Dr.

Mădălina Virginia
Antonescu
Cardurile de sănătate şi
incompatibilitatea lor
cu drepturile omului
prin prisma
documentelor juridice
internaţionale

2012
 La înc. sec. XXI, juriştii au
obligaţia de a sesiza şi condamna
cu fermitate riscurile şi
tendinţele de primejduire ale
societăţii democratice, statului
de drept, de încălcare sau mai
grav, de desfiinţare a drepturilor
omului şi libertăţilor
fundamentale, prin progresele
ştiinţei şi tehnicii
 În prezent, statul român
operează o încălcare flagrantă a
setului de drepturi ale omului,
aşa cum sunt ele consacrate în
documentele internaţionale, prin
acte normative având ca obiect
emiterea de acte biometrice
(carduri de sănătate)
 Conform documentelor
internaţionale, statul trebuie să
fie un apărător al drepturilor
omului
 Risc de creare a unei prăpastii, la
înc. sec. XXI, între nivelul
declarativ al democraţiei şi
statului de drept şi un nivel real,
specific unui stat poliţienesc axat
pe controlul, supravegherea
individului (lucru inadmisibil din
perspectiva Înaltei Ordini
Juridice Onusiene)
 În speţă:se încearcă adoptarea unei serii
de acte pseudo-normative privind
introducerea de practici biometrice în
România (în acest caz, cardurile de
sănătate)
 Promovarea acestor practici ilegale si ne-
democratice se face fără consultare și
fără decizie populară (la nivel de
referendum naţional), lezându-se
caracterul democratic şi de stat de drept al
statului român
 Se lezează şi identitatea naţională a statului
român, ca stat majoritar ortodox dar şi ca stat cu
o identitate de neam milenar ortodoxă (împreună
cu lezarea libertăţii de religie şi de opinie a
oricărei persoane de sub jurisdicţia statului
român)
 Lezarea directă a dreptului la sănătate (prin
transformarea sa într-o obligaţie, ceea ce este
inadmisibil din prisma Constituţiei şi a
documentelor juridice internaţionale ratificate de
România)
 Maliţa: chestiunea identităţii culturale a
unui neam pune însăşi problema
supravieţuirii şi a perpetuării în istorie a
acelui neam şi deci, constituie o chestiune
de interes naţional
 În speţă, este lezată direct identitatea de
neam, ca identitate de tip religios,
incompatibilă în esenţa sa cu practicile
biometrice (care anulează libertatea,
demnitatea persoanei umane, în însăşi
fiinţa sa)
Sunt încălcate prin introducerea cardurilor de sănătate de tip
biometric:

 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; Carta ONU; Declaraţia

UNESCO asupra responsabilităţii generaţiilor prezente către
generaţiile viitoare (12 noiembrie 1997); Declaraţia UNESCO
asupra principiilor de toleranţă (16 noiembrie 1997); Declaraţia
asupra eliminării tuturor formelor de intoleranţă şi discriminare
bazate pe religie şi credinţă, proclamată de AG ONU prin rezoluţia
36/55 din 25 noiembrie 1981; Declaraţia asupra drepturilor şi
responsabilităţilor indivizilor, grupurilor şi organelor societăţii de a
promova şi de a proteja drepturile omului şi libertăţile
fundamentale universal recunoscute, adoptată de AG ONU prin
rezoluţia 53/144 din 9 decembrie 1998; Declaraţia universală
UNESCO asupra bioeticii şi drepturilor omului (19 octombrie
2005) ; Declaraţia Mileniului, adoptată de AG ONU prin rezoluţia
55/2 din 8 septembrie 2000; Pactul Internaţional cu privire la
drepturile economice, sociale şi culturale; Pactul Internaţional cu
privire la drepturile civile şi politice; Declaraţia referitoare la
folosirea progresului ştiinţei şi tehnicii în interesul păcii şi în
beneficiul umanităţii (10 noiembrie 1975); Convenţia privind
sclavia/Geneva, 1927; Convenţia suplimentară cu privire la
abolirea sclaviei, traficului de sclavi şi a instituţiilor şi practicilor
analoge sclaviei/1957 etc.
 Alte documente regionale semnate de România,
obligatorii de respectat pentru statul român sunt
Actul Final de la Helsinki şi Carta de la Paris
pentru o Nouă Europă
 Carta: prima îndatorire a guvernului o constituie
protecţia şi promovarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului. Respectarea lor
reprezintă o garanţie esenţială în faţa unui stat
cu puteri excesive. Înfăptuirea şi exercitarea lor
deplină constituie baza libertăţii, a dreptăţii şi a
păcii
 Carta: democraţia are ca fundament respectarea
persoanei şi a statului de drept. Democraţia
reprezintă cea mai bună garanţie a libertăţii de
expresie, a toleranţei faţă de orice grupuri ale
societăţii şi a egalităţii şanselor pentru fiecare
persoană
 Aceasta trebuie să fie poziţionarea
corectă a statului român pentru a fi cu
adevărat (şi nu doar declarativ) un stat de
drept, democratic şi care să respecte în
realitate drepturile şi libertăţile omului
 Actul Final de la Helsinki, coşul 1,
punctul A sub-punctul VII (Respectarea
drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale, inclusiv a libertăţii de
gândire, de conştiinţă, de religie sau de
convingere
 obligaţia juridică a statului român, ca stat semnatar) ca,
în domeniul drepturilor omului, să acţioneze în
conformitate cu scopurile şi principiile Cartei ONU şi
cu DUDO
 Declaraţia de la Alma-Ata (adoptată de statele
participante în cadrul Conferinţei Internaţionale
asupra îngrijirii de sănătate primară, din 6-12
septembrie 1978): se oferă o definiţie juridică
termenului de «sănătate»
 mai important, se recunoaşte de către state
faptul că dreptul la sănătate reprezintă un
drept fundamental al omului (punctul I), care
trebuie conectat de un alt drept specific al
persoanei (desfiinţat în însăşi esenţa sa prin
impunerea unor acte normative de introducere pe
teritoriul statului român a practicilor biometriei),
anume dreptul oamenilor de a participa
individual şi colectiv în procedurile de
planificare şi implementare a îngrijirilor de
sănătate
 dreptul la sănătate este un drept
fundamental al omului
 În exercitarea responsabilităţilor
specifice pe care le au cu privire
la gradul de sănătate şi la
îngrijirile de sănătate pentru
populaţiile lor, guvernele trebuie să
respecte PERMANENT (obligaţie de
conformare continuă) ius cogens,
protejate prin întreg setul de
legislaţie internă, regională şi
internaţională şi nu să le încalce
 Toate angajamentele juridice
asumate de statul român, atât pe
plan intern cât şi regional şi
internaţional în materia drepturilor
omului trebuie respectate în mod
permanent şi cu bună-credinţă
 tehnologia a devenit o nouă sursă
de putere, oferind mari posibilităţi de
control asupra mediului uman,
asupra societăţii umane, asupra
corpului şi minţii omului, conferind
celor care o comandă, putere asupra
celorlalţi membri ai societăţii
 tehnologia are un impact direct
asupra integrităţii şi demnităţii
omului, asupra drepturilor omului în
ansamblu
 să fie discutate la nivel internaţional
cele mai bune modalităţi de
reglementare care să elimine
efectele negative ale acestei
dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii asupra
societăţii umane, asupra organizării
sale, asupra omului şi a drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale acestuia
 Noi generaţii de drepturi şi libertăţi
fundamentale trebuie să apară, protejând
fiinţa umană, integritatea, viaţa şi
demnitatea sa, în raport cu progresele
ştiinţei şi tehnologiei
 Carta de la Ljubljana asupra
reformării îngrijirilor de sănătate (18
iunie 1996): orice reformă a sănătăţii
trebuie să fie guvernată de principiile
demnităţii umane, echităţii,
solidarităţii şi eticii profesionale (unde
se include şi confidenţialitatea datelor
medicale (lezată direct prin carduri
biometrice de sănătate)
 Carta: Demnitatea umană este
recunoscută ca fiind una din valorile
de bază pentru exercitarea tuturor
tipurilor de responsabilităţi pe care le are
un guvern în materia reformelor
sănătăţii

