Savonarola

Calugarul care a sfidat

Papalitatea
Calugar dominican si profet, asa cum se autointitula, Girolamo Savonarola, s-a nascut
pe data de 21 septembrie 1452 in Ferrara. Tatal sau, Nicollo, facea parte din mica
nobilime a acestui oras.Mama sa, Elena a fost o femeie ambitioasa care nu a
precupetit nimic in educarea micului Girolamo.
La doar 20 de ani, publica prima lucrare, “De Ruina Mundi” in care critica coruptia si
decadenta sociatatii din vremurile sale.
Acesta avea o fire mistica, influentata de predica unui calugar, si datorita acesteia, ia
hotararea de a pleca la Bologna, stabilit intr-o manastire a Ordinului Dominicanilor.
Dezgustat si dezamagit de viata monahala a scris o lucrare critica si acuzatoare, la
adresa Vaticanului numita “De Ruina Ecclesiae” spunand ca biserica si-a pierdut rolul
meditator intre credintiosi si Dumnezeu.
Mai apoi este trimis ca predicator la Florenta, acesta era obsedat de zadarnicia
omeneasca, si convins ca Mania lui Dumnezeu urma sa cada asupra Pamantului.
 “Florentinii sunt departe de a se considera
ignoranti si marginiti, si cu toate acestea Fratele
Girolamo Savonarola a reusit sa-i convinga ca
Dumnezeu ii vorbeste lui.Nu am pretentia de a
judeca daca acest lucru este adevarat sau nu,
deoarece trebuie sa vorbim cu respect despre un
om atat de mare, dar pot spune ca un numar
mare de oameni au crezut acest lucru fara a
vedea nicio manifestare extraordinara care sa-i fi
convins de acest lucru. ”
—Niccolo Machiavelli
 !
Era un om cu puternice inclinatii pesimiste,
nelimitat in practicile sale ascetic, iar in
predicile sale extremist folosea drept
argumente supreme profetiile mentionate
in Vechiul Testament.
Acesta, ajunsese la un moment dat in care
se considera un profet de importanta lui
Ioan Botezatorul.
Mai tarziu, Savonarola devinde conducator al consiliului guvernamental
din Florenta.
Acesta aduce multe schimbari de pomina Florentei, si constituie o
dictatura nemaivazuta.
El a interzis camataria, impozitele, interzicerea luxului, carnavavalurile,
festivalurile.
Din cauza unui rug creat de Savonarola, “Rug al Vanitatii”, florentinii au
fost siliti sa isi arunce jocurile de sah, tablele, carti de joc, oglinzi, haine
elegante, scrieri, lucruri scumpe, statuete, picturi ce reprezentau nuduri
etc. deoarece erau considerate “unelte ale pacatului”
Expertii de arta spun ca atunci, zeci de mii de obiecte si lucrari
renascentiste au fost distruse.Chiar si pictorul Botticeli a fost obligat sa isi
arunce tablourile proprii.
Savonarola era în delir, în sinea sa era convins că tocmai dăduse o lovitură
mortală culturii antice păgâne deci taman bună de distrus şi arta insuficient
impregnata de creştinismul catolic. Ce anume este surprinzător la aceste
manifestări, este faptul că o bună parte din locuitorii oraşului îl susţineau pe
călugărul care le spălase temeinic minţile prin predicile sale furibunde. „Cine
mă contrazice, îl contrazice pe Hristos” – Girolamo Savonarola
Sodomia, cel mai cumplit păcat în accepţiunea lui Savonarola, era pedpsită
pe loc cu arderea pe rug, iar cei surprinşi înjurând sau blestemând erau
legaţi, după care călăul le străpungea limbile cu cuţitul…
 Spre spanzuratoare…

Spre ghinionul său, familia de Medici a preluat din nou puterea în Florenţa in
anul 1498. Excomunicat, Savonarola a fost arestat împreună cu doi dintre cei
mai fanatici adepţi de-ai săi, fratele Domenico şi fratele Salvestro, de către
noile autorităţi florentine.
Pe data de 23 mai 1498, Savonarola şi discipolii săi credincioşi erau conduşi în
urletele şi huiduielile mulţimii spre locul de execuţie. Acolo, cei trei urmau să fie
spânzuraţi, după care arşi pe rug. Se spune că un preot l-a întrebat pe
Savonarola cum se simte acum în faţa propriei execuţii. Călugărul i-a răspuns
scurt, calm şi rece: „Mă simt foarte bine. Domnul Hristos a suferit la fel de mult
pentru mine”. Aveau să fie ultimele sale vorbe.
Cenusa sa a fost aruncata in raul Arno.
Dupa 1945, Savonarola a fost luat drept model pentru reformarea
catolicismului, iar in 1988 a fost trecut in randul sfintilor de catre Biserica
Romano-Catolica.
Bodoc Andra Maria
Clasa a XI a G