CHIRURGIE I

NURSING ÎN
UROLOGIE

PROF. ALINA MIHALACHE

Sistemul excretor
Căile urinare
Rinichiul
Nefronul
 UROLOGIA

 Știinţa despre - etiologia,

- patogenia,
- diagnosticul
- tratamentul

bolilor sistemului urinar, ale organelor genitale masculine,

maladiilor suprarenalelor şi diverselor procese patologice ale
cavităţii retroperitoneale
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENȚĂ ÎN
BOLILE
UROLOGICE
1. Dureri de origine urogenitală

2. Tulburări de micţiune

3. Modificări cantitative şi calitative ale urinii

4. Eliminări patologice din căile urinare

5. Modificări în spermă
Dureri de origine urogenitală
1. Nefralgia
• Durerea este surdă, difuză şi
constantă, dar uneori variabilă în
timp, având uneori anumiți factori
declanșatori.
Cele mai frecvente cauze
ale nefralgiei sunt:
• obstrucţiile cronice ale aparatului
urinar
• tumorile căilor urinare
• infecţiile aparatului urinar superior
• anomaliile congenitale
• ptoza renală
• afecţiuni vasculare (hematom
renal, tromboză).
 Dureri de origine urogenitală

Reprezintă un sindrom dureros paroxistic cu

2. Colica renală=> Urgenţă sediul lombar şi iradiere antero-inferioară spre
medicală şi urologică! fosa iliacă, testicul şi scrot la bărbaţi, vulvă la
femeie.
Are caracter ondulant

- agitație,
- anxietate,
- nu există o poziţie antalgică la care durerea să se calmeze
- tulburări urinare ca: oligurie până la anurie, polakiurie,
hematurie etc.
Colica renală este de obicei, apiretică!
- tulburări digestive reflexe: greţuri, vărsături, ileus,
constipaţie (sindrom pseudoocluziv) Febra apare în cazurile de retenţie septică
- tulburări cardiovasculare: pulsul este normal sau
bazinetală (pielonefrită, pionefroză).
bradicardic.
 Managementul colicii renale
Calmarea durerii

Tratarea cauzei- tratamentul

chirurgical
•Se impune restricţie hidrică în timpul crizei dureroase pentru
reducerea diurezei şi implicit a presiunii din căile urinare ca
prim gest terapeutic.
•NU se vor administra diuretice deoarece creşterea presiunii
în căile urinare va amplifica durerea.
aplicaţii de căldură locală (regiunea lombară). • Se va institui
• antibioterapie cu spectru larg
•Se administrează: • drenajul de urgenţă a aparatului urinar
•- antispastice: papaverină, superior prin nefrostomie percutană sub
•- antialgice: algocalmin, piafen, tramadol control ecografic
•-antiinflamatoriile nesteroidiene – indometacin, diclofenac,
fenilbutazonă, ibuprofen, piroxicam, (de preferinţă ca
supozitoare)
•dacă pacientul varsă se vor administra medicamente
antiemetice (metoclopramid).
 Dureri de origine urogenitală

3. Durerea lombo-abdominală

Apare în: litiaza reno-ureterală, malformaţii renale,

rinichi ectopici, hidronefroză, tumori renale.

Durerile acute localizate la acest nivel, trebuie diferenţiate de

alte etiologii ca ocluzii intestinale, apendicită acută,
pancreatită, peritonită etc.
Dureri de origine urogenitală
4. Durerea pelvi-perineală
Este întâlnită cel mai
frecvent în patologia
tumorală şi cea inflamatorie
Durerea de origine prostatică
- intensitate mică (tumori, adenoame)
- mare (prostatite, abces prostatic) Localizată la
nivel perineal, cu iradirere rectală şi spre
organele genitale externe.
Durerea de origine uretrală
- apare sub forma unor arsuri sau dureri atroce,
ce se exacerbează în timpul micţiunii,
Durerea de cauză vezicală –> durere
ce iradiază spre gland la bărbat şi spre
meatul uretral la femeie
- în cistită se însoţește de polakiurie şi
urini tulburi
- în litiaza vezicală durerea este „de efort”,
find, însoţită de hematuria („de efort”) şi jet
urinar întrerupt brusc
Durerea în tumorile vezicale durerea este
însoţită de hematurie
- în globul vezical durerea este marcată, cu
sediu hipogastric, însoţită de apariţia unei
formaţiuni tumorale lichidiene hipogastrice.
Bolnavul prezintă - agitație
- anxietate!!!
Dureri de origine urogenitală

