Arta Evului Mediu și arta

Renașterii

PROIECT REALIZAT DE
MARCENCO IVAN CL. 6 D
CUPRINSUL

1. Arhitectura medievală

a) Stilul romanic

b) Stilul gotic

2. Literatura în Evul Mediu

3. Umanismul și Renașterea literară

c) Renașterea artistică

d) Renașterea în muzică

4. Concluzii

5. Bibliografie 2
Arhitectura medievală

STILUL ROMANIC ȘI STILUL GOTIC

Una dintre caracteristicile perioadei medievale este aceea că arta rămâne
un instrument politic sau de afirmare a unor poziţii sau a unor pretenţii,
fiind apanajul nobilimii şi a clerului. Doar spre sfârşitul perioadei
burghezia de la ora ș începe să comande opere de artă.

Arhitectul medieval respectă reguli precise (o biserică, de pildă, nu putea

fi construită oricum, ci trebuia să respecte reguli clare de ordonare a
spaţiului), dar are ș i libertatea de a găsi un echilibru între regulă şi
inovaţie, transformând astfel activitatea sa constructivă într-un act de
creaţie artistică.

Perioada Evului Mediu debutează în puncte temporale diferite în Europa

iar stilurile arhitecturale sunt amestecate și datorită faptului că în unele
cazuri monumentele au avut o perioadă foarte lungă de realizare.
(Exemplul clasic îl reprezintă catedralele, edificate uneori de-a lungul a
câtorva secole.)
 STILUL ROMANIC

• reprezintă o formă de tranziţie între arta antică şi cea gotică. Dacă detaliile constructive sunt în bună măsură
tributare limitelor tehnologice şi moştenirii antice, arta romanică introduce un discurs nou, axat pe transferul
valorilor creştine prin intermediul pildelor biblice ilustrate. Pentru o populaţie mai degrabă fără ştiinţă de carte şi
care trebuia să asculte liturghia în latină, această artă este cea care mediază mesajul Bisericii.
• Arhitectura romanică are o istorie relativ scurtă, de doar câteva secole, apogeul fiind înregistrat în secolele X-XIII. În
ultima sa perioadă, ea se suprapune cu arhitectura gotică. Denumire stilului vine de la preluarea unor elemente de
stil din arta romană.

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
• Ceea ce caracterizează acest stil arhitectonic sunt masivitatea construcţiilor în piatră şi utilizarea arcadei rotunde.
Construcţiile sunt masive şi au adesea un plan dreptunghiular sau cu transept. Cupolele sunt realizate cu ajutorul
unor nervuri care dau soliditate acestora, chiar dacă au o amploare mare. Trecând la elementele de detaliu, ceea ce
pare a fi o trăsătură caracteristică este ornamentarea capitelurilor cu scene biblice sau, mai rar, cu scene din viaţa
cotidiană. Uneori, aceste capiteluri sunt pictate, ceea ce sporeşte efectul vizual al detaliilor arhitecturale.

5
 STILUL GOTIC

• Arhitectura gotică rămâne, cea mai spectaculoasă expresie a geniului constructiv medieval. O serie de inovaţii tehnice au
contribuit la posibilitatea înălţării construcţiilor dincolo de proporţia stabilită de arhitecţii epocii romanice. Arhitectura gotică
este caracterizată de construcţii înalte, cu bolţi ogivale cu nervuri şi cu contraforturi care susţin elevaţia zidurilor prin
distribuirea greutăţii acestora pe o arie mai largă. Ceea ce este semnificativ este că faţada este mai amplă decât clădirea.
Impresia de masivitate este dată de cele două turnuri care o flanchează şi o susţin. Intrarea este mai înaltă şi este dominată de
rozasa realizată din vitralii. Vitraliile, atât cele din rozasă, cât şi cele din ferestrele laterale (înguste şi foarte înalte) contribuie la
crearea unei lumini speciale în interior.
• La nivelul construcţiilor civile, de notat este creşterea complexităţii fortificaţiilor, aşa cum o atestă o serie de castele din Franţa

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
şi Anglia, dar şi înălţarea construcţiilor la mai mult de 2-3 etaje. La nivelul detaliilor, de menţionat sunt spirele şi o nouă
distribuţie a elementelor sculpturale. Faţada continuă să fie ornamentată cu reprezentări sculpturale cu subiecte biblice, dar nu
mai este singura zonă ornamentată. Interiorul este la fel de utilizat pentru reprezentări, dar acestea au acum o autonomie
sporită, căci apar sub forma unor panouri care combină sculptura şi pictura.

