Sunteți pe pagina 1din 22

ANTISEPTICE ŞI

DEZINFECTANTE
ANTISEPTICE ŞI DEZINFECTANTE

 se caracterizează prin spectru de activitate antimicrobiană larg


 compuşii trebuie să fie stabili în condiţiile de mediu: pH, temperatură,
umiditate
 prezintă activitate antimicrobiană susţinută în prezenţa puroiului şi a
ţesuturilor necrozate
 solubilitatea crescută în lipide le creşte potenţialul de acţiune
 preparatele antiseptice nu trebuie să fie toxice pentru ţesutul pe care
se aplică şi să nu împiedice vindecarea
 dezinfectantele nu trebuie să distrugă suprafeţele pe care sunt
aplicate
 mirosul neplăcut, culoarea şi capacitatea de pătare trebuie să fie
minore sau absente
 mod de acţiune: denaturarea proteinelor intracelulare, alterarea
membranei celulare, inhibitor enzimatic
ACIZI ŞI BAZE
 Acizii
 ionul H+ este bacteriostatic la pH 3-6 şi bactericid la pH<3.
 ca dezinfectante se folosesc HCl, H2SO4 0,1-1 M, dar acţiunea
corozivă le limitează utilizarea; HCl 2,5% - se foloseşte pentru
dezinfecţia pielii şi a suprafeţelor care au fost contaminate cu
spori de antrax.
 Acid acetic 0,25% - agent antibacterian pentru irigaţii ale
tractului urinar
 Acid acetic 5 % - bactericid folosit în otita externă produsă de
Pseudomonas, Candida, Mallasezia, Aspergillus spp
ACIZI ŞI BAZE
 ionul HO- are activitate antimicrobiană la pH>9; inhibă
multe bacterii şi virusuri
 se folosesc NaOH şi Ca(OH)2
 acţiunea iritantă şi caustică le limitează aplicarea pe
ţesuturi
 soluţia de NaOH 2% în apă fierbinte se foloseşte pentru
dezinfecţia împotriva mai multor agenţi patogeni, cum
sunt cei care provoacă holera la găini şi pui; soluţia este
caustică şi trebuie să fie manevrată cu grjă
 CaO se foloseşte dizolvat în apă
ALCOOLI
 Alcoolii primari alifatici sunt germicizi; potenţa lor creşte
odată cu numărul atomilor de carbon, dar scade solubilitatea
în apă (cea mai scăzută solubilitate în apă o are alcoolul
amilic)
 Efectul antimicrobian este dependent de solubilitatea în
lipide (distrug membrana bacteriană) şi de abilitatea de a
precipita proteinele citoplasmatice
 Nu distrug sporii
 Cei mai utilizaţi: etanol şi izopropanol în conc. 30-90% în
soluţie apoasă; cele mai bune rezultate se obţin cu etanol
70% şi izopropanol 50%. Izopropanolul este uşor mai activ
decât etanolul datorită efectului de scădere a tensiunii de
suprafaţă
BIGUANIDE
 Clorhexidina
 cel mai utilizat reprezentant al acestei clase
 are efect antimicrobian asupra bacteriilor gram-pozitive şi gram-negative, dar nu
asupra sporilor
 soluţiile apoase 0,1% sunt bactericide pe Staphylococcus aureus, Escherichia
coli, Pseudomonas aeruginosa în 15 secunde
 nu are efect asupra altor organisme gram-negative, fungi, spori şi majoritatea
virusurilor
 activitatea antimicrobiană nu este afectată sau este crescută de alcooli, săruri
cuaternare de amoniu, pH alcalin şi scăzută de puroi, sânge etc.
 este incompatibilă cu compuşi anionici (inclusiv săpunuri)
 este unul dintre cele mai utilizate antiseptice chirurgicale şi dentare
 o emulsie de gluconat de clorhexidină 4% se foloseşte pentru curăţarea pielii
 se incorporează în şampoane, unguente, soluţii de curăţare a pielii, săpun
chirurgical
 se protejează ochii şi urechile
 unguentul cu acetat de clorhexidină 1% se foloseşte ca antiseptic în tratamentul
plăgilor la câini, pisici şi cai
AGENŢI OXIDANŢI
 Peroxizii
 au efect germicid de scurtă durată asupra majorităţii speciilor microbiene, prin
eliberare de oxigen născând care alterează ireversibil proteinele microbiene
 acţiunea sporicidă este nesemnificativă
 oxigenul născând devine inactiv când se combină cu materiile organice
 Peroxid de uree
 spalarea plagilor supurante, a plagilor chirurgicale, ginecologice, otite
 se dizolvă 8-10 comprimate în 100 mL apă
 H2O2 3%
 are acţiune antimicrobiană de scurtă durată şi se limitează la suprafaţa pe care
este aplicată soluţia, deoarece nu are capacitatea de a penetra ţesutul
 pe scară largă se foloseşte ca dezinfectant în tratamentul apei şi în procedeele
de fabricare a alimentelor
 efect hemostatic
AGENŢI OXIDANŢI
 Acid peracetic
 recunoscut recent ca sterilizant şi antiseptic are mai
multe avantaje:
 spectru larg atimicrobian
 nu se descompune exploziv
 solubilitate ridicată în lipide
 nu se inactivează sub acţiunea catalazei sau peroxidazei
 concentraţia activă antimicrobiană 0.001-0.003%;
concentraţia activă sporicidă 0.25-0.5%
 soluţia 0.2% se aplică pe comprese şi reduce
populaţiile microbiene din rănile infectate
AGENŢI OXIDANŢI
 Perborat de sodiu
 folosit în soluţiile antiseptice, acţionează prin descompunere în
metaborat de sodiu şi peroxid de hidrogen care eliberează
ulterior, treptat, oxigen
 Peroxid de benzoil
 antiseptic prin eliberare de oxigen
 poate cauza iritaţii ale pielii, are şi acţiune keratolitică şi
antiseboreică, fiind utilizat în tratamentul piodermitelor la câini
 Permanganat de potasiu
 proprietăţi antimicrobiene, dar soluţiile colorează ţesuturile
 este algicid 0,01%, antiviral 1%
 la concentraţii > 1:10 000 irită ţesuturile
 soluţiile învechite se colorează în brun şi pierd din activitatea
antimicrobiană
 Bis(peroximonosulfat) bis(sulfat)
de pentapotasiu
 dezinfectant eficient de grad inalt, cu spectru
larg, pentru suprafete
 spectru larg: bactericid, fungicide
virucid.
Peroximonosulfat de potasiu

