Tema: ,,Tehnologii axate pe dezvoltarea creativității”

A realizat: Vornicean Alina

Cuprins
1. Caracteristici generale 
2. Metode și tehnici pentru stimularea creativității la lecții
2.1 Brainstorm
2.2 Metoda 6-3-5
2.3 Metoda experimentului
2.4 Jocul didactic
2.5 Metoda proiectului
3. Avantajele învățării prin metoda proiectului
4. Concluzii
5. Webografie
                  Caracteristici generale

Formarea și dezvoltarea potențialului creativ al elevului a devenit un subiect

important și generator al schimbării în educare a personalității contemporane.
Dincolo de educarea tinerei generații, instituțiilor de învățământ le revine sarcina
de a găsi noi abordări în stimularea creativității elevilor. Modelul de învăţământ,
bazat pe teorie, tinde să fie depăşit de dezvoltarea actuală a societăţii, motiv care
stă la baza necesităţii de transformare şi adaptare de noi metode de învăţare, care
să pună accentul în prim plan pe învăţarea practică şi dezvoltarea competenţelor
de lucru ale elevului. Metodele moderne de predare au la bază implicarea cât mai
redusă a profesorului, având rol de consiliere şi îndrumare, acestea contribuind la
stimularea creativităţii şi independenței de gândire ale elevului.
Creativitatea este un proces complex, ce urmează a
fi dezvoltată pe diferite căi, atât în procesul de
învăţământ cât şi în cadrul activităţilor extraşcolare.
Şcoala, definită prin atribute ca accesibilitate,
creativitate, flexibilitate și continuitate, reprezintă
principalul factor care poate contribui, decisiv, la
valorificarea creativităţii potenţiale a elevilor, la
stimularea înclinaţiilor creative ale acestora.
Creativitatea este o capacitate complexă, care face
posibilă crearea de produse reale sau pur mintale,
constituind un progres în planul social.
Componentele principale ale creativității sunt:
imaginația, motivația, voința și perseverența
 Metode și tehnici pentru stimularea
creativității la lecție
BRAINSTORMING
Tehnicile care stimulează creativitatea pot
fi utilizate atât în grup cât și individual.
Indiferent de modalitatea de aplicare, ele METODA 6-3-5
contribuie la dezvoltarea spiritului de
inițiativă, încrederea în forțele propria,
curiozitatea elevului. Niciuna dintre ele EXPERIMENTUL
însă, nu prezintă o garanţie absolută de
succes, tot aşa cum niciuna dintre acestea
nu este la fel de eficientă pentru toți.
METODA PROIECTULUI
Oricum rămâne valabilă regula de bază: cu
cât mai multe metode aplicate, cu atât mai
multe şanse de a ajunge la o soluţie
interesantă.  JOC DIDACTIC
BRAINSTORMING
Brainstorming-ul este o tehnică de grup care ajută la generarea de idei şi la stimularea gândirii
creative. El este folositor atunci când se doreşte evitarea tiparelor vechi de gândire, pentru a dezvolta
noi moduri de a privi lucrurile. Statisticile spun că prin Brainstorming se emit de 1,7 ori mai multe
idei decât individual. Dintre ideile emise, circa 20% sunt direct aplicabile. Dintre ele, o cincime sunt
de o reală valoare. 
  METODA 6-3-5
   Tehnica 6/3/5 este asemanatoare branstorming-ului. Ideile noi insa se scriu pe foile de hartie care
circula intre participanti, si de aceea se mai numeste si metoda brainwriting. Tehnica se numeste
6/3/5 pentru ca exista: - 6 membri in grupul de lucru, care noteaza pe o foaie de hartie cate - 3
solutii fiecare, la o problema data, timp de - 5 minute 
METODA EXPERIMENTULUI
Experimentul este o metodă de dobândire a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi a deprinderilor de muncă
intelectuală şi practică ce permite o intensă antrenare a elevilor şi o participare deosebit de activă a acestora în procesul
instructiv-educativ şi are un caracter accentuat aplicativ, cu o pondere deosebită în formarea deprinderilor practice ale
elevilor având la bază intuiţia. A experimenta înseamnă a-i pune pe elevi în situaţia de a concepe şi a practica ei înşişi un
anumit gen de operaţii, cu scopul de a observa, a studia, a dovedi, a verifica, a măsura rezultatele. 
JOCUL DIDACTIC