6
LITERATURA ÎN EVUL MEDIU
Î N EVU L M EDIU , NU M Ă RUL Ș TIU TORI LOR DE C ART E ES TE FOA RTE M IC Ș I S E REC RU TEA ZĂ A PROA PE
E XCLU S IV DI N RÂ NDU L C LERI CI LOR. A C E Ș TI A Ș T IU S Ă S CRI E, S Ă C ITE AS C Ă , S Ă VORBEA S CĂ Î N LA TINĂ ȘI
DE Ț I N PRIN A C EA S TA MONOPOLU L A S U PRA C U LTU RI I S C RIS E, C A RE PÂ NĂ PRI N S EC OL UL XII A RE U N
C A RA C TER S A VANT. NU M Ă RU L LOR ES TE FOA RTE MI C, CÂ TE VA PROC ENTE DI N TOTA L UL POPU LA Ț I EI , EI
RE PREZE NTÂ ND O FOA RTE S U B Ț IRE ELIT Ă INTELEC TU A LĂ .
M A J ORI TA TEA POPU LA Ț I EI A RE AC C ES LA C U LTU RĂ PRIN I NTE RM EDI UL TRA NS M IT ERI I ORA LE . Î NTR- O
L UM E Î N C A RE LEC TU RA SE FA CE PRI ORITA R C U VOC E TA RE Ș I A RE U N CA RA C TER PU BLI C, M U L Ț I OA M ENI
I A U C ONT AC T PRI N I NTERM EDI U L A LTORA C U O S ERIE DE PRODU C Ț II C U LTU RA LE. DE EXEM PLU ,
E SEN Ț I A LU L ÎNVĂ Ț Ă TU RI I C RE Ș TI NE ES TE TRA NSM I S ORA L, PRIN PREDI C ILE PREO ȚI LOR ȘI A LE
C Ă LU GĂ RILOR, C EEA C E Î NGĂ DU IE OA M ENILOR M EDIE VA LI S Ă FI E FOA RTE BI NE FA MI LI ARI ZA Ț I CU
C ON Ț INU TU L BIBLI EI FĂ RĂ A O FI C I TIT E I Î N Ș I Ș I VREODA TA . DE A SE MENEA , C Â NTEC ELE EPI CE SA U
ROM A NELE C A VA LERE Ș TI , C A Ș I POE ZI A C U RTENEA SC Ă A U BENEFI CI A T Î N PRI MU L RAND DE O
T RANS M ITERE ORA LA , CA RE S E A DRES A A TÂ T A RIS TOC RA Ț IE I C Â T Ș I C ELOR DE RÂND, U NI Ț I C U TO Ț II
PRI N NE Ș TII N Ț A DE CA RTE.
L ITERA TU RA M EDIEVA LĂ E STE ÎNTELEA S Ă C A O U NIU NE A C EL PU Ț IN DOU Ă DOMENI I: C RE Ș TI NIS M Ș I
E ROI S M. PER A NS A M BLU , C U PRINDE POEME LE EROIC E DI N M E DI ILE NOBI LIA RE, CĂ RORA LI SE Ș I
A DRES A U , PREC U M „ CÂ NTEC U L LU I ROLA ND” (FRA N Ț A ) , CÂ NTA RE C IDU LU I , „C Â NTEC UL NI BELU NGILOR”
( GE RMA NIA ) , S A U „C Â NT EC UL DES PRE OA S TEA LU I IGOR” ( RU S I A ). Î N A CE STE POEME EROIC E, VIRT U Ț ILE
M I LITA RE SU NT PU S E Î N PRI M PL A N, Ț INÂ NDU - SE C ONT Ș I DE ETI CHETA C OM PORT A ME NTA LĂ . CA VA LERI I
Î Ș I IU BEA U C U RTEA , A PĂ RA U OA M ENI I SĂ RA C I Ș I VĂ DU VELE. Î N CE EA CE PRIVE ȘTE C RE ȘT INIS M U L,
I U BI RE A DU M NEZEIA S C Ă ERA PRIM ORDI A LĂ .

