Pregătirea de

cercetare.
 Тема 1,2

Principiile de bază ale

cercetării de trupe. Acțiunile
soldatului în cercetare.

Col. Juravschi
 Subiecte de studiu
1. Scopul , misiunile şi cerinţele de bază ale
cercetării.
2. Forţele şi mijlocele de cercetare. Procedeele
principale de executare a cercetării.
3. Calităţile cercetaşului şi acţiunile soldatului
numit cercetaş.
4. Procedeele de executare a cercetării prin
incursiune și ambuscadă.

Col. Juravschi
 1
Cercetarea este una din cele mai
importante forme de asigurare a luptei.
Scopul cercetării în subunitate este
dobîndirea (culegerea) informaţiei
(datelor) despre inamic şi teren în
raionul acţiunilor care vor avea loc, pe
baza cărora comandantul poate lua o
hotărîre argumentată pentru luptă.

Col. Juravschi
Cercetarea se execută în toate
formele şi situaţiile de luptă, în mod
activ şi neîntrerupt, în faţa frontului,
la flancuri şi în intervale, în
dispozitivul inamicului şi al trupelor
proprii.

Col. Juravschi
 Tipurile de cercetare:
• cercetarea terestră;
• cercetarea armelor;
• cercetarea aeriană.
• cercetarea de geniu;
• cercetarea de radiaţie şi chimică;
• cercetarea radio.

Col. Juravschi
Col. Juravschi
 În situaţii deosebite subunităţile de
cercetare pot îndeplini şi alte misiuni:
 atacarea unor subunităţi, aflate în
deplasare, în staţionare sau în raioanele
de concentrare, cu scopul de a le
produce pierderi, a crea panică şi a
dezorganiza conducerea, precum şi
pentru capturarea de documente ,
modele de armament şi tehnică;

Col. Juravschi
 distrugerea sau avarierea
(incendierea) totală sau parţială
a unor obiective şi lucrări
importante din dispozitivul
inamicului;

Col. Juravschi
 hărţuirea inamicului prin foc executat
prin surprindere;
observarea şi corectarea focului artileriei şi
loviturilor aviaţiei proprii asupra diferitor
obiective ale inamicului, precum şi
urmărirea efectului asupra acestora;
 cucerirea şi menţinerea temporară a
unor puncte obligatorii de trecere ;
 desfăşurarea unor acţiuni de
propagandă specială, îndeosebi,
răspîndirea de zvonuri şi împrăştierea
materialelor tipărite.

Col. Juravschi
 Cerinţele de bază ale
cercetării :

• continuitatea;
• oportunitatea;
• caracterul activ al acţiunilor;
• autenticitatea datelor .

Col. Juravschi
 Sursele principale pentru obţinerea de
date şi informaţii:

• obiectivele, activităţile şi acţiunile de

luptă ale inamicului, prin descoperirea
şi supravegherea lor;

• prizonierii şi transfugii;

Col. Juravschi
 documente, modelele de
armament şi tehnica de luptă
capturate sau găsite pe cîmpul
de luptă;
terenul şi populaţia din zonă –
prin cercetare, respectiv, prin
investigare;
 2
Elemente de cercetare constituite de
Pluton și depărtarea, la care se trimit faţă de
trupele proprii :
– Cercetaşul – până la 300 m
– echipa de cercetare (2-4 militari până la o
grupă) - pe autovehicule până la 2 km , pe
jos până la 600 m;
– patrula de cercetare ( are valoarea de la o
grupă până la un pluton ) - pe autovehicule
până la 5 km , pe jos până la 2 km;

Col. Juravschi
Echipa de cercetare și patrula
de cercetare în funcţie de
situaţie, poate fi de cap, de
flanc şi de spate.

Col. Juravschi
Procedeele principale de executare a
cercetării
• observarea şi ascultarea ;
• incursiunea (raidul);
• ambuscada ;
• cercetarea prin luptă;
• foto şi video documentarea;
• interceptarea convorbirielor.

