Sunteți pe pagina 1din 16

CONCURS DE ADMITERE LA

PROGRAMUL DE STUDII DOCTORALE


DIN CADRUL ȘCOLII DOCTORALE
ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
UNIVERISTATEA PEDAGOGICĂ DE
STAT “ION CREANGĂ” CHIȘINĂU
CANDIDAT: CRISTIANA-ADRIANA ROSI
OPTIMIZAREA MANAGEMENTULUI FORMĂRII
CONTINUE PRIN UTILIZAREA UNEI APLICAȚII WEB
DEDICATE
CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
ANALIZA DIRECȚIILOR STRATEGICE LA NIVELUL INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PRIVIND NECESI
TATEA EXISTENȚEI UNUI SISTEM DE EVIDENȚĂ A FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI DIDACT
IC

1. Rolul formării continue în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice


1.1. Formarea continuă a cadrelor didactice – delimitări conceptuale
1.1. Poziția și rolul standardelor profesionale și/sau a celor de formare pentru cadrele didactice
2. Politici publice în domeniul formării profesionale continue
2.1. Politici la nivelul Uniunii Europene
2.2. Politici dezvoltate în România
CAPITOLUL II
BAZA DE DATE A FORMĂRII CONTINUE
1. Cauze și nevoi ale elaborării unei baze de date pentru formarea continuă a cadrelor didactice
1.1. Scopul bazei de date
1.2. Alegerea instrumentelor de implementare
2. Calitățile sistemului informatizat
CONCLUZII
1. Perspective la nivel local
2. Perspective la nivel național
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Într-o perioadă în care în absolut orice domeniu nu se poate vorbi de un management
eficient fără o organizare susținută de o platformă în spatele căreia stă și o bază de date, putem
spune că a venit vremea ca și în învățământ să fie implementate sisteme moderne de menținere
a evidenței pentru diferite aspecte.
Cu toate acestea, încă există o mare carență la nivel de școli, responsabilii de comisii sau
responsabilii cu formarea continuă fiind nevoiți de cele mai multe ori să apeleze la mijloace
mai mult sau mai puțin adecvate pentru a ține evidențe, pentru a întocmi rapoarte. De la
responsabilul care ține evidența pe hârtie, până la cel care folosește aplicații Office precum MS
Word sau MS Excel, toți se confruntă cu probleme de eficiență, datele nefiind prelucrate într-
un mod dinamic cu posibilități facile de actualizare ulterioară sau de extragere rapoarte prin
interogări dinamice.
Aplicația prezentată este una dedicată sistemului de management al formării continue, a
fost creată special ținând cont de nevoile unui astfel de management, astfel încât este necesară
și prezentarea modului de funcționare, modului de creare și a modului în care are loc în cele
din urmă o eficientizare per ansamblu, fapt considerat și scopul final atât al lucrării, cât și al
aplicației subiect.
CAPITOLUL I
În Capitolul I analizat direcțiile strategice la nivelul instituției de învățământ privind
necesitatea existenței unui sistem de evidență a formării continue a personalului didactic,
am evidențiat rolul formării continue în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice,
politicile europene și cele dezvoltate în românia privind formarea continuă, modalitățile de
organizare a formării continue, cadrul legislativ și rolul responsabilului comisiei de formare
continuă în instituția școlară.
CAPITOLUL II
Capitolul II prezintă succint baza de date a formării continue, implementată în timpul anului școlar curent. Această bază
de date a fost creată cu ajutorul profesorului de Tehnologia informației din instituția în care îmi desfășor activitatea.
Aplicația dedicată pentru managementul formării continue în cadrul unei școli a fost creată prin mijloace moderne, de
ultimă generație, în așa fel încât să fie respectate câteva principii de bază în programare: mentenanță facilă, flexibilitate la
posibilitatea de adăugare noi opțiuni, robustețe, securitatea datelor.
Cu toate facilitățile oferite de o aplicație precum MS Excel, utilizatorul se lovește la un moment dat de incapacitatea de a
ține o evidență eficientă, constatând, fără să realizeze în primă fază termenii reali ai problemei, că îi lipsește un sistem de
baze de date relațional. Inițial se observă un simplu fapt, că pe măsură ce apar date noi care pot fi atribuite unui cadru
didactic, tabelul ia proporții în privința numărului de coloane; mai grav, informații care trebuie să apară de mai multe ori
atribuite unui profesor, de exemplu cursuri de formare absolvite ar trebui să constituie mai multe rânduri și coloane
(numele cursuri, furnizor, data absolvirii, numărul de credite etc.), aici apărând întrebarea firească „Oare cum aș face să
realizez un tabel în tabel?”. Răspunsul la această din urmă întrebare este „Sistem de baze de date relaționale”.
Soluția de implementare aleasă pentru aplicația care constituie obiectul lucrării de față este: baze de date MySQL,
limbaj de programare PHP; la toate acestea se adaugă JavaScript pentru validare date și alte funcționalități executate
local în browser. Motivul alegerii este foarte simplu și poate fi rezumat în felul următor în câteva cuvinte. Practic
fiind o aplicație WEB plasată pe un server, accesul poate fii efectuat de oriunde și oricând prin intermediul unui
nume de utilizator și a unei parole.
Limbajul server-side PHP este gratuit, la fel ca sistemul de baze de date MySQL. Astfel a fost foarte ușor de ales
modul de realizare, mai ales că orice școală beneficiază sau ar trebui să beneficieze de un spațiu on-line cu baze de
date MySQL și interpretor de PHP. De asemenea, oricine poate utiliza un browser de Internet pentru a încărca site-ul
care constitui aplicația de management al formării continue. Oferta provider-ului Hostgator este generoasă, spațiu
nelimitat, baze de date MySQL într-un număr nelimitat, server PHP, aici funcționând și site-ul școlii.
Pentru siguranța sistemului a fost prevăzut un mod de autentificare care stochează parolele într-un tabel din baza de
date într-un mod criptat, iar ca nume de utilizator fiind utilizată adresa de E-mail, aceasta fiind o informație unică per
profesor, aflată în tabelul principal, cel în care se găsește și ID-ul unic al unui cadru didactic. Desigur că au fost avute
