Catedra

Anesteziologie-Reanimatologie

Tema: Stopul cardio-respirator.

Complexul de reanimare cardio-
pulmonară şi cerebrală.
REZIDENT AN III

24 noiembrie 2008
 CUPRINS

I. STOPUL CARDIAC
II. COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONAR
 I. STOPUL CARDIAC (1)

Etiologie SCR %
Cardiopatie 82,4
Boli respiratorii 4,3
Trauma 3,1
Boli cerebrovasculare 2,2
Asfixie 2,2
Intoxicaţii medicamentoase 1,9
Alte tentative suicid 0,9
 I. STOPUL CARDIAC (2)

Stopul cardio-respirator (SCR)

 ~ 460.000/an SUA1
 ~ 700.000/an Europa2
 2/3: tentativa de RCR
Supravietuirea dupa RCR
 5-10% (15% dupa Fibrilatie Ventriculara FV)
 RCR cu Defibrilare in primele 3-5 minute:
supravietuire pina la 49-75% !
 Fiecare minut:  7-10% supravietuirea !
1. American Heart Association, Heart Disease and Stroke Statistics – 2005 Uptodate
2. Saus S et al. Task Force of the European Society of Cardiology on Cardiovascular
Mortality and Morbidity Statistics in Europe. Eur Heart J 1997; 18: 1231-48
 Diagnostic

bolnav inconştient  I

absenta pulsului la a. carotida II


prezintă apnee sau respiratie
superficiala/neregulata III


tegumente palide sau cianotice  IV

pupile dilatate, areactive  V

 I STOPUL CARDIAC (18)

Stopul cardiac se poate produce prin:

1.Asistolia 
EKG - linie izoelectrică sau o
activitate electrică atrială cu unde
P prezente, dar cu unde QRS
absente
 I STOPUL CARDIAC (19)

Tulburările de ritm ce stau la baza stopului cardiac

2.Fibrilaţia ventriculară
o activitate electrică necoordonată, haotică cu o
frecventa de 400-600/min ce poate fi reprezentată
prin unde mari sau unde mici
 I STOPUL CARDIAC (20)

Tulburările de ritm ce stau la baza stopului cardiac

3.Tahicardia ventriculară fără puls

EKG:
 FCC 100 – 220/min
 Unda P de regulă abs, QRS deformat
 I STOPUL CARDIAC (21)

Tulburările de ritm ce stau la baza stopului cardiac

Disociaţie electromecanică

EKG: QRS deformat neregulat, rar

 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (2)

Istoric
 1774 - Society for the Recovery of Persons Apparently Drowned -
bazele învăţământului tehnicilor de resuscitare.
 1950 - Baltimore SUA -bazele moderne ale resuscitării
 1963 - prima administrare de adrenalină în CPR (Redding şi Pearson
 1980 Peter Safar a propus o formula nemotehnica
 1993 - International Liaison Committee on Resuscitation ( ILCOR) -
evalueză toate rapoartele ştiinţifice de resuscitare apărute în literatură
- conduită practică şi ghiduri individuale de resuscitare
 1998 - European Resuscitation Council (UK) - actualizarea permanentă
a ghidurilor globale de resuscitare- ghiduri de resuscitare ( ABC DEF
GHI)
 2000 - European Resuscitation Council un nou ghid de resuscitare
 2005 - Noul ghid, valabil şi în prezent şi care aduce o noţiune nouă,
aceea a Lanţului Supavieţuirii
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (2)

RCR – Formula lui Safar

A. - Airway
B. - Breathing
C. - Circulate: masaj cardiac (15:2; 5:1)
D. - Drugs
E. - EKG
F. - Fibrilation
G. - Gauging (Evaluare)
H. - Human Mentation
I. - Intensive Care
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (3)

1. Recunoaşterea cât mai rapid a stopului cardiac şi

activitatea cât mai rapidă a serviciilor de urgenţă.
2. Începerea cât mai rapid RCR.
3. Efectuarea precoce a defibrilării.
4. Iniţierea cât mai rapid a SVA.
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (4)

Asigurarea libertăţii căilor

respiratorii superioare.
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (5)

Respiraţie artificială
II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (6)

Ventilaţia artificală
II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (13)

Ventilaţia artificală
II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (14)
II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (15)
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (16)

Circulaţia artificială
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (17)