Col. Juravschi
 3
Calităţile cercetaşului şi acţiunile
soldatului numit cercetaş.
Cercetaşul este militarul
destinat să îndeplinească misiuni
de cercetare.

Col. Juravschi
Principalele calităţi morale, de luptă şi fizice
necesare militarilor care îndeplinesc misiuni
de cercetare:

• să facă totul pentru îndeplinirea

misiunii primite;
• să cunoască şi să mânuiască la
perfecţie armamentul, tehnica de
luptă şi aparatajul din înzestrare;

Col. Juravschi
• să cunoască organizarea, înzestrarea
şi modul de acţiune a inamicului,
tipurile şi caracteristicile armamentului
şi tehnicii de luptă, precum şi indicii
de descoperire a acestora;

Col. Juravschi
 să posede cunoştinţe militare
temeinice, geografice,
economice şi astronomice şi să
aibă o vastă cultură generala;
 să aibă în permanenţă moralul
ridicat, o bogată imaginaţie şi să
fie pasionat pentru acţiunile de
cercetare;
 să fie energici, activi şi
intreprinzători, să aibă mintea ageră
care să le permită a analiza rapid
situaţia, să dovedească sânge rece,
spirit de sacrificiu, să fie abili şi
competenţi în orice acţiune pe care
o întreprind;
• să fie pregătiţi pentru a suporta cu
fermitate greutăţile şi privaţiunile
impuse de situaţie;
• să fie cinstiţi, sinceri şi să dea dovadă
de o înaltă disciplină;

Col. Juravschi
să dovedească spirit de
colectivitate, să combată cu
fermitate manifestările de frică şi
panică, să sesizeze slăbiciunile
altor camarazi din cadrul
colectivului şi să prevină comiterea
greşelilor de către aceştea;
• să aibă o bună rezistenţă fizică,
pentru a putea efectua deplasări pe
jos, la distanţe mari, să ştie a înota,
să meargă călare pe cai, cu
motocicleta, să posede lupta corp la
corp şi conducerea autovehiculelor;

Col. Juravschi
să fie dîrji, să cunoască şi la
nevoie să aplice în practică
regulile şi procedeele de
supravieţuire;
• să fie atenţi şi vigilenţi, să aibă
dezvoltate vederea şi auzul, să
ştie să se orienteze repede, în
orice teren şi pe orice timp (cu şi
fără busolă sau hartă), să
memorizeze cu exactitate tot ce
au observat şi auzit;

Col. Juravschi
 să cunoască, pe cât posibil,
limba inamicului şi a populaţiei
din zonă sau cel putui expresiile
strict necesare pentru
îndeplinirea misiunii;
• să fie în măsură să aprecieze
importanţa celor observate şi auzite,
să determine cu precizie coordonatele
obiectivelor descoperite, stabilind
totodată, urgenţa raportării acestora.

Col. Juravschi
 Cercetaşului i se interzice:
de a avea asupra sa în
cercetare documente, scrisori,
cărţi şi ziare, bani, diferite
amulete, etc.;
• de a face pe hărţile, luate în
cercetare, oarecare note
privitor la amplasarea trupelor
proprii, de a avea semne de
identificare, denumirea unităţii
sau a numelui propriu pe
echipamentul său;

Col. Juravschi
de a lăsa camaradul
rănit sau ucis pe
teritoriul inamicului.
 Acţiunile cercetaşului.
Cercetaşul acţionează, de regulă, în cadrul
echipei (patrulei) şi îndeplineşte misiunile
stabilite de comandantul acesteia. El se
trimite pentru cercetarea unor forme de
relief, detalii de planimetrie şi obiective,
în scopul descoperirii inamicului şi a
preveni pe comandant asupra întâlnirii
prin surprindere cu acesta.

