EDUCAȚIA INTELECTUALĂ.

ESENȚA EDUCAȚIEI
INTELECTUALE.
A elaborat, Spatari Cătălina, grupa 404
Esența educației intelectuale:
Esența vizează, selectare și transmiterea valorilor
de la societate la individ. Valorile sunt selectate,
prelucrate și integrate într-un tot unitar, aceste valori
alcătuiesc conținutul educației. Urmărind deplina
înflorire a personalității umane, educație acționează
asupra tuturor componentelor acesteia, valorificând
și stimulând toate posibilitățile de care dispune
individul, atât în folosul societății cât și asa personal.
Educație intelectuală:
Educație intelectuală este una din laturile educației care constă în
selectarea, prelucrarea și transmiterea valorilor sub formă de
cunoștințe, priceperi, deprinderi și capacități. Integrarea omului în viața
socială nu este posibilă decât pe baza asimilări valorilor acumulate și
înmagazinatate în patrimoniul societății umane.
Educație intelectuală este acea latură a educație care prin
intermediul valorilor contribuie la dezvoltarea personalității, la formarea
unor mobiluri interioare care să declanșeze și să stimuleze activitatea
de învățare și cunoaștere la copii, precum și la înzestrarea lor cu
procedee de lucru specifice muncii intelectuale.
Educația intelectuală include două aspecte fundamentale:

● Informativ- se referă ● Formativ- are în

la cantitate și calitatea vedere efectele
informației ce asimilării acestei
urmează a fi informații, precum și
transmisă și asimilată. dezvoltarea unor
capacități și însușiri
ale intelectului infantil.
 Din esența educației intelectuale
decurg două sarcini fundamentale pe
care acestea le are: informare
intelectuală și formarea
intelectuală.
Informarea intelectuală:
Aceasta constă în transmiterea de către profesor și asimilare de către elev a
valorilor prelucrate și sistematizate în conformitate cu anumite principii și
norme psihopedagogice în cadrul diferitelor discipline școlare.
Informarea intelectuală trebuie să fie în concordanță cu cerințele idealului
educațional aceasta înseamnă că vor fi selecționate și transmise acele
cunoștințe care să faciliteze dezvoltarea multilaterală a personalității prin
asigurarea unor proporții adecvate și a unui echilibru între diferite categorii de
cunoștințe: realiste, umaniste, teoretice, practice, fundamentale, aplicative, de
cultură generală, de specialitate, obligatorii, facultative.
Formarea intelectuală:
Aceasta presupune o activare prin intermediul informației a potențialităților copilului
astfel încât să ajungă la transformări și restructurări psihice în concordanță cu cerințele
interne ale dezvoltării.
Sistematizând modificările și restructurările a căror simulare poate fi pusă pe seama
formării intelectuale la vârsta preșcolară și școlare se pot stabili următoarele categorii:
-elaborarea unor capacități intelectuale de natură instrumentală;
-formarea unor capacități intelectuale operaționale și funcționale;
-constituirea unei motivații adecvate a învățării;
-familiarizarea copiilor cu unele procedee elementare de lucru specifice muncii
intelectuale.