Organizații moderne

ORGANIZAȚIILE ȘI VIAȚA
MODERNĂ
• Un spital modern poate fi un bun exemplu de organizație. O ORGANIZAȚ IE este un grup
mare de persoane, structurat într-un mod impersonal și care are menirea de a asigura
anumite obiective specifice; în cazul spitalului, aceste obiective sunt îngrijirea bolilor și
asigurarea diferitelor forme de tratament medical.
• În vremurile noastre, organizațiile joacă un rol mult mai important in viața noastră
zilnică decâ t în vreo altă epocă anterioară , în afara faptului că acestea contribuie la actul
nostru de naștere, ele ne marchează traiectoria în viață și ne însoțesc și atunci câ nd o
părăsim. Chiar înainte de a ne naște, mamele noastre, și probabil și tații noștri, au fost
cuprinși în programe de pregă tire, controale de sarcină etc., intreprinse de spitale si alte
organizații medicale. Fiecare copil nă scut azi este înregistrat de că tre organizații
guvernamentale, care colectează informații despre noi, de la naștere și pâ nă la moarte.
Astă zi, majoritatea oamenilor decedează la spital si nu acasă , cum se intampla altadată ,

iar fiecare deces trebuie inregistrat formal de că tre organizații guvernamentale .

 Cadrul fizic al organizațiilor

Majoritatea organizațiilor moderne funcționează în cadre fizice special concepute. Clă direa
care adă postește o anumită organizație are tră saturi specifice, relevante pentru
activitatea organizației respective dar are importante caracteristici arhitecturale
comune si clă dirilor altor organizații. De exemplu, arhitectura unui spital diferă în unele
privințe de cea a unei firme de afaceri sau a unei școli. Pavilioanele separate ale
spitalului, cabinetele de consultații, să lile de operație și oficiile dau întregii clă diri un
aspect anume, în timp ce o școală poate fi alcă tuită din să li de clă sa, laboratoare, să li de
sport. Ș i totuși există o asemă nare generală : amandoua contin coridoare cu usi de
intrare si folosesc peste tot decoratii si mobilier standardizat. Lă sâ nd la o parte ținuta
vestimentară diferită a oamenilor care se află acolo, clă dirile în care sunt de obicei,
organizații moderne au o oarecare asemă nă toare între ele. Ș i adesea arată asemă nător
chiar și din afara, nu doar în interior. Se poate ca trecâ nd pe langă o cladire să ne
întrebam: „Aceasta este o școală ? Ș i să primim ră spunsul: „Nu, este un spital'? Deși sunt
necesare serioase modifică ri interioare, se poate întampla ca o școală să preia la un
moment dat, o clă dire care a adă postit câ ndva un spital.
 CONCEPTE DE BAZĂ

TEORII DESPRE ORGANIZAȚ II

Max Weber a formulat prima interpretare sistematică asupra apariției organizațiilor
moderne. El susținea ca organizațiile sunt modalită ți de coordonare a activită ților
umane sau a bunurilor produse de oameni,într-un mod stabil în spațiu și timp. Weber
sublinia ca dezvoltarea organizatiilor depinde de controlul informatiei, punand accentul
pe importanta centrală a scrisului în acest proces: o organizație are nevoie de reguli
scrise pentru a functiona și de dosare în care să fie stocată memoria ei. Weber consideră
organizațiile ca fiind puternic ierarhice, puterea tinzand să se concentreze că tre vâ rf. În
acest capitol vom examina daca teoriile lui Weber sunt veridice. Daca da, faptul este de
o majoră importanță pentru noi toți, întrucat Weber detecta atat o luptă , câ t și o
legatură între organizațiile moderne și democrație, despre care credea că are
consecințe complexe asupra vieții sociale.
 Sub supraveghere, închisoarea
Foucault a acordat o mare atenție organizațiilor, cum ar fi închisorile, în care
indivizii sunt separați pentru perioade lungi de timp de lumea din afară , în
asemenea organizații, oamenii sunt încarcerați ,tinuți închiși , departe de
mediul social extern, închisorile ilustrează în amă nunt natura supravegherii,
deoarece încearcă să exercite maximul de control asupra comportamentului
celor din interiorul să u. Foucault se întrebă : „Este oare surprinzator că
închisorile seamană cu fabricile, școlile, bă racile sau spitalele care seamă nă la
randul lor cu niște pușcarii? (1979)”.
 Birocrația și democrația
Așa cum am menționat, organizațiile guvernamentale dețin imense cantită ți de
informație despre noi, începâ nd cu înregistrarea datei nașterii, școlarizarea și
angajamente profesionale, pâ nă la nivelul veniturilor, folosit pentru strâ ngerea
impozitelor si informațiile folosite pentru eliberarea permiselor de conducere si
alocarea numerelor pentru asigurarea națională . O dată cu dezvoltarea
computerelor si a altor forme de echipament pentru procesarea electronică a
datelor, supravegherea amenință să patrundă în cele mai mici detalii ale vietii
noastre, închipuiți-vă că ați auzit despre o țară , cu o populație de 26 de milioane
de locuitori, în care guvernul operează 2.220 de baze de date, conținâ nd in medie
câ te 20 de dosare despre fiecare cetă țean. 10% din populație își au numele în
computerul central al populației. Ați putea crede că este vorba despre o țara
aflată sub dictatură . De fapt, este vorba despre Canada (Lyon, 1994).
Nume:Ungureanu Tabita Lavinia
Nume:Plopu Maria
 Bibliografie
 Burduş, E., Căprărescu, G., Androniceanu, A., Managementul schimbării organizaţionale,
Editura Economică, Bucureşti,
 Certo, S.C., Managementul modern. Diversitatea, calitatea etică si mediul global, Editura
Teora, Bucuresti,
 Dumitrescu, M., Strategii si management strategic, Editura Economică, Bucureşti,
 Militaru, Ghe., Comportament organizaţional, Editura Economică, Bucuresti,
 Mucchielli, A., Comunicarea în instituţii şi organizaţii, Editura Polirom, Iaşi,
 Năstase M., Cultura organizaţională şi managerială,,  Editura ASE,  
 Niculescu O., Verboncu I., Studii de caz în managementul organizaţiei, Editura Olimp,  
 Preda M, Comportament organizaţional. Teorii, exerciţii şi studii de caz , Editura Polirom, Iaşi,
 Vlăsceanu, M., Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi,
 Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială (Vol.I şi II), Editura Polirom, Iaşi,