 dezinfectant universal foarte activ cu protectie sigura si eficienta


impotriva tuturor virusurilor cunoscute, bactericid si fungicide
 Se folosește pentru dezinfecția:
 institutiilor veterinare (cabinete ,clinici, laboratoare)

 pentru animalele din gospodarie (spatii destinate prepararii hranei,

adaposturi, canise, custi pentru iepuri, voliere, stupi sau alte spatii
unde sunt adapostite animale)
 alte suprafete: dezinfectia vehiculelor, abatoarelor, suprafetele si

accesoriile targurilor de animale, depozitelor si incintelor de


prelucrare a hranei, pentru dezinfectia echipamentelor si
suprafetelor din gospodarii.
HALOGENII ŞI COMPUŞII HALOGENAŢI
 Iod
 germicid cu spectru larg de activitate şi toxicitate redusă asupra ţesuturilor
 o soluţie ce conţine 50 ppm iod omoară bacteriile într-un minut
 ca revulsiv se indica pentru resorbtia hematoamelor, a edemelor, in jurul
articulatiilor dureroase, plagilor atone, sub forma de frictiuni, badijonari, dupa o
prealabila toaleta, tundere a zonei, aplicat de 2-3 ori/ zi.
 Alcool iodat 1%- se aplică pe marginile plăgii; dezinfectant şi antiseptic al pielii,
în dezinfecţia câmpului operator, pentru asepsia plăgilor superficiale şi
locurilor de elecţie în vederea injecţiilor cu alte medicamente.
 Iodoforii (Iod-povidona)
 compuşi ai iodului solubili în apă, care eliberază lent iodul
 acţionează ca dezinfectante ale pielii, în special înaintea intervenţiilor
chirurgicale
 sunt activi împotriva bacteriilor, virusurilor şi fungilor, mai puţin asupra sporilor
 soluţiile au acţiune antibacteriană bună la pH< 4, chiar în prezenţa materiilor
organice şi îşi schimbă culoarea când îşi pierd activitatea
 se folosesc în mastite, în infecţii dermice şi ale mucoaselor
HALOGENII ŞI COMPUŞII HALOGENAŢI

