TEORIA GENERALĂ A

DREPTULUI
- CURS 8 -

Conf. univ. dr. Irina GRIGORE-RĂDULESCU

 CAPITOLUL XI
TEHNICA ELABORĂRII ACTELOR NORMATIVE

ROLUL CAPITOLULUI
⮚ definirea noțiunii de tehnică juridică și stabilirea celor două componente
ale acesteia: tehnica legislativă și tehnica realizării dreptului;
⮚ definirea conceptului de tehnică legislativă;
⮚ identificarea normelor de tehnică legislative și a principiilor legiferării;
⮚ prezentarea etapelor elaborării actelor normative;
⮚ identificarea părților componente ale actelor normative;
⮚ prezentarea evenimentelor legislative.
CONŢINUT

XI.1. Conceptul de tehnică juridică

XI.2. Componentele tehnicii juridice
XI.3. Tehnica legislativă
XI.3.1. Noţiune
XI.3.2. Normele de tehnică legislativă
XI.3.3. Principiile legiferării
XI.4. Etapele elaborării actelor normative
XI.5. Părţile constitutive ale actului normativ
XI.6. Elementele de structură ale actului normativ

XI.7. Tehnica sistematizării actelor normative

XI.8. Evenimentele legislative
 XI.1. CONCEPTUL DE TEHNICĂ JURIDICĂ

Tehnica juridică reprezintă ansamblul mijloacelor, metodelor,

procedeelor şi tehnicilor utilizate de organele puterii de stat în
procesul de iniţiere, elaborare, adoptare şi aplicare a actelor
normative.
XI.2. COMPONENTELE TEHNICII JURIDICE

Tehnica juridică include două componente principale:

1. tehnica legislativă;

2. tehnica realizării dreptului.

 XI.3. TEHNICA LEGISLATIVĂ
XI.3.1. Definiție
Tehnica legislativă este o componentă a tehnicii juridice, alcătuită dintr-un
complex de metode şi procedee, menite să asigure o formă corespunzătoare
conţinutului (substanţei) reglementărilor juridice.
XI.3.2. Normele de tehnică legislativă
Sunt cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
XI.3.3. Principiile legiferării
A. Principiul fundamentării ştiinţifice a activităţii de elaborare a normelor juridice;
B. Principiul asigurării unui raport firesc între dinamica şi statica dreptului
(principiul echilibrului);
C. Principiul corelării sistemului actelor normative;
D. Principiul accesibilităţii şi al economiei de mijloace în elaborarea actelor
normative.
XI.4. ETAPELE ELABORĂRII ACTELOR NORMATIVE

A. Iniţierea proiectului de lege (propunerii legislative) sau a proiectului altor

acte normative;

B. Dezbaterea proiectului de lege (propunerii legislative) sau a proiectului altor

acte normative;

C. Adoptarea proiectului de lege (propunerii legislative) sau a proiectului altor

acte normative;

D. Promulgarea legii;

E. Publicarea legii şi a celorlalte acte normative.

 XI.5. PĂRȚILE CONSTITUTIVE ALE ACTELOR
NORMATIVE

Sunt reglementate şi prevăzute în art. 38 din Legea nr. 24/2000, republicată, astfel:
1. Titlul actului normativ (ex.: Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnciă
legislativă privind elaborarea actelor normative);
2. Formula introductivă a actului normativ (ex.: în cazul legilor, formula
introductivă este următoarea: „Parlamentul României adoptă prezenta lege”);
3. Preambulul actului normativ (enunță scopul și motivarea reglementării);
4. Partea dispozitivă a actului normativ cuprinde: dispoziții generale; dispoziții
de fond; dispoziții tranzitorii; dispoziții finale;
5. Formula de atestare a autenticității actului normativ cuprinde: semnătura
reprezentantului legal al emitentului, data și numărul;
6. Anexele (au un temei în textul actului normativ și se referă la obiectul
determinat prin textul de trimitere).
XI.6. TEHNICA SISTEMATIZĂRII ACTELOR
NORMATIVE

Definiție
Tehnica sistematizării actelor normative presupune ordonarea acestora în funcţie
de anumite criterii subiective şi obiective.

Forme de sistematizare:

- Codificarea;

- Încorporarea.
 XI.7. EVENIMENTELE LEGISLATIVE

Intervin pe durata existenței unui act normativ, după intrarea în vigoare a acestuia și
sunt următoarele:

1. modificarea actelor normative;

2. completarea actelor normative;

3. derogarea;

4. abrogarea actelor normative;

5. suspendarea actelor normative;

6. prelungirea, extinderea sau restrângerea aplicării actelor normative cu aplicare

limitată;

7. interpretarea legală;

8. republicarea actelor normative;

9. rectificarea actelor normative.

 RECOMANDARE

Tehnica elaborării actelor normative este un capitol foarte important, atât

din punct de vedere teoretic, dar, mai ales, practic, deoarece contribuie la
înțelegerea modului concret de creare a actelor normative, a normelor și
principiilor ce trebuie respectate de către legiuitor în procedura legislativă,
a etapelor ce trebuie parcurse în elaborarea actelor normative, a părților
obligatorii ale oricărui act normativ și a evenimentelor legislative ce pot
interveni, după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe parcursul
aplicării acestuia.
 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

⮚ Grigore-Rădulescu M.-I., Teoria generală a dreptului, Ediția a III-a,

revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2019, pp. 141-184;
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
⮚ Bleoancă Al., Teoria generală a dreptului, ed. 2, revizuită și adăugită, Ed. C.H.
Beck, București, 2018;
⮚ Craiovan, I., Tratat de teoria generală a dreptului, Ediţia a III-a revăzută şi
adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015
⮚ Cristea S., Teoria generală a dreptului, Ediţia 3, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
2018;
⮚ Dănişor, D.C., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs
universitar, Ediția 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;
⮚ Popa N., Teoria generală a dreptului, Ediţia 5, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014;
⮚ Popa N., Eremia M.C., Cristea S., Teoria generală a dreptului, ediţia a II-a,
Editura All Beck, Bucureşti, 2005;
⮚ Popescu S., Hrestic M.-L., Șerban A., Stancu R., Viziteu M., Teoria generală a
dreptului, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2016;
⮚ Voicu, C., Voicu A. C., Teoria generală a dreptului, Ediţie revăzută şi
actualizată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013.