Col. Juravschi
Legătura între cercetaş şi
comandantul care la trimis
în misiune se realizează
prin semne sau prin radio.
 Activităţile desfăşurate de către cercetaş
după primirea misiunii :
• pregăteşte armamentul,
• verifică muniţia, mijloacele
• individuale de protecţie şi materialele
care se află asupra sa,
• predă pentru păstrare plutonierului
de companie (comandantului său)
actele personale,
Col. Juravschi
 • îşi ajustează echipamentul şi
armamentul pentru a nu produce
zgomot pe timpul deplasării şi
raportează comandantului că este
gata pentru a începe acţiunea.
 Pe timpul deplasării cercetaşul alege
şi ocupă succesiv locuri favorabile,
care îi vor asigura:

• observarea în faţă şi, pe cât posibil

lateral, la distanţă cât mai mare;
• condiţii de apropiere şi dispunere
mascată;

Col. Juravschi
 • menţinerea legăturii vizibile cu
comandantul, primirea şi
transmiterea semnalelor.
Datele dobîndite se raportează aşa
cum au fost văzute şi auzite, fără
exagerări sau denaturări.
4. Procedeele de executare a cercetării prin
incursiune.
Incursiunea este un procedeu de
cercetare şi de luptă. Ca procedeu de
cercetare, are scopul de a captura de la
inamic militari, documente, modele de
armament, aparataj şi tehnică de luptă.
Ca procedeu de luptă, incursiunea se
organizează în scopul de a nimici
(distruge) subunităţi şi obiective izolate din
dispozitivul inamicului, a produce pierderi
şi a crea panică în rândul acestuia.

Col. Juravschi
 Incursiunea se execută pe jos, de
regulă, noaptea când vigilenţa inamicului
este scăzută.
Pregătirea şi executarea incursiunii
se fac în secret.
Subunitatea care execută
incursiunea pentru capturarea unui
obiectiv se fracţionează pe echipe:

– echipa de atac şi captură;

– echipa de siguranţă;
– echipa de înlăturare a barajelor.
Col. Juravschi
Procedeele de executare a cercetării
prin ambuscadă.
Ambuscada este un procedeu de
cercetare şi de luptă, şi constă în
dispunerea mascată a subunităţii, pe
direcţia cea mai probabilă de deplasare a
inamicului, pentru al ataca prin surprindere,
a crea panică, a produce pierderi, a captura
militari, documente, modele de armament şi
tehnică de luptă.

Col. Juravschi
 Obiectivele ambuscadei pot fi:

• militarii izolaţi sau în grupuri mici,

• subunităţile care se deplasează pe jos
sau pe autovehicule şi alte obiective
izolate aflate în mişcare.

Col. Juravschi
 Ambuscada se organizează în orice
situaţie şi formă de luptă, teren, anotimp,
şi mai ales, în condiţii grele de stare a
vremii, cu vizibilitate redusă, de regulă, în
teren greu accesibil, la punctele obligate
de trecere şi în alte locuri favorabile
atacului prin surprindere asupra
inamicului de la mică distanţă.

Col. Juravschi
 În raport de scopul urmărit,
valoarea şi natura obiectivului
ce urmează a fi capturat sau
nimicit, ambuscada se execută
prin foc sau fără foc.

Col. Juravschi
Ambuscada prin foc se execută, de
regulă, împotriva subunităţilor
inamicului care se deplasează pe
autovehicule, a celor care au o
valoare mai mare decât subunitatea
care execută ambuscada .
Ambuscada fără foc se execută
asupra militarilor izolaţi sau grupurilor
mici de militari ai inamicului.
Col. Juravschi
Când ambuscada se execută în scopul
capturării de militari, documente şi
tehnică de lupta, subunitatea se
fracţionează pe echipe :
• echipa de atac şi captură
• echipa de siguranţă
• echipa de observare.

Col. Juravschi
Dispozitivul subunităţii în
ambuscadă poate fi:în formă de
„U”,”L”, semicerc sau unghi, cu
deschiderea în direcţia, de unde
vine inamicul, precum şi liniar pe
una sau ambele părţi ale direcţiei
de deplasare a inamicului.

Col. Juravschi