A LT E OPERE FU NDA M ENTA LE A L E LIT ERA TU RI I M EDI EVAL E A R FI CE LE DO U A CI CL U RI , A L „ CA VA LERI LOR

M ES EI ROTU NDE” SA U A L L U I „T RIS TA N ŞI I SOLDA ”. U NA DINTRE CELE M AI C ONTROVERS A TE LE GENDE
E STE ÎNS Ă , „POVES TEA GRA A LU LU I ”.

C EL M A I CU NOS C U T POET EU ROPEA N DI N EVU L M EDIU ES TE DA NTE A LI GHIERI (1 265 -13 21 ), POLI TIC I AN
I TA LI A N Ş I FIL OS OF. A S C RI S „ VIA Ț A NOU Ă ”, C REA Ț I E ÎN VERS U RI Ș I Î N PROZĂ I NS PI RAT Ă DE I U BI RE A PE
C A RE I -O PU RTA LU I BEA TRI CE , TRA TA TE FI LOS OF IC E, POLI TIC E Ș I LI TERA RE, C U M AR F I „ OS PĂ Ț U L” ,
„ MONA RHIA ”, ÎNS Ă U NA DI NT RE CE LE M AI REPREZENTA TI VE OPERE, A TÂ T PENTRU LI TERA TU RA
M EDI EVA LĂ , C Â T Ș I PENTRU C EA A NTI CĂ , ES TE „DIVI NA C OM EDI E” , O CA PODOPERĂ ÎN TREI PĂ R ȚI, A SA
C U M POETU L LE -A PA RC URS : „ INFERNU L”, „ PURGA TORIU L” Ș I „PA RA DI S U L”.

PU Ț I NELE C Ă R Ț I E RAU C OPI AT E MA NU A L Î N A TELI ERELE BI SE RIC E Ș TI Ș I Î M BOGĂ Ț EA U B IBLI OTEC ILE
M ONA HA LE .
Umanismul și Rena șterea literară