 Carta: orice reformă de sănătate

trebuie să fie « centrată pe oameni »
(în cazul actelor normative cu pricina se
introduc acte biometrice care nu numai că,
prin esenţa lor, desfiinţează drepturile
omului, democraţia şi statul de drept dar
sunt impuse în mod absolut
nedemocratic, fără consultare publică,
evitându-se părerea cetăţenilor
exprimată la nivel de referendum
 Declaraţia asupra responsabilităţilor
generaţiei prezente în privinţa
generaţiilor viitoare: ce societate
viitoare dorim să lăsăm urmaşilor
noştri?
 Tentaţia căderii în totalitarisme
postmoderne, prin fascinaţia şi
absolutizarea tehnologiei, în
detrimentul eticii şi drepturilor
omului, a democraţiei şi statului de
drept
-Noile tehnologii ale informaţiei produc şi
efecte negative la adresa drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului, ele
punând în primul rând în pericol dreptul
la viaţă privată al persoanei
-problema protecţiei persoanelor contra
abuzului de informaţie, chestiunea folosirii
acestor informaţii împotriva drepturilor
persoanei, problema controlului statului în
gestionarea bazelor de date despre
persoane aflate sub jurisdicţia sa şi
condiţiile în care alte state pot ajunge în
posesia acestor date
 prin tehnologia informaţiilor, omul
poate fi supus fără voia sa, unei
supravegheri crescânde din partea
statului
 Omul devine transparent, nu mai
are intimitate şi nici identitate, nu
mai are libertate şi nici demnitate
(deoarece toate acestea sunt
interdependente) şi cade sub puterea
unor forţe pe care nu le cunoaşte
decât după ce folosesc împotriva lui
informaţia respectivă
 Prin tehnologia informaţiilor şi mai
ales, prin introducerea practicilor
biometrice, se creează premisele
unui stat poliţienesc, unui regim
politic totalitar, bazat pe mijloace
tehnologice de supraveghere, control
şi obligare a omului de a îşi lăsa
viaţa intimă şi privată, precum şi
întreg setul său de drepturi şi
libertăţi, a fi încălcat de aceste
autorităţi publice, de bănci, de
corporaţii, de alte grupuri de
interese.
 Tehnologia oferă posibilităţi foarte
mari de control asupra fiinţei umane,
asupra vieţii sale, asupra
personalităţii şi preferinţelor sale,
asupra societăţii umane, asupra
minţii şi corpului uman, conferind în
mod clar, pârghii nesperat de
puternice, de control, manipulare şi
supraveghere în timp real a
oamenilor, către corporaţii, grupuri
de interes sau o mică elită (politică
sau nu).
 nu este permisă ignorarea sau
încălcarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale prin diferite aplicaţii
tehnologice prezentate ca fiind
« neutre» (adică, fără incidenţă
asupra drepturilor omului) de către
guvernanţi sau corporaţii, în scopuri
de profit şi de manipulare a aşa-
zisului ”consumator” (în fapt, fiinţa
umană, cu întreaga sa suită de
drepturi şi libertăţi).
 introducând carduri de sănătate pe
anumite porţiuni ale teritoriului României,
nu doar că autorităţile române (în speţă,
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate)
încalcă drepturile omului dar ele încalcă şi
principiul non-discriminării şi al egalităţii
între cetăţeni, deoarece obligă pe unii
cetăţeni ai României să accepte
carduri (o astfel de obligare fiind
complet ilegală şi anti-democratică,
împotriva tuturor prevederilor
constituţionale, europene şi internaţionale
incidente).
 Nici măcar opţional nu se pot
introduce cu titlu de ”experiment”
asemenea carduri de sănătate,
deoarece ele privesc practici
biometrice incompatible cu valorile
afirmate clar la art. 1/Constituţia
României, precum şi cu numeroase
documente juridice europene şi
internaţionale care apără libertatea,
demnitatea, integritatea,
confidenţialitatea medic-pacient,
dreptul la sănătate, non-
discriminarea şi egalitatea între toţi
oamenii.
 niciun moment nu a fost vorba de cererea
consimţământului cetăţenilor români de
către autorităţile române, pentru emiterea
cardurilor de sănătate, aceasta făcându-se
abuziv, cu titlu obligatoriu, total ilegal şi
neloial (adică, neinformându-se cetăţenii
cu privire la incompatiblitatea dintre
practicile biometrice şi drepturile omului,
democraţie şi statul de drept).
 încălcarea obligaţiei de loialitate a
autorităţilor competente faţă de
cetăţeni, de unde lipsa de
legitimitate a unor asemenea măsuri
 ne-oferirea, de către autorităţile
publice, a unei informări corecte şi
complete cetăţenilor, pentru a le
proteja drepturile în faţa unor
asemenea practici abuzive.
 conform art. 1/Constituţia ţării, conform
numeroaselor reglementări europene
(inclusiv tratatul de la Lisabona, Carta
Drepturilor Fundamentale a Cetăţeanului
UE) şi internaţionale, autorităţile statului
nu au voie să introducă niciun fel de
”experimente” sau practici de încălcare a
democraţiei, statului de drept, drepturilor
omului, pe teritoriul lor, nici asupra
întregului teritoriu şi nici asupra unei părţi
din acesta, nici cu privire la un grup de
persoane (pensionari, deţinuţi, refugiaţi,
azilanţi, minorităţi rasiale sau sexuale, de
ex.) şi nici cu privire la întreaga populaţie
 Actele normative de introducere a cardurilor
biometrice de sănătate (ca element material
concret de identificare a unei practici biometrice)
sunt nule absolut, ilegitime şi sunt contrare
drepturilor omului şi tuturor obligaţiilor juridice
asumate de statul român, de protecţie a
drepturilor omului
 Prin urmare, actele normative de introducere a
cardurilor de sănătate nu pot produce efecte
juridice, fiind contrarii Constituţiei
României, art. 1, alin.3 , art.2, art.4, alin.2,
art.11, art.16, art.29