5. Durerea funiculo-scrotală și testiculară

• leziuni inflamatorii, traumatice sau tumorale ale scrotului (celulită,
gangrenă, abecese)
• afecţiuni ale cordonului spermatic (torsiunea de cordon spermatic,
tumori)
• afecțiuni ale epididimului (epididimita), ale testiculului
(orhiepididimita, tumori).
• în cazul unui hidrocel sau varicocel durerea este de mică intensitate
(resimţită mai mult ca o senzaţie de tracţiune locală).

Manifestări de dependență:
• turgescenţa tegumentului scrotal,
• sensibilitate marcată,
• soluţii de continuitate,
• secreţii purulente,
• febră,
• stare generală alterată.
Dureri de origine urogenitală

Apare în:
• traumatismele penisului, în
rupturile de corpi cavernoşi (se
constituie un hematom de partea
6. Durerea peniană lezată), în priapism.
• în procese inflamatorii locale sau
tumorale.
• în litiaza vezicală durerea iradiază
în gland
 TULBURĂRI DE MICȚIUNE

Este caracteristică În funcţie de

pentru patologia căilor
urinare inferioare.
Polachiuria diurnă – este
caracteristică pentru litiaza
vezicală (e legată de poziţia
activă /mersul/ bolnavului).
Micţiunea rară-
momentul apariţiei,
durerea poate fi:
constă în scăderea
numărului de
micţiuni la 1-2 în
24 de ore =>
durerea premicţională
megavezica determinată de reducerea
congenitală, capacității vezicii
diverticuli vezicali,
tulburări de durerea iniţială este determinată de
inervaţie a vezicii. deschiderea dureroasă a colului
vezical

durerea terminală apare în cistite în de

Polachiuria -creșterea
anormală a numărului
de micțiuni pe zi.
prezenţa unui calcul voluminous
Alguria
vezical.
Polachiuria nocturnă– un
simptom precoce în reprezintă una
durerea totală poate apare în cazul
diagnosticul adenomului de
prostată;
din acuzele
frecvente uretritelor, calculilor inclavaţi în uretră,
stricturi uretrale, corpi străini
pentru care intrauretrali.
pacientul se
prezintă la
medic.
Polachiurie de zi şi nocturnă durerea postmicţională se poate datora
(permanentă) e caracteristică disfucționalității neuronale
pentru cancerul, tuberculoza
v/urinare, procesele
inflamatorii ale prostatei şi
uretrei posterioare.
 TULBURĂRI DE MICȚIUNE

Disuria – micţiune grea, reprezentată de golirea vezicii cu efort,

descrisă de pacient adesea ca o senzație de arsură, de durere sau
discomfort.
Disuria poate fi de origine vezicală, uretrală, congenitală,
provocată de patologia prostatei, colului vezical, etc.

Micţiuni imperioase
-iniţială (dificultate în (tenesme)- necesitatea
Nicturia – diureza de iniţierea actului de a urina imediat cînd
micţiunii) – adenom de
bază diurnă are loc prostată; apare după apare senzaţia de
noaptea. Se întâlneşte în polakiurie micţiune. Sunt
patologia cardio- caracteristice pentru
vasculară, în insuficienţa cistite, prostatite,
renală, cardio-vasculară adenom de prostată,
(apar edeme ascunse) -totală (completă) – calcul vezical, uretrită
disurie pre- şi posterioară.
postmicţională

-terminală: efortul este

îndreptat spre eliminarea
ultimelor picături de
urină
 TULBURĂRI DE MICȚIUNE

Retenția de urină În funcţie de modul de instalare retenția poate fi:

- completă - acută
- cronică
- incompletă
Cantitatea de urină care rămâne în vezică după micţiune se
numeşte reziduu vezical (există un mic reziduu fiziologic
postmicţional de 2-5 ml de urină ce rămâne între pliurile
mucoasei vezicale

Globul vezical moale se manifestă ca o

tumoră hipogastrică, situată median, vizibilă
la inspecţie, palpabil şi percutabil, de Drenajul vezicii urinare se
consistenţă moale, nedureroasă. poate realiza prin: cateterism
• Bolnavul urinează frecvent cantităţi mici de urină, noaptea, uretro-vezical de evacuare sau
apărând o falsă incontinenţă urinară („micţiuni prin prea permanent prin cistostomie
plin”). minima.
 Cauzele retenţiei acute complete de urină

Cauze urinare sunt reprezentate de:  obstrucțiile subvezicale determinate de adenomul de prostată,
adenocarcinomul prostatic prostatite, litiază prostatică, uretrite, stricturi uretrale, traumatisme.