RENAȘTEREA ARTISTICĂ ȘI RENAȘTEREA ÎN MUZICĂ

U MA NISMU L , BA ZA IDEOLOGIC Ă A C U LTU RII RENA SC ENTI STE , A FOS T U N MODEL DE E DU C A Ț IE Ș I
GÂ NDI RE C A RE PU NEA ÎN VA LOA RE OM UL Ș I DEM NITA T EA LU I A TÂ T L A NI VEL I NDI VIDU A L C Â T ȘI LA
NI VEL S OCI A L, U RM Ă RI ND U N S TA NDA RD M A I ÎNA LT DE VI A Ț Ă Ș I O Î NTELEGERE M AI A DÂ NC Ă A
RE AL ITĂ Ț I I Î N C ARE T RĂI A U OA M ENI I. IDEA LU L U M A N A VEA O C UL TU RĂ ENC I CLOPE DI CĂ , ERA SA VA NT,
DI PLOMA T , MU ZI CI A N, A RTIS T, C A VA LER Ș I OM DE LU M E, ÎN A C ELA S I T IM P. A ST FEL C Ă U M ANI SM U L A
M ODIF IC A T Î N M A RE M Ă SU RĂ OPTI C A AS U PRA EDU C A Ț IEI OMU LU I- EDU C A Ț I A TREBU IA S Ă Î NT ĂRE AS C Ă
PORNIRI LE BU NE Ș I S Ă LE C OREC TEZE PE C ELE REL E, TREBU I A SĂ DEZVOLTE DEPRI NDERI ETI CE , SĂ
F ORM EZE AT ÂT BU NI C ETA TENI PE NTRU ORA Ș , CÂ T Ș I OA M ENI Î NT RE PRI NZĂ TORI, C A PA BI LI S Ă
RĂ S PU NDĂ C ERI N Ț E LOR EC ONOM IEI C A PITA LI S TE A FLA TE ÎN C URS DE DEZVOLTA RE Ș I NU ÎN U LTI MU L
RÂ ND TREBU I A SĂ CONS AC RE I DEEA C Ă TREBU IE SĂ S E Î NVE Ț E TOA TĂ VIA Ț A. FIGU RI M A RC A NTE A LE
U M A NIS M U LU I PREC U M ERA S MU S DIN ROTERDA M, THOM A S M ORU S , FRA NC OIS RA BELA I S S I M U LTI A L Ț II
A U PROPU S O EDU CA Ț I E BA ZA TĂ PE STI M UL ARE A CU RI OZI TĂ Ț I I Ș I PE Î NCREDERE Î N CA PA C ITA TE A DE A
RE ZOL VA DI FERITE PRO BL EM E. ÎNVĂ Ț Ă M Â NT UL U MA NIS T E RA LA ÎNC EPU T A M BU LA NT , DA R A POI S -A
DEZVOLTA T Ș I Î N AF ARA U NI VERSI TĂ Ț I LOR, C A RE E RAU DOM INA TE DE B IS ERIC Ă .
RE NA Ş TEREA A FOS T DEFI NI TĂ C A PERIOA DA S C HI MB ĂRI LOR C U LTU RA LE DIN S EC OL ELE A L XV – LEA Ş I A L
XVI – L EA ÎN I TA LIA Ş I CA RE AU I NFLU ENŢA T, Î N FI NA L, C EA M A I M A RE PA RTE A EU ROPEI , FI IND O
PE RI OA DĂ DE ÎNFLORIRE A A RTE LOR, MA NI FES TÂ NDU - SE Ș I O NOU Ă VIZI U NE A SU PRA ROLU LU I A RTELOR
Ş I A A RTIŞ TI LOR ÎN VI A ŢA SOC I ETĂ ŢII . PREOC U PA REA PE NTRU OM , ORI ENTA REA SPRE VI A Ț A REA LĂ Ș I
PRE Ț U I REA C REA Ț II LOR LI TERA RE Ș I ART IS TIC E A L E A NT IC HI TĂ Ț I I GREC O- ROM ANE, CA M ODEL PENTRU
NOU A C U LTU RĂ , S U NT PRI NCI PA LELE TRA S A TU RI CA RA C TERIS TI CE A LE U M A NI S MU LU I RENA Ș TERI I.
L ITERA TU RA RE NA ŞTERII A REFLEC TA T FIDEL A S PI RA Ț I ILE , S ENT IM ENTELE Ș I GU STU RI LE U NEI
S OC IE TĂ Ț I C A RE S E Î NDREPTA TOT M A I MU LT SPRE M ODERNITA TE Ș I A PU S BA ZELE CREA ŢI EI LITERA RE
E UROPENE M ODERNE. U N FA CT OR DEC LA N Ș A TOR L- A CONS TIT U IT DES C OPE RIREA TI PARU LU I ÎN J U RU L
