaţi de Hristos prin comuniunea euharistică, adică împărtăşirea cu Trupul şi Pentru a face mai ușor de pătruns taina comuniunii oamenilor cu Hristos în Biserică, El a rostit „Pilda viței și a mlădițelor” (Ioan 15, 1-6).
„Tatăl Meu este lucrătorul”,
Cel ce poartă grija, Proniatorul, ne spune Fiul. „Eu sunt vița cea adevărată”, ni se dezvăluie Domnul Hristos. „Rămâneți în Mine și Eu în voi”, ne îndeamnă El. „Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele.” Vița este una singură, mlădițele care cresc din butucul ei sunt multe. Se hrănesc, cresc și aduc roade din seva pe care o primesc din vița de care sunt legate. „Cel ce rămâne întru Mine și Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteți face nimic.” Biserica se extinde în timp și spațiu prin familia creștină. Fundamentul Bisericii îl constituie familia, care se prezintă ca o mică „biserică de acasă”. Familia nu este doar celula primară a societății, ci este și celula primară a Bisericii. Familia, Biserica și Școala joacă un rol indispensabil în transmiterea credinței, dar educația religioasă începe în familie. În cadrul parohiei, „familia mai mare”, sau „familia de la biserică”, creștinul, întâlnește oameni care pot să îl ajute să crească spiritual – în primul rând preotul, care învață, sfințește și conduce credincioșii spre mântuire.
Totodată, creștinul poate întâlni persoane cu preocupări
comune: primirea Sfintelor Taine, participare la Sfânta Liturghie, practicarea postului, a rugăciunii, învățarea și practicarea datinilor și obiceiurilor în timpul marilor sărbători creștine, implicarea în acțiuni caritabile, îmbogățirea vieții spirituale prin vizite și pelerinaje la locuri sfinte etc. Să reținem! Notează în caiet!
Biserica a fost întemeiată în chip nevăzut, prin jertfa
Domnului Iisus Hristos, iar în chip văzut, la Cincizecime, prin Pogorârea Duhului Sfânt. Hristos este „Capul” Bisericii, noi suntem „trupul” ei. Pentru a face mai ușor de pătruns taina comuniunii în Biserică, Domnul Hristos a rostit „Pilda viței și a mlădițelor. Familia creștină este considerată „biserica de acasă”. Parohia este familia lărgită și fiecare credincios trebuie să lucreze ca aceasta să devină o comunitate de credință, iubire și fapte bune. Credința străbună Coliva Unul dintre simbolurile comuniunii ın̂ Biserică este coliva, aliment din grâu iert, ın̂ dulcit cu miere sau cu zahăr, atestat de la ın̂ ceputurile creștinismului. Spre sfârșitul secolului I, creștinii asemănau unitatea membrilor Bisericii cu modul unirii boabelor de grâu, așa cum este menționat ın̂ Didahia celor Doisprezece Apostoli: „mulțimea boabelor de grâu, care au devenit un singur trup, este chip al unității noastre într-o singură Biserică.” La români, coliva este adusă la biserică drept ofrandă în cinstea sinților, în memoria eroilor neamului sau pentru pomenirea veșnică a celor răposați. Ea este expresia concretă a credinței în învierea morților și în viața veșnică. Coliva simbolizează Biserica, adică pe toți creștinii, uniți prin aceeași credință ın̂ Dumnezeu. Dulciurile care intră ın̂ compoziția colivei reprezintă virtuțile și dulceața vieții celei veșnice pe care nădăjduim sa o dobândim. Completează spațiile punctate, după modelul dat:
Relația dintre Domnul Hristos și credincioși este asemenea
legăturii dintre viță și ............ . Roadele viței simbolizează......... , care sporesc comuniunea dintre membrii Bisericii. Participând la sintele slujbe și la ………... ale parohiei, comunitatea Bisericii devine o mare familie. În parohie, hotărârile sunt luate ın̂ cadrul ………. parohial, de comun acord, ca și ın̂ familie. Virtuțile creștine cultivate ın̂ biserică sunt dezvoltate acasă, ın̂ mediul armonios al ........ , relecție a Bisericii………. (viță, familiei, mlădițe, activitățile filantropice, faptele bune, consiliului)