Cauze vezicale: tumori vezicale ce obstruează colul, scleroza de col vezical, litiaza vezicală inclavată în
col.  traumatisme la nivelul aparatului urinar

Cauze extraurinare:  prin compresie=>fibromul uterin, sarcina

cauze neurologice

Factorii precipitanţi ai retenției acute de urină sunt: - expunerea prelungită la frig - consumul de alcool - imobilizarea la pat - micţiunile amânate
voluntar pentru perioade mai lungi de timp. Retenţia acută de urină poate apare reflex în perioada postoperatorie, în numeroase tipuri de intervenţii
chirurgicale, și impune montarea unui drenaj.
 TULBURĂRI DE MICȚIUNE
Disfuncţia sfincteriană
Ea poate fi permanentă sau
periodică în anumite poziţii ale
corpului, la efort fizic
Incontinenţa
neînsemnat (dans, fugă,
încordare, săritură, râs, plâns,
urinară strănut). La bărbaţi,
incontinenţa este determinată
mai frecvent de leziuni ale
aparatului sfincterian după
adenomectomii prostatice.
Cauzele vezicale -
Cauze uretrale-
retenţia incompletă de
procese inflamatorii şi
urină cu distensie
infecţioase, calculi
vezicală, în care
micţiunea prin prea
sau corpi străini
inclavaţi în uretră,
plin este falsă
tumori.
incontinenţă.
MODIFICĂRI CANTITATIVE DE URINĂ

Poliuria- reprezintă creșterea cantităţii de

urină eliminată în timp de 24 ore:2000-2500
ml/zi.

• ca mecanism compensator în insuficienţa renala cronică

Apare: • însoţeşte unele boli endocrine ca diabetul zaharat,
• diabetul insipid
• în tratamentele diuretice

Oliguria – micşorarea cantităţii de urină

eliminată în timp de 24 ore (mai puţin de 500
ml).

Poate fi şi fiziologică (aport scăzut de lichide,

febră, efort fizic, diaforeză) şi patologică
(insuficienţă renală)
 MODIFICĂRI CANTITATIVE DE URINĂ

Anuria- scăderea diurezei sub 100 ml/24 ore.

Poate fi:
Cauze principale: obstrucţia căilor aparatului urinar și imposibilitatea funcţiei normale a
parenchimului renal. Cel mai frecvent apare anuria obstructivă care evoluază spre distrugerea
- Secretorie (adevărată)=> apare parenchimului şi deci spre anuria parenchimatoasă.
atunci când se produce încetarea
formării urinii
- Excretorie (falsă)=>are drept
cauză imposibilitatea drenării
urinii formate. apare prin
obstrucţia simultană a ambelor Alte cauze: litiaza, cheagurile în hematuriile renale, tumorile,
uretere (tumori, fibroză infecţiile urinare grave, cancerul de prostată sau al vezicii urinare.
retroperitoneală, obstacole
endogene – anuria calculoasă

Metodele de rezolvare ale anuriei sunt: - cateterism ureteral retrograde

- ureteroscopia
- instituirea unui drenaj intern
pielo-uretero-vezical
- nefrostomia percutanată
ecoghidată
MODIFICĂRI CALITATIVE DE URINĂ

Hiperstenuria – eliminare de urină

cu densitate mare (1025-1030).
Se întâlneşte în diabetul zaharat,
unele maladii renale.