A NU LU I 144 0 DE C Ă TRE J OHA NNES GU TTENBERG, LU C RU C E A PERMI S DIFU ZA REA C Ă R Ț ILOR TI PĂ RITE PE
Î NTREG CU PRI NS U L EU ROPEI Ș I A F AC U T POS I BILĂ A PA RI Ț IA PRI MELOR B IBLI OTEC I M A RI CA RE
C ON Ț INEA U DA TORITĂ INTERES U LU I M A NIFES TA T DE UM A NI Ș T I Ș I LU C RĂ RI PROVENITE DI N AL TE S PA ȚII
C U LTU RA LE Ș I S PIRI TU A LE.
T RADU C EREA S C RI ERIL OR RELIGIOA S E Î N L IM BA VORBIT A VA U Ș U RA A CC ES U L OA ME NI LOR OBI Ș NU I Ț I LA
C U VÂ NTU L TI PĂ RI T, C EEA C E A DU S LA A PA RI Ț I A LIM BI LOR LIT ERA RE Ș I LA ÎM BOGĂ Ț IREA
VOC A BU LA RU LU I A CES TORA .
U N U M A NI S T RES PEC TA T Ș I ADM IRA T, ILU S TRU ERU DIT U MA NIS T Ș I PRIM U L MA RE POET M ODERN CA RE
A BA NDONEA ZĂ A BSTRA C Ț I ILE M I STI C E, I NT RODU C Â ND Î N POE ZIA S A REA LIT AT EA U MA NĂ , FI ZIC A ȘI
M ORA LA , ES TE F RA NCESCO PETRA RCA (1 304 -1 374) - ÎNTEM EIE TORU L FILOLOGI EI C LA S IC E. Î N NU M EROA S E
POEZI I CÂ NTĂ I UB IREA C E O POA RTĂ PENTRU LA U RA , Î NS Ă NU O TRA NSF ORM Ă PREC U M CEI LA L Ț I ÎNTR-
U N S IM BOL A L VI RTU Ț I I, C I O S IM TE PREC U M O FOR Ț Ă C OPL E Ș ITOA RE. ÎN FELU L AC ES TA C ONSOLI DEA ZĂ
L IRI CA E ROTI C Ă Ș I PROM OVEA ZĂ INDIVI DU A LI S MU L. FOA RTE PA S IONA T DE CU LT URA A NTI C Ă , EL
S TRÂ NGE NU M EROA S E M ANU S C RI S E PE C A RE LE PU BLI C Ă , REU Ș IND S Ă C UNOA S CĂ C A NIM ENI A LTU L
A NTI CHI TA TEA .
GI OV A NNI BOCCACCIO ( 131 3- 137 5 ) - F ONDA TORU L PROZE I RENA S C ENT IS TE, ES TE U N ERU DIT
C U NOSC A TOR A L LI TERA TU RI I C LA S IC E, U N U M A NI S T RENU MI T, C A RE U TI LIZEA ZĂ M OTIVE, TEM E Ș I
S U BI EC TE PRELU A TE DIN M O Ș TENI REA LITE RARĂ M EDI EVA LĂ , A DA PTÂ NDU -LE C ONC EP Ț II LOR,
T ENDI N Ț E LOR A CT UA LE A LE EPOC II S A LE. DUPĂ CÂ TEVA ROM A NE C U TRĂ SĂ TU RI A LEGORI C E ȘI
M I TOLOGI C E, NESE MNI FIC A TI VE, BOCC A C C IO S C RIE C A PODOPE RA SA DECA MERONU L - OGLI NDA VI E Ț I I
I TA LI ENE DIN EPOC A AU TORU LU I . C ELE 1 00 DE POVES TI RI A LE DEC A M ERONU LU I , RI DI CU LI ZEA ZĂ TOA TE
DEF EC TEL E Ș I VIC II LE C ONTEMPORA NE, LU M EA S A FI IND POP UL AT Ă DE PREO Ț I , C Ă LU GĂ RI , ȚĂ RA NI,
M E Ș T E Ș U GA RI , NEGU S TORI, AL ĂT URI DE PERS ONA J E FEM I NI NE DIN M EDII LE RES PE CT IVE.
L EONA RDO BRU NI (13 70- 14 44 ) , ES TE PRIM U L I ST ORI C DI NTRE M A RII U M ANI Ș TI- EL E RA CONVINS C Ă
S C OPU L U NEI EDU C A Ț II U M A NI S TE ES TE FORM A REA U NU I OM C OM PLET Ș I U NU I CA RA C TER INTEGRU .