 Jocul didactic prezinta ca nota definitorie

imbinarea armonioasa a elementului instructiv cu
elementul distractiv, asigurand o unitate deplina
intre sarcina didactica si actiunea de joc. Aceasta
imbinare a elementului instructiv-educativ cu cel
distractiv face ca, pe parcursul desfasurarii sale,
copiii sa traiasca stari afective complexe care
declanseaza, stimuleaza, intensifica participarea
la activitate, cresc eficienta acesteia si contribuie
la dezvoltarea diferitelor componente ale
personalitatii celor antrenati in joc.
METODA PROIECTULUI

Printre metodele eficiente de dezvoltare a

spiritului creative al elevului este metoda
proiectului. Proiectul are obiective operaţionale
clare, care sunt în conformitate cu standardele
de performanţă şi se concentrează pe ceea ce
trebuie să ştie elevii ca rezultat al activităţilor
de învăţare.
Avantajele învăţării prin
metoda proiectului sunt:
 Înurajarea spiritului investigativ şi a gândirii creative de nivel
superior. Achiziţiile în domeniile cunoaşterii sunt egale sau mai
bune decât cele generate de alte metode, iar elevii implicaţi în
proiecte îşi asumă o responsabilitate mai mare în ceea ce priveşte
propriul studiu decât pe parcursul activităţilor didactice
tradiţionale. 
 Accesul la o gamă mai largă de oportunităţi de învăţare în clasă,
constituind o strategie de implicare a elevilor care provin din
diverse medii culturale. Învăţarea prin metoda proiectului este un
model de instruire care implică elevii în investigarea unor
probleme captivante și creative. Proiectele care oferă mai multe
oportunităţi de învăţare pot fi semnificativ diferite în ceea ce
priveşte aria tematică sau scopul şi pot fi aplicate la clase diferite şi
la mai multe niveluri de studiu. Proiectele angajează elevii în roluri
active, cum ar fi: luarea deciziei, investigare, documentare și
creare. 
 Concluzii:
În urma practicării acestor tipuri de tehnici axate pe dezvoltarea creativități putem
observa că:
 predarea disciplinelor didactice, utilizând metodele și tehnicile de dezvoltare a
creativității descrise supra, contribuie la formarea și dezvoltarea interesului
elevilor pentru studiul disciplinelor; 
 activitatea didactică devine mai atractivă și stimulează creativitatea elevilor; 
 sunt remarcate transformări evidente ale comportamentelor și atitudinii elevilor
din eșantionul experimental, comparativ cu eșantionul de control; 
 se observă o creștere axiologică pe dimensiunea de inițiere a discuțiilor, a
relațiilor și a acțiunilor; 
 elevii devin mai liberi și independenți în expunerea propriului punct de
gândire, în luarea deciziilor, în aprofundarea rolurilor și a statutelor sociale, a
relațiilor interpersonale - toate acestea contribuind la stimularea creativității,
gândirii critice și creative; 
 procedeele și strategiile prezentate mai sus urmăresc antrenarea și dezvoltarea
potențialului creativ al elevilor, pledând pentru obținerea produselor originale,
creative și, totodată, unice. 
În acest context, putem afirma cu certitudine: creativitatea ar putea fi șansa spre
bunăstare și progres.
Webografie:

1. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/vol.1%20-1p-167-175.pdf
2. http://www.cnaa.md/files/theses/2018/53725/teza-ahmet-yildiz-
15.06.2018(1).pdf
3. https://www.scritub.com/gradinita/JOCUL-DIDACTIC-IN-PROCESUL-
INS45174.php
4. https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-
pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/experimentul-o-strategie-
complexa-de-predare-si-invatare
5. ps://www.qreferat.com/referate/pedagogie/Tehnica449.php