 Clor
 efect germicid asupra majorităţii bacteriilor, virusurilor,
protozoarelor şi fungilor prin formarea de HOCl în apă, la pH< 7
 este activ la concentraţii 0,1 ppm, dar în prezenţa materiilor
organice sunt necesare concentraţii mai mari
 pH-ul alcalin îi scade activitatea prin reducerea penetrabilităţii
 are miros puternic acid şi este iritant pentru piele şi mucoase
 se foloseşte ca dezinfectant al apei şi al diverselor ustensile
 soluţiile 2-5% de NaClO se pot folosi ca dezinfectante, iar
soluţiile 0,5% pentru spălături ale plăgilor supurânde, dar dizolvă
cheagurile de sânge şi întârzie coagularea
 se foloseşte şi hipocloritul de calciu
 compuşii organici cu clor sunt mai puţin iritanţi mai stabili şi mai
uşor de folosit decât soluţiile de hipocloriţi
METALE
 Compuşi cu mercur: Merbromin, Tiomersal, Nitromersol, Borat de
fenilmercur
 sunt bacteriostatici prin inhibarea enzimelor bacteriene, datorită afinităţii
pentru grupele –SH
 nu au efect sporicid
 utilizarea lor a fost restrânsă datorită persistenţei în mediu şi
potenţialului contaminant
 Compuşi cu argint
 pot fi caustici, astringenţi
 au efect antibacterian
 soluţiile apoase 1% sunt bactericide şi iritante, iar soluţiile 0,01% sunt
bacteriostatice
 soluţia 0,5% se aplică pe arsuri pentru a reduce infecţia şi a induce
cicatrizarea
 compuşii coloidali cu argint sunt bacteriostatici şi au efect prelungit
 nu irită ţesuturile şi au efect astringent şi caustic redus
 se folosesc în soluţii antiseptice şi soluţii oftalmice
FENOLI ŞI COMPUŞI ÎNRUDIŢI
 acţionează prin denaturarea proteinelor
 Fenol (acid carbolic)
 este bacteriostatic la conc. 0,1-1% şi bactericid/ fungicid la conc.
1-2%
 o soluţie 5% omoară sporii de antrax în 48h
 acţiunea bactericidă este crescută de EDTA şi temperatura
crescută şi este scăzută de mediul alcalin, lipide, săpun, frig
 soluţiile cu conc. >0,5% au efect anestezic local, iar soluţiile cu
conc. 5% sunt puternic iritante şi corozive pentru ţesuturi
 se foloseşte pentru cauterizare (ex. cauterizarea ombilicului la
animalele nou născute) şi face parte dintre preparatele utilizate
extern pentru tratamentul pruritului, arsurilor
FENOLI ŞI COMPUŞI ÎNRUDIŢI
 Hexaclorofen
 acţiune bacteriostatică puternică împotriva organismelor gram-
pozitive
 se foloseşte în săpunuri medicinale
 Paraclorometaxilenol (PCMX)
 Diclorometaxilenol (DCMX)
 se folosesc în soluţie 5% diluate cu apă 1:4 pentru sterilizarea
pielii şi 1:25- 1:50 pentru curăţarea plăgilor şi irigaţii ale uterului
şi vaginului.
 PCMX se combină cu hexaclorofen pentru a lărgi spectrul de
activitate şi asupra organismelor gram-negative.
AGENŢI REDUCĂTORI
 Formaldehida şi Glutaraldehida
 se folosesc dizolvate în apă, dar soluţiile au efect iritant sau