în vedere și modalități de prevedere antifraudă, precum furtul de sesiune care ar putea duce la un acces cel puțin
parțial la date.
CAPITOLUL III
Cercetarea din capitolul III își propune să evidențieze, să demonstreze, să prezinte cum un
sistem de baze de date relaționale deservit de o interfață WEB poate constitui un mod de lucru eficient
pentru responsabilul cu formarea continuă într-o școală.
Elementul de noutate constă în stocarea informațiilor privind formarea continuă cu ajutorul
sistem de baze de date relaționale deservit de o interfață WEB.
Cercetarea se desfășoară din două perspective:
- în calitate de responsabil al comisiei de formare continuă din carul instituției de învățământ;
- în calitate de cadru didactic.
Obiectivul general al studiului este de a analiza sistemul de stocare a datelor privind formarea continuă a cadrelor
didactic deservit de o interfață Web în vederea identificării de bune practici și căi de perfecționare a managementului formării
continue.
Obiectivele specifice vizează: proiectarea/dezvoltarea/testarea unei baze de date cu informații relevante despre formarea
continuă a personalului la nivelul instituției de învățământ de-a lungul carierei, îmbunătățirea managementului formării
continue la nivelul instituției.
Ținând cont de importanța domeniului studiat s-a ținut cont de următoarele ipoteze:
1. Un sistem de baze de date relaționale deservit de o interfață WEB poate constitui un mod de lucru eficient pentru
responsabilul cu formarea continuă.
2. Baza de date facilitează accesul la informații structurate și rapid accesibile privind formarea continuă la nivelul instituției de
învățământ.
3. Baza de date susține comunicarea eficientă între responsabilul cu formarea continuă, managerii instituției de învățamânt și
cadrele didactice din instituția de învățământ.
Este o cercetare locală, la nivelul unei școli dar care propune o soluție de optimizare a managementului formării
continue ce poate avea o aplicabilitate largă, la nivelul unităților de învățământ din sistemul de învățământ preuniversitar.
În cadrul LSDV Cluj-Napoca își desfășoară activitatea 90 de cadre didactice, din care 22 de cadre didactice cu dizabilități vizuale.
În cadrul cercetării de față au fost aplicate chestionare tuturor cadrelor didactice din instituție. Am aplicat 90 de chestionare din care au
fost recuperate 80 de chestionare valide. De asemenea, am utilizat un ghid de interviu semistructurat pe care l-am aplicat unui număr
de 5 cadre didactice din instituția de învățământ menționată, care au utilizat sistemul informatic de management al formării continue.
Dintre acestea, 3 cadre didactice prezintă dizabilități vizuale.
Prin aplicarea chestionarelor și a interviului am obținut date relevante din punct de vedere cantitativ asupra eficienței sistemului
de stocare a datelor privind formarea continuă.
Participanții la această cercetare au fost de acord cu următoarele aspecte:
- modernizarea evidenței formării continue
- baza de date centralizează cursurile în ordine cronologică putând fi observată evoluția personală
- oferă o structură clară a formării; modalitate de comunicare eficientă
- accesibilitate de pe orice dispozitiv conectat la internet
- management al formării continue îmbunătățit semnificativ
- facilitarea realizării rapoartelor semestriale/anuale
- comunicare eficientă cu responsabilul comisie de formare continuă
- platformă electronică ușor de utilizat, accesibilitate pentru cadrele didactice cu dizabilități vizuale
- date corecte și actualizate privind formarea continuă
Se confirmă astfel ipotezele cercetării, baza de date a formării continue constituie un mod de lucru
eficient, facilitează accesul la informații structurate și rapid accesibile și constituie un mod de
comunicare eficient între responsabilul comisie de formare continuă, managerii instituției și cadrele
didactice din instituția de învățământ.
PROPUNERI DE DISEMINARE:
Aplicația se poate dezvolta în primul rând linear, urmând direcția inițială, cea de a afișa cât mai multe
rapoarte, de a genera diverse statistici, de a stoca cât mai multe informații relevante pentru managementul
formării continue. după cum oricine știe, majoritatea aplicațiilor sunt actualizate constant, urmând un model
de denumire a numărului de versiune.
Astfel aplicația ar putea fi dezvoltată într-un mod mult mai controlat, putându-se realiza todo lists pentru
versiuni ulterioare, change logs pentru versiunile anterioare etc. spre exemplificare, cu un sistem de control
al versiunilor pus la punct, se poate într-o discuție bazată pe o nevoie apărută în sistemul de management
stabili ca în versiunea, să zicem 1.2, plănuită pentru o anumită dată să aibă loc implementarea propriu-zisă.
În prezent, aplicația de față este utilizată practic în cadrul unei școli, fapt care poate fi considerat un pas
inițial într-o eventuală dezvoltare astfel încât să fie asimilată și în cadrul altor instituții de învățământ
preuniversitar.
Pasul acesta, așa-zis inițial, ar deveni în acest caz cel de analiză, testare, stabilire a
nevoilor care ar decurge dintr-o utilizare pe scară mai largă.
Mă opresc în primul rând asupra statisticilor la nivel macro, statistici care sunt necesare în prezent
pentru stabilirea anumitor niveluri, stări de fapt în atât de complexul mecanism educațional
preuniversitar.
O astfel de aplicație instalată și utilizată pe o scară largă ar permite studii mai complexe legate de
interesele cadrelor didactice distribuite pe regiuni, influența unor cursuri de formare dintr-o anume
regiune asupra unor rezultate ulterioare etc.
Practic aplicația s-ar putea interconecta într-un modul de analiză a datelor particulare, ale
fiecărei instituții, și genera comparații, statistici la nivel național.
În concluzie, perspectivele de dezvoltare ulterioară a acestei aplicații pot fi
nenumărate, totul fiind condiționat de posibilitatea reală de implementare, aceasta
depinzând de costurile aferente și disponibilitatea resursei umane implicate în proiect.
BIBLIOGRAFIE
 