MCE - Bolnavul culcat pe un

suport dur. Plasăm mâinile în
centrul toracelui pe stern,
aplicăm palma unei mâni,
deasupra ei aplicăm mâna a
doua sub un ungi drept.
Degetele nu se alipesc de cutia
toracică, astfel toată acţiunea
mecanică va fi asupra sternului.
Persoana ce efectuează
masajul cardiac face mişcări de
apăsare asupra sternului ca el
să se deplaseze spre coloana
vertebrală cu 3-5 cm. În timpul
acţiunii mecanice mâinile sunt
extinse în articulaţiile cotului.
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (18)

Complicaţii a
masajului cardiac
1. Fracturi costale care
apar la compresiunea
toracică externă
2. Leziuni mecanice
ale plămânilor
3. Rupturi ale ficatului
sau ale splinei
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (28)

 FV/TV diagnosticate
după ECG şi semne de
stop cardiac
 Selectaţi nivelul corect
de energie
 Încărcaţi padelele după
ce au fost aplicate pe
toracele pacientului
 Strigaţi “atenţie”
 Verificarea vizuală a
zonei
 Verificarea monitorului
 Aplicarea şocului
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (20)

ADRENALINA  Atenţie !!!

α - Vasoconstricitie, creste presiunea de perfuzie
cerbrala si coronariana
β creste circulatia coronarina si cerebrala insa
NU!!!
concomitent creste consumul de oxigen al
miocardului, produce aritmii ventriculare, hipoxemie
tranzitorie datorita suntarii arteriovenoase pulmonare
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (22)

AMIODARONA
FV/TV Fara puls care nu cedeaz la CPR, defibrilare si
Vaspresori
-Doza initiala 300mg i.v(diluat in 20 ml sol glucoza5%)
daca FV/TV persista dupa al 3-le soc
-Daca FV/TV persista se readministreaza 150 mg intr-o
priza.
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (21)

LIDOCAINA + LIDOCAINĂ
100 mg

reducerea automatismul ventricular

reducerea activitatea ectopică ventriculară,
creşterea pragul de apariţie a fibrilaţiei ventriculare
Un drog de alternativa a amiodaronei ( cind nu
este disponibila)
Doza initiala 100 mg(1-1.5 mg/kg) i/v, daca persista
FV/TV se admin 50 mg in bolus pina la doza maxima
de 3 mg/kg\prima ora
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (23)

ATROPINA

 blocheză efectul nervului vag

⇧ frecvenţa cardiacă
⇧ conductibilitatea atrio-ventriculară
Se admin in asistola sau AEP cu FCC
<60/min

Doza de 3mg in bolus

 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (24)

CLORURA DE
CALCIU
AEFP survenita pe fond de Doza 10 ml sol 10%
hiperK, HipoCa,supradoz Repetata la necesitate
bloc Ca

Efect nociv
 Diminuarea FCC
 Provoaca aritmii
 Afecteaza refacerea functiilor SNC
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (25)

BICARBONAT 8,4% - 50 ml

DE SODIU
Nu se administrează de rutină

indicaţii:
1. Stop cardiac pe fond de
hiperpotasemie
2. Intoxicaţie cu antidepresive
triciclice
3. ± pH ≤ 7,1
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (25)

Sulfat de
magneziu Doza 2g i/v (4ml sol 5%)
repetare la 10-15 min
Nu se administrează de rutină

indicaţii:
1. FV refractara cu hipoMG
2. Tahiaritmii ventriculare + HipoMg
3. Torsada de virfuri
4. Toxicitate digitalica
2. ± pH ≤ 7,1
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (25)

Fluide

Doar daca exista suspectie la

Hipovolemie

1. Se evita utiliz glucozei

2. Bolusurile (20ml) se utilizeaza
pentru vehicularea rapida a
drogurilor
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (19)

Calea de administrare:
 i/v
 i/osos (mai des la copii)
 traheal

Traheal - cantitate dublă, dizolvate în

10 ml apa sterila ( se foloseşte când
calea intravenoasă sau intraosoasă nu
este disponibilă).
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (25)

Victima
reacţionează?

DA !!!
 Adm O2
 Stabilim diagnosticul
 Acordăm primul ajutor
 II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (26)

Reacţionează victima?
NU !!!

 Solicităm ajutor
 Aşezăm victima
în decubit dorsal
 Eliberăm căile aeriene
 Verificăm respiraţia
II COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (36)
III COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (41)

Victima nu respiră şi
nu are Ps !!!
 III COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (44)

RCR la copii
III COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (45)

RCR la copii
III COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (46)

RCR la copii
III COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (47)

RCR la copii
III COMPLEXUL REANIMARE
CARDIO-PULMONARĂ (48)

RCR la copii
La lucru…!!!