Clasa substantivelor

 Definirea substantivelor;
 Taxonomia substantivelor : concrete/abstracte,
animate/inanimate apelative/colective,
comune / proprii;
 Clase semantice;
 Substantive simple, sintagmatice, compuse,
locuţiuni substantivale;
 Categoria gramaticala de genului. Taxonomii
funcţionale.
 Obiective de referinţă:

• Studentul va fi capabil:
• să identifice clasele semantice de
substantive;
• să opereze clasificări ale substantivului sub
diferite aspecte;
• să descrie structura substantivului;
• să stabilească subclasele substantivelor
proprii.
 GLOSAR
• Opoziţie – diferenţă, de obicei fonetică, cu sau fără valoare
funcţională, între două unităţi lingvistice.
• Conţinut categorial – totalitatea elementelor de ordin noţional
şi semantic care ţin de înţelesul sau semnificaţia unei categorii
gramaticale.
• Formă categorială – aspect material al unui cuvânt prin care
acesta exprimă o valoare sau o funcţie gramaticală.
• Sintagmă – unitate semantico-sintactică stabilă, formată dintr-
un grup de două sau mai multe cuvinte între care există
raporturi de subordonare.
• Taxonomie – stiinţă care se ocupă cu stabilirea legilor de
clasificare şi de sistematizare a domeniilor din realitate cu o
structură complexă; taxologie.
 substantivul

Clasa substantivelor – clasă unitară cuprinzând ele-

mente ce sunt întotdeauna părţi de vorbire propriu-zise
– este reprezentată prin cuvintele noţionale ce indică
numele entităţilor sau numele numelor entităţilor, care
au categoriile gramaticale de gen, număr şi caz şi care
– pe lângă atribut, complement etc. – pot îndeplini
funcţia sintactică specifică de subiect.

gen număr caz

 substantivele
pot fi caracterizate

Din perspective Din punctul de vedere al Din punctul de vedere

Din punctul de vedere
lexico-semantice provenienţei al posibilităţii
al structurii morfologice
de individualizare

Formate
moştenite/ pe terenul comune proprii
concrete abstracte împrumutate
limbii române

s
s
c i
n d c c
o
L
i n o o i n o
o e m t c
a n u n m n m a
m r p p
u
n a n p v g ţ
ă u i l u m i
i n m u e a
r v n r e s
u
m i a ă t n
r a e s e i i
a m b a c
i r r I
t a b e
l i e e e
e t e l
e
e
 Sistem şi funcţionalitate
• Distincţia dintre substantivele animate şi inanimate
condiţionează manifestarea categoriei gramaticale a
genului la substantiv;
• distribuirea substantivelor în numărabile şi non-
numărabile fixează prezenţa/absenţa formelor de singular
şi plural ale substantivelor;
• descrierea substantivelor din perspectiva provenienţei
impune anumite rigori ortografice;
• modalitatea de individualizare şi structura morfologică
fixează şi validează tiparele flexionare ale substantivelor.
 Capacitatea de selecţie a determinanţilor

• Substantivul poate fi utilizat singur sau însoţit de

diverse determinări sintactice (adjuncţi).
Substantivul şi adjuncţii săi reprezintă un grup
nominal (GN), în care substantivul este centru.
• În calitate de centru al grupului nominal,
substantivul îşi selectează adjuncţii pe baza
disponibilităţilor sale combinatorii şi a
proprietăţilor sale selecţionale, de compatibilitate
semantică.
•
 Capacitatea de selecţie a determinanţilor
Substantivul se combină cu diferite tipuri de adjuncţi care pot fi:
• substantive (casa omului)
• pronume substitute (casa lui) şi nesubstitute (frate mie, locu-ţi),
numerale substitute (casa primului, locurile altor doi)
• adjective propriu-zise (casă veche), pronominale (casa aceea),
participiale (casă dărâmată), gerunziale (coşuri fumegânde)
• sintagme prepoziţionale care conţin un substantiv (casă de piatră),
un pronume (o casă dintre acelea), un numeral substitut al
substantivului (o casă dintre primele construite în cartier, o casă
din două), un verb la supin (casă de locuit), un adverb (casa de
acolo)
• sintagme prepoziţionale care includ elemente corelative (livada
dintre casa ei şi casa bunicilor)
• propoziţii relative (casa care îmi aparţine)
•
 Capacitatea de selecţie a determinanţilor