• Hipostenuria – micşorarea densităţii urinei,

• Izostenuria – densitatea urinei indiferent
de cantitatea de lichid întrebuinţată în timp
de 24 de ore, nu se schimbă.
ca urmare a scăderii funcţiei de concentrare a
rinichilor.
• Este caracteristic pentru insuficienţa renală
cronică, pentru stadiul de poliurie a
insuficienţei renale acute, pentru diabetul
insipid.
 MODIFICĂRI CALITATIVE DE URINĂ

Poate fi:
• microscopică - este patologică în momentul în care depăşeşte 3000 hematii/minut
• macroscopică - apare în momentul în care pierderea de hematii este mai mare de 1
milion/minut.
• Poate fi însoţită de prezenţa cheagurilor sanguine în urină.

În funcţie de momentul apariţiei poate fi:

• iniţială,
Hematuria constă în • terminală,
prezenţa sângelui în urină • totală.

(în mod normal urina nu

conţine sânge). Se admite
ca fiind fiziologică Hematuria reprezintă urgenţă!
pierderea de hematii sub Retentia completă de urină prin cheaguri se va rezolva prin montarea unui
2500/minut sau sub 3 pe cateter vezical, spălare repetată cu lichid steril şi extragerea cheagurilor
succesiv cu seringa Guyon.
câmpul microscopic Ulterior se poate monta un cateter uretro-vezical special, cu dublu curent care
examinat. permite drenajul vezical simultan cu introducerea unui lichid steril pentru
spălarea permanentă sau intermitentă a vezicii urinare, în vederea împiedicării
formării cheagurilor.
 MODIFICĂRI CALITATIVE DE URINĂ

Piuria se defineşte ca fiind prezenţa puroiului în urină, format din leucocite modificate,
germeni şi produşi de degradare tisulară, ansamblu ce a primit denumirea de piocite şi
constituie semnul major al infecţiei căilor urinare.

Piuria poate avea grade diferite, în funcţie de cantitatea şi felul

puroiului prezent în urină: urină fără luciu, urină cu transparenţă
În mod normal
există o pierdută, urină mată, urină intens tulbure.
leucociturie de
maxim 2000
leucocite/ Asocierea piuriei cu alte simptome, uşurează diagnosticul:
minut sau 5
leucocite pe
camp.
Piuria presupune
existenţa - urina tulbure, mată, cu pH
leucocitelor acid, sterilă pe mediile
- piuria însoţită de dureri - piuria însoţită de durere
- piuria însoţită de hematurie, obişnuite, însoţită de
modificate, a hipogastrice (micţionale şi lombară, febră şi frison
sindrom caşectizant apare în sindrom vezical intens, apare
postmicţionale) şi polakiurie, orientează către o pielonefrită
piocitelor. apare în cistită. acută.
cazul tumorilor vezicale. în tuberculoza
urinară.Tratamentul se
adresează cauzei.
 MODIFICĂRI CALITATIVE DE URINĂ
Chiluria- reprezintă prezenţa
lichidului limfatic în urină
datorită unei comunicări între
sistemul limfatic şi căile urinare.
Aspectul urinei este lactescent, şi
prin adăugare de eter se
limpezeşte.
Cauzele principale sunt
reprezentate de: comunicări
patologice sau iatrogene
postoperatorii între cele două
compartimente.
 Eliminările patologice din uretră

Prostatoreia – după actul de

Eliminările purulente micţiune sau defecaţie pe uretră
(uretroreea) – în uretrite, se elimină conţinutul lichid al
prostatite, gonoree, spermei, fără prezenţa
trichomoniaza. spermatozoizilor (atonia,
hipotonia prostatei).
 Schimbările în spermă

Oligoazospermia – Necrospermia –
lipsa necesară a în ejaculat
Azoospermia – numărului de
Aspermatism – spermatozoizi în cantitatea de
lipsa în ejaculat a Hemospermia –
lipsa ejaculaţiei în ejaculat de la 30 mln – spermatozoizi e
spermatozoizilor sânge în spermă
timpul actului 3 mln, din care activi normală, însă
dezvoltaţi, apţi (proces
sexual cu păstrarea
pentru fecundarea
sânt 30% nu-s activi –
erecţiei (nedezvoltarea inflamator). 
ovulei. mobili (process
testiculilor, patologic în
criptorhidie, anomalie
de dezvoltare). testicole).
 Fig.IV1.-Sonda Nelaton

SONDE
URETRO-
VEZICALE
 CATETER URETERAL CHEVASSU

CATETERE
URETERALE

SONDĂ FOLEY NEFROSTOMIE

CITOSCOP EXPLORATOR