Șomajul în rândul tinerilor

Ponderea șomajului în rândul tinerilor este procentul de șomeri tineri în raport cu totalul
populației din această grupă de vârstă (populație formată nu doar din persoane active, ci
și persoanele inactive, cum ar fi studenții).
În prezent, în Republica Moldova,
atât ratele de activitate, cât şi ratele
de ocupare, sunt foarte scăzute la
toate grupele de vârstă, în special la
tineri. Atragerea populaţiei inactive în
circuitul economic implică strategii şi
programe de pregătire profesională a
acestei populaţii în raport cu
necesitățile economiei naţionale.

Ca și în alte țări, tinerii din Republica Moldova

întâmpină dificultăți în procesul de tranziție de
la școală la muncă, precum și în găsirea unui
loc de muncă stabil și cu perspective bune de
carieră care va fi bine plătit, acoperind
necesitățile pentru un trai decent.
Începutul traseului profesional are o
influență puternică asupra vieții
profesionale ulterioare, iar un început
profesional nereușit poate provoca
dificultăți în atingerea oportunităților
pierdute, necorespunderea cerințelor
pieței muncii sau șomajul.
Putem evidenția mai multe bariere
în integrarea tinerilor pe piața
forței de muncă, printre care:
discrepanță între calificările
tinerilor specialiști și cerințele
angajatorilor, lipsa de experiență
în luarea deciziilor independente,
lipsa de cunoștințe, lipsa
abilităților profesionale practice.
Deseori, alegerea profesiei nu se
bazează pe necesitățile pieței
muncii în anumite specialități.
 Putem evidenția mai multe bariere în integrarea
tinerilor pe piața forței de muncă, printre care:
discrepanță între calificările tinerilor specialiști și
cerințele angajatorilor, lipsa de experiență în luarea
deciziilor independente, lipsa de cunoștințe, lipsa
abilităților profesionale practice. Deseori, alegerea
profesiei nu se bazează pe necesitățile pieței muncii
în anumite specialități. Se observă o tendință de
alegere a specialităților cu profil umanitar și mai
puțin cu profil tehnic, ceea ce duce la un exces de
specialiști din domeniul umanist și deficitul celor
din domeniul tehnic.
Pe plan naţional, excluderea unei părţi a forţei de muncă influenţează mărimea PIB;
societatea suportă costurile şomajului prin contribuţia la fondul de şomaj a agenţilor
economici şi a salariaţilor; existenţa unui şomaj de lungă durată, mai ales în rândul
tinerilor, poate genera acte de violenţă, infracţiuni, poate accentua criminalitatea cu
impact asupra întregii societăţi.
 La nivel de individ – familie, şomajul are efecte negative asupra venitului deoarece
indemnizaţia de şomaj este mai mică decât salariul. Prelungirea ratei şomajului erodeaza
economiile daca acestea există şi deteriorează calitatea forţei de muncă fiind mult mai
greu de a găsi un loc de muncă.
Ca rezultat, mulți absolvenți ai instituțiilor de
învățământ nu sunt angajați conform
specialității sau au nevoie de recalificare pentru
încadrare în câmpul muncii. Rezolvarea
problemelor legate de integrarea tinerilor pe
piața forței de muncă prezintă un obiectiv
important pentru mai multe țări europene, în
special pentru cele din spațiul est-european,
care sunt pe calea consolidării economiei de
piață, la care se referă și Republica Moldova.
Specificul forței de muncă tinere duce la
competitivitate scăzută a acesteia în comparație
cu alte grupuri de vârstă. Astfel, cererea pe
piața forței de muncă pentru această categorie
de lucrători este mică. În aceste condiții, statul
trebuie să promoveze politici speciale care ar
facilita procesul de tranziție de la școală la
muncă și integrarea profesională a tinerilor, în
special din categoriile social vulnerabile.

Cauzele somajului :
-evolutia nefavorabila a activitatiilor social
economice, ceea ce face ca o parte insemnata
a populatiei sa nu gaseasca locuri de munca ;
-aparitia noilor generatii care au ajuns la
varstal egala de munca neinsotita de noi
cereri de munca(suplimentara) si
neconcordanta dintre pregatire sicerintele
pietei ;
-cresterea solicitarilor de munca de catre
persoane de varsta a II-a care nu au lucrat ori
au intrerupt activitatea si sunt decise sa-si
schimbe statutul social.
Măsuri
Din punct de vedere statistic, indicatorii
prin care se apreciază şomajul sunt de
două feluri:
☺indicatori absoluţi
☺indicatori relativi
 Indicatorii absoluţi sau indicatorii de
nivel se referă la numărul efectiv de
şomeri, se exprimă în “persoane” şi se
determină pentru anumite perioade de
referinţă: lunar, trimestrial sau
anual.Numărul şomerilor se calculează şi
în corelaţie cu anumite variabile
demografice, cum sunt: vârstă, sex, stare
civilă, dar şi ţinând cont de pregătirea
profesională, de nivelul studiilor sau de
repartiţia teritorială.
 Indicatorul relativ prin care se apreciază
intensitatea şomajului este indicatorul
macroeconomic: rata şomajului. Aceasta
se determină prin raportarea numărului
total de şomeri la populaţia activă şi se
exprimă in procente.
Mulțumesc pentru atenție