• Coeziunea dintre centru şi adjunct în grupul

nominal se realizează prin genitiv (substantivul impune
determinativului substantival sau pronominal cazul
genitiv (citirea proverbelor), prin prepoziţie (casă de lemn),
prin acord (substantivul impune adjectivului şi cuvintelor
având comportament adjectival genul, numărul şi cazul
– (acoperişul casei frumoase, f., sg., G.), prin restricţii de
topică (cele mai multe numerale cardinale sunt
antepuse, gerunziul e întotdeauna postpus – două case,
foc arzând).
 substantivul

Caracteristica morfologică generală, comună – în principiu –

tuturor substantivelor sintetice, indiferent de provenienţa şi de
posibilitatea de individualizare prin ele înseşi, este aceea că
în structura lor morfologică pot exista maximum două
fragmente flexionare, radicalul şi flectivul, acesta din urmă
putând fi reprezentat de obicei prin desinenţă si/sau articol
hotărât enclitic, precedat eventual de un sufix flexionar, iar
uneori printr-un flectiv complex sau un morfem mixt.

gen număr caz

 Genul
substantivului

este considerat drept categorie gramaticală datorită faptului că

realizează opoziţii interne atât la nivelul conţinutului categorial,
cât şi la nivelul formei categoriale.

substantivele animate

substantive masculine substantive epicene substantive feminine

Conţinut categorial: Conţinut categorial: Conţinut categorial:

Bărbat, băiat, cocoş , ţap
Conţinut şi formă categorială:
Elev/ul, student/ul,
(dezinenţă/articol enclitic)
substantive mobile
doctor/ul, mire/le, păun/ul, răţoi/ul
(sufix/desinenţă/articol enclitic)
Elefant, zebră, femeie, fată, găină, capră
priveghetoare Conţinut şi formă categorială:
elevă/a, studentă/
(dezinenţă/articol enclitic)
substantive mobile
doctor-doctoriţă, mire-mireasă,
păun-păuniţă, raţă-răţoi
(sufix/desinenţă/articol enclitic)
 Genul substantivului

• Substantivele care desemnează animate, al

căror gen gramatical corespunde genului
natural, pot fi grupate după modul de
exprimare a distincţiei semantice şi gramaticale
de gen în corelative şi epicene. Substantivele
corelative alcătuiesc perechi diferenţiate ca
gen: masculine/feminine, raportate la
distincţiile de sex.
 Substantivele corelative

Personale (+Uman) Non-personale (- Uman)

La nivelul bărbat – femeie cerb – căprioară
radicalului băiat – fată bou – vacă
tată – mamă motan – pisică
frate – soră cocoş – găină
ginere –noră berbec – oaie
unchi - mătuşă armăsar – iapă
La nivelul -ă bunic – bunică
sufixului moţional, copil – copilă
care formează cumnat – cumnată
substantivele cuscru - cuscră
mobile elev – elevă
student – studentă
polonez - poloneză
- că sătean – săteancă
ţăran – ţărancă
italian – italiancă
cahulean - cahuleancă
- oaică rus – rusoiacă Leu – leoiacă
chinez - chinezoaică Lup -lupoaică
- iţă doctor – doctoriţă Păun – păuniţă
hangiu – hangiţă Bivol – biboliţă
şcolar – şcolăriţă
pictor - pictoriţă
- easă croitor – croitoresă
mire – mireasă
împărat – împărăteasă
preot - preoteasă
- esă poet - poetesă
- an curcă – curcan
ciocârlie - ciocârlan
- oi cioră – cioroi
vulpe – vulpoi
raţă – răţoi
broască - broscoi
- tor/-toare director – directoare
educator – educatoare
muncitor – muncitoare
traducător – traducătoare
scriitor - scriitoare
- el/ - ică nepoţel - nepoţică viţel – viţică
purcel - purcică
 Substantivele epicene, încadrate într-o singură clasă de gen (masculin, feminin
sau neutru), denumesc nediferenţiat animate de ambele sexe, alcătuind două
clase de substantive:
substantive epicene şi substantive cu gen comun.
Genul Personale (+Uman) Non-personale (- Uman) Gen comun
masculin Sugar, Crocodil Un/acest nătăfleaţă
nou-născut, Dinozaur Un/acest zgârie-
urmaş Elefant brânză
ghid, Fluture
decan Melc
muzeograf Pescăruş
Rac
rinocer
Feminin Rudă Albină O/acestă nătăfleaţă
Călăuză Balenă O/acestă zgârie-
persoană Cămilă brânză
Ciocârlie
Furnică
Girafă
Privighetoare
Ştiucă
Neutre Star
vip
 În cadrul substantivelor cu formă unică de gen se deosebesc:

• Substantive exclusiv masculine, care desemnează

persoane cu particularităţi asociate cu sexul masculin:
bariton, bas, tenor etc., sau ocupaţii/ ranguri exclusiv
bărbăteşti: amiral, cantor, gropar, marinar, papă, paşă,
popă, soldat, voievod muschetar, latifundiar, cicerone,
vizitiu, gentilom etc., mai rar animate nonpersonale
masculine (trântor).
• Substantive exclusiv feminine, care desemnează
persoane cu particularităţi asociate cu sexul feminin:
gravidă, lăuză, soprană etc., sau ocupaţii predominant
feminine: casnică, moaşă, soră (de caritate) etc., mai rar
animate nonpersonale feminine (cloşcă, matcă).
 Genul
substantivului

Desinenţe

substantive masculine substantive neutre substantive feminine

formă categorială formă categorială formă categorială actualizată

actualizată prin desinenţe actualizată prin desinenţe prin desinenţe (N./Ac.,sg./pl.)
(N./Ac., sg./pl.) (N./Ac.,sg./pl.) -ă/-e
-ă/-i
-e/-i -u/-e -ă/-uri
-u/-i -u/-e -ă/-Ø
-u/-i -u/-uri -e/-i
-ă/-i -u/-i -e/-i
-ă/-Ø -e/-e -e/-e
-Ø/-i -Ø/-uri -i/-i
-Ø/-Ø -Ø/-e -e/-Ø
-Ø/-i -e/-uri
- Ø/-ă -Ø/-le
-Ø/-Ø
 Genul
substantivului

Desinenţe

substantive masculine substantive neutre substantive feminine

formă categorială formă categorială actualizată

formă categorială actualizată prin desinenţe prin desinenţe (N./Ac.,sg./pl.)
actualizată prin desinenţe (N./Ac.,sg./pl.) -ă/-e (casă – case)
(N./Ac., sg./pl.) -ă/-i (şcoală-şcoli)
-u/-e (registru-registre) -ă/-uri (blană-blănuri)
-e/-i (perete-pereţi) -u/-e (ghişeu-ghişee) -ă/-Ø (poruncă-porunci)
-u/-i (codru-codri) -u/-uri (lucru-lucruri) -e/-i (lume-lumi)
-u/-i (fiu-fii) -u/-i (studiu-studii) -e/-i (baie-băi)
-ă/-i (popă-popi) -e/-e (nume-nume) -e/-e (muncitoare-muncitoare)
-ă/-Ø (vlădică-vlădici) -Ø/-uri (grai-graiuri) -i/-i (marţi-marţi)
-Ø/-i (lupØ -lupi) -Ø/-e (scaun Ø -scaune) -e/-Ø (ureche-urechi Ø)
-Ø/-Ø (pui-pui) -Ø/-i(seminarØ-seminarii) -e/-uri (vreme-vremuri)
- Ø/-ă (ou Ø - ouă) -Ø/-le (stea Ø -stele)
-Ø/-Ø ( cacaoØ-cacao Ø)
 Mărci ale
categoriei gramaticale
a genului
la substantiv

desinenţă articol sufix gramatical alternanţă context

 Bibliografie

• Ciornîi I. În lumea genului gramatical.

Chişinău, 1985.
• Diaconescu P. Structuri şi evoluţie în
morfologia substantivului românesc.
Bucureşti, 1979