caustic
 au efect germicid asupra tuturor microorganismelor, inclusiv
sporilor
 soluţiile nu-şi pierd din acţiunea antimicrobiană în prezenţa
materiilor organice şi nu sunt corozive pentru metale şi vopseluri
 se utilizează:
 Formalin- soluţie 37% CH2O cu adaos de metanol pentru a
împiedica polimerizarea
 Sol. CH2O 1-10%
 Glutaral – sol. 1-2% glutaraldehidă în isopropanol 70%
AGENŢI REDUCĂTORI
 Dioxid de sulf
 gaz fumigen
 se obţine prin arderea sulfului în spaţii închise
 suprafeţele trebuie să fie umezite pentru a forma H2SO3 care
este bacteicid
 are efect coroziv, produce lăcrimarea ochilor
SURFACTANŢI
 scad tensiunea de suprafaţă a soluţiilor apoase şi se folosesc ca agenţi
de umectare, detergenţi, emulgatori, antiseptice şi dezinfectante
 Surfactanţi anionici
 au pH 8-10 şi pot fi iritanţi
 au efect emulsionant asupra secreţiilor lipidice ale pielii pe care le
îndepărtează împreună cu mizeria, epiteliul descuamat şi bacteriile
 se asociază cu alte antiseptice: hexaclorofen, fenol, iodură de potasiu
 Surfactanţi cationici
 sunt săruri cuaternare de amoniu alchil sau aril- substituite ce conţin
anioni de halogen
 sunt activi pe bacterii, fungi (inclusiv mucegaiuri), protozoare, dar nu
sunt activi pe spori şi virusuri
 soluţiile 1:1000-1:5000 au activitate antimicrobiană bună, în special la
pH uşor alcalin
 după aplicare pe piele pot forma un film sub care microorganismele
pot supravieţui, ceea ce le limitează utilizarea ca antiseptice
 concentraţii > 1% sunt iritante pe membranele mucoase
Albastru de metilen
 antiseptic local moderat si durabil, favorizand cicatrizarea, usor analgezic,
calmant al durerii, provocate de arsuri, plagi, degeraturi
 Se administreaza la caini, pisici, hamsteri, porcusori de Guineea, pasari
exotice
 eficient în hipoxii, methemoglobinemii, intoxicaţii cu sulfamide etc.
 asociat cu glucoza, favorizează oxidarea acesteia, constituind o sursă de
energie rapidă pentru animalele hipodinamice.
 se elimină din organism la nivelul rinichiului, acţionând ca antiseptic al
aparatului excretor, colorând urina în verde albastru.
 Solutie apoasa 2% care se dilueaza
 Uz extern 0,7%
 Pentru decontaminarea apei de baut in cazul bolilor infectioase se administreaza
timp de 2 - 3 zile 1 ml de albastru de metilen 2% la 100 ml de apa.
Lactat de etacridină
 Specii ţintă: câini şi pisici
 se utilizeaza in tratamentul local al plagilor cu
risc de infectare.
 Nu are actiune iritanta asupra tesuturilor.
 Se aplica extern prin badijonari, tamponari,
frictiuni sau pensulatii ale leziunilor, in jurul
articulatiilor dureroase si ale focarelor
inflamatorii, dupa o curatare prealabila a plagii
folosind apa distilata sau ser fiziologic.

S-ar putea să vă placă și