1. Ardelean Aurel, Mândruț Octavian, Didactica formării competențelor, Arad, Editura “Vasile Goldiș”, 2012
2. Ciot Gabriela, O abordare sintetică a educației: suporturi pentru formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, Oradea,
Editura Universității din Oradea, 2009.
3. Cremene Elena, Gîdăr Alexandru, Management educațional, managementul calității în educație în educație, proceduri de
inspecție școlară, Craiova, Editura Legis, 2012
4. Cozma Teodor, Diac Georgeta, Formarea continuă a cadrelor didactice între tradiție și modern, Iași, Editura Universității
“Alexandru Ioan Cuza”, 2008
5. Cuibus Valentin Claudiu, Structura organizatorică a instituțiilor de învățământ preuniversitar, instrumente de lucru, Cluj-
Napoca, Editura Risoprint, 2014
6. Farla Ton, Ciolan Lucian, Negruțiu Alina, Analiza nevoilor de formare – ghid pentru pregătirea, implementarea și
interpretarea datelor analizei nevoilor de formare în școli, București, Editura Atelier Didactic, 2007
7. Gavrilă Camelia, Modele europene de progres și inovare prin management și leadership performant, Iași, Editura Spiru
Haret, 2013, Ionescu Miron, Chiş Vasile (coord.) Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor. Cluj Napoca: Editura
Presa Universitară Clujeană, 2001
8. Joiţa, Elena, Instruire constructivistă – o alternativă. Fundamente. Strategii, Bucureşti, Editura Aramis, 2006.
9. Niculescu Maria, Competențe manageriale – perspective ale calității în educație, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2010
10. Saranciuc-Gordea L. Didactica Dezvoltării Personale. Suport de curs. Aprobat prin decizia Senatului UPS „Ion Creangă” din
17.12.2020.http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/2535/DidacticaDezvoltPersonaleSuportCurs.pdf?
sequence=1&isAllowed=y
11. Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2001-200412. Strategia educației și formării
profesionale din România pentru perioada 2016-2020
12. Șerbănescu Laura, Formarea profesională a cadrelor didactice – repere pentru managementul carierei.2011, Accesat
09.10.2022, https
://www.researchgate.net/publication/301823079_Formarea_profesionala_a_cadrelor_didactice_-_repere_pentru_managementul_
carierei
13. Tăușan L., Pedagogie: elemente fundamentale pentru formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, Cluj-Napoca , Editura
Presa Universitară Clujeană, 2016, ISBN: 978-973-595-991-3
14. Țap Elena, Managementului formării continue a cadrelor didactice în baza sistemului informațional, Chișinău: UPS „Ion
Creangă”, 2018.
15. Analiza sistemului de învățământ preuniversitar din România din perpectiva unor indicatori statistici. Politici educaționale
bazate pe date, 2015, Editura Universitară, București.

S-ar putea să vă placă și