PROTECŢIA JURIDICĂ A
DREPTURILOR OMULUI 

  Tema: Caracteristicile PJDO

A elaborat studenta grupei: DFT225,

Parfeni Marina
Cuprins:
 1. Elementele caracteristice a Protecţiei Juridice
a Drepturilor Omului.

 2. Factorii ce duc la fragilitatea drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale omului.
1. Elementele caracteristice a Protecţiei Juridice
a Drepturilor Omului.
 Protecţia juridică a drepturilor omului cuprinde ansamblul
reglementărilor interne şi internaţionale având ca obiect protecţia
drepturilor omului în timp de pace şi în timp de conflict armat

Elementele caracteristice ale PJDO sunt următoarele:

1. Conţinutul protecţiei juridice a drepturilor omului.
2. Obiectul protecţiei juridice a drepturilor omului.
3. Părţile raportului juridic.
4. Caracterul relativ recent.
5. Importanta jurisprudentei.
6. Garantarea drepturilor omului prin intermediul unor
Tribunale Internationale specializate.
7. Regim international de ordine publica.
8. Non-reciprocitatea.
9. Pozitia particularului de subiect al dreptului
international al drepturilor omului.
10. Limitarea competenţei naţionale exclusive în materia
drepturilor omului.
2. Factorii ce duc la fragilitatea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
 Saracia. Starea de sărăcie face toate drepturile omului fără urmare, nerealizarea dreptului la un standard
de viaţă rezonabil, duce la încălcarea tuturor celorlalte drepturi ale omului. Sărăcia agravează şi duce la
discriminare mai ales grupurile vulnerabile ale populaţiei.
 Sărăcia este cel mai adesea combinată cu malnutriţia (insuficienţă de nutriţie), lipsă de educaţie, speranţă
de viaţă scăzută şi locuinţă proastă. Aceşti factori împiedică pe termen lung, uneori peste mai multe
generaţii, şi eforturile de a ieşi din sărăcie. Este o realitate obiectivă că subdezvoltarea economică, mai
ales în ţările cele mai puţin dezvoltate, împiedică satisfacerea însăşi a nevoilor minime ale populaţiei
acestora (alimentaţie decentă, îngrijire medicală elementară). În aceste condiţii, exercitarea multor
drepturi şi libertăţi ale omului, inclusiv a celor care protejează valori inalienabile (care nu pot fi
înstrăinate) ale persoanei, devine nerealizabile.

 Pentru a scade nivelul sărăciei ar trebuie să se examineze cauzele structurale şi manifestările imediate
ale sărăciei, pentru a găsi remedii, în orice societate. Este necesar să se ia în considerare structurile şi
procesele care influenţează distribuţia şi redistribuirea venitului. În societate, locurile de muncă
disponibile, diferenţele de salarii, structurile de taxe şi folosirea altor surse publice de venit determină
controlul şi proprietatea asupra resurselor productive, pieţelor şi structurilor de preţuri, politicile şi accesul
la servicii publice. Eforturile pentru a corecta situaţia trebuie să fie adaptate formei de sărăcie. Pentru cea
care decurge din situaţii de criză – război, secetă, inundaţii – trebuie să intervină măsuri de sprijinire a
familiilor să reia activitatea pînă la revenirea la normal. Pentru zonele de sărăcie în ţările bogate,
problemele trebuie rezolvate prin acţiuni adecvate.
Terorismul.
Chiar dacă acţiunile teroriste nu urmăresc în mod direct eliminarea fizică a victimelor sau
distrugerea anumitor bunuri, ci crearea unei atmosfere de frică şi panică colectivă, de natură să
intimideze autorităţile unui stat sau un alt grup de putere pentru ca acestea să cedeze în faţa
revendicărilor respectivului grup extremist, chiar dacă ţintele sunt alese pe considerentul producerii
unui impact psihologic cît mai mare şi nu pe criterii strategice, militare sau economice, utilizarea
violenţei faţă de persoane, luarea de ostatici, care nu au legătură cu revendicările, distrugerea sau
luarea cu forţă a unor bunuri prin care este periclitată viaţa unor persoane străine de mobiluri
politice constituie încălcări ale drepturilor fundamentale la viaţă, siguranţă şi libertate.

 În ceea ce priveşte măsurile naţionale de combatere a terorismului, acestea pot fi

încadrate în modelul justiţiei penale, în cazul în care se consideră că este vorba de crime cu
premeditare, în modelul militar atunci când terorismul este considerat act de război
revoluţionar sau în modelul diminuării pînă la zero a sprijinului pentru grupările cu potenţial
terorist. În această ultimă situaţie, se recurge la satisfacerea unor cereri atunci când există
o susţinere din partea populaţiei. În ultimii ani, bioterorismul, forma de terorism în care se
utilizează armele biologice, în general, şi agenţii patogeni în special, a devenit un pericol
uriaş pentru omenire.
Bioterorismul
 Bioterorismul prezintă o deosebită gravitate, prin perfidia metodelor folosite.
 Astfel, o epidemie poate fi declanşată de conţinutul unei fiole sau sticluţe cu
aparenţă de medicament; este greu de făcut distincţie între o întâmplare
naturală şi un act terorist; nu are graniţe şi ţările, zonele, continentele afectate
sunt dificil de identificat, nefiind în mod obligatoriu învecinate, nu există sisteme
8 de detectare a viruși lor patogeni în zone aglomerate, poştă, vama ş.a. În
prezent, nu există în lume un stat care să fie suficient de bine pregătit pentru a
face faţă unui atac terorist.
 De aceea ONU, cheamă statele să ia măsuri de prevenire sau combatere a
bioterorismului, preocupare ce se reflectă şi în Convenţia privind armele
biologice, care însă, din păcate, a fost ratificată de un număr insuficient de
state.
 Crima organizată
 În anul 1996, Adunarea generală a adoptat Declaraţia Naţiunilor Unite asupra crimei şi
securităţii publice, prin care se cere statelor membre să protejeze securitatea şi
bunăstarea cetăţenilor lor şi ale tuturor persoanelor aflate sub jurisdicţia lor, luând
măsuri efective pe plan naţional pentru a combate crimele transnaţionale grave, inclusiv
crima organizată.
 Toate activităţile ilegale ale crimei organizate, ca traficul de droguri sau spălarea
banilor, au efecte negative asupra omenilor şi societăţii. Sunt deosebit de grave din punct
de vedere a drepturilor omului fapte ca traficul de femei şi copii şi trecerea ilegală peste
frontieră a muncitorilor migranţi.
 O altă ameninţare la adresa democraţiei este corupţia. Corupţia sistemică pune în pericol
dezvoltarea politică, economică şi socială a țărilor cu consecinţe negative pentru
ansamblul drepturilor omului.
Mulțumesc pentru atenție!