Î N FRA NT A U MA NI SM U L I A U N C A RA C TER EM INA M ENT E FIL OLOGI C, UM A NI Ș T I DE EXC EP Ț I E FI IND

GU IL LA ME F ICHE T (14 33 -14 80) , REC TORU L U NI VERS ITĂ Ț I I DI N PA RIS C ARE A INS TA LA T C HIA R Î N I NC I NTA
S ORBONEI, PRI M U L A TELI ER DE TIPOGRA FIE, TIPĂ RI ND PENTRU U ZU L S TU DEN Ț ILOR, LU C RĂ RI DE
RE TORIC Ă Ș I M ODELE DE S TI L EPI STOLA R,
JA CQUE S LEFEV RE D' ETA PLES ( 14 50- 153 7) , GUI LLA U ME BUDE ( 14 67- 154 0) C A RE A I M PU S S TU DIU L LI M BII
GREC E Ș TI Ș I C U LTU RA U M A NIS TĂ ÎN GENERA L, Î N M EDII LE I NTELEC TU A LE A LE M A RI I BU RGHEZI I
F RANC EZE,

M A RELE RE PREZE NTA NT A L U M A NIS M U LU I E NGLEZ RĂ MÂ NE THOMA S MORUS (14 78 -15 35) , I A R UTOPIA
S A , REPREZI NTĂ MA REA C ONTRIBU Ț I E A A NGLIEI LA GÂ NDIRE A POL ITI CA Ș I S OC IA LĂ A U M A NI S M UL UI
E UROPEA N. PROZA S A ÎN LI MB A ENGLEZĂ ES TE PL INĂ DE PA SA J E U MO RI S TIC E, DE E XPRES I I POPU LA RE Ș I
DE Î NTOA RC EREA BRUS C Ă A S ITU A Ț I ILOR.

PE RS ONA LITA TEA EM BLEM AT IC Ă A C U RE NTU LU I U M A NI S T, U NA NI M RE CU NOS C UT C A A TA RE Î N

Î NTREA GA EU ROPA A FOS T ERA SMU S DIN ROTERDA M (1 466 -15 36) .
 RENAȘTEREA
ARTISTICĂ

• Arhitectura- se orientează mai ales spre construcții cu caracter laic (palate, primării etc.), opus arhitecturii
gotice, preferând construcțiile echilibrate, la care pot fi sesizate în mod clar atât structura cât și echilibrul
lor. Zidurile au forma simplă, iar liniile verticale și orizontale ale fa țadelor subliniază scheletul
construcției, care capătă în ansamblu o formă geometrică bine conturată. Construirea catedralei ora șului
Florența i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazii de a- și
demonstra talentul.
• Sculptura se desprinde de arhitectură și devine o artă independentă, care glorifică în crea țiile sale omul

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
liber și cutezător. Un număr mare de artiști renumi ți au învă țat arta sculpturii în atelierul lui Lorenzo
Ghiberti, printre care și Donatello (1386-1466). Opera lui, plină de via ță, cu multe trăsături clasice, include
și celebra sculptură din bronz David, creată în anul 1430. Statuia a fost prima lucrare de dimensiuni mari,
reprezentând un nud în arta europeană de după antichitate. A fost probabil, primul nud în picioare
realizat după căderea Imperiului Roman.

12
Î N P ICTU RĂ - C OMPOZI Ț II LE DEVI N CLA RE Ș I RES PEC TĂ PROPOR Ț IONA LITA TE A ÎNTRE GOLU RI Ș I PLI NU RI.
PE RF EC Ț IONA REA TEHNI C II ÎN U LEI DES CHIDE A RTI Ș TI LOR POSI BIL ITĂ Ț I NELI MI TA TE DE A REDA
I DEA LU RILE U MA NE A LE EP OC I I. Î N LOC UL FIGU RILOR S OLEM NE, ÎM BRĂ C A TE Î N DRA PERI I GRELE, C A RE
A S C U ND C ORPU L, Î N L OC U L C OM POZI Ț I ILOR S U PRA ÎNC Ă RCA TE , SPEC IF IC E PI CTU RI I M EDI EVA LE, S E
A F IRM Ă A CU M PREOC U PA REA PE NTRU RE DA REA U NU I OM A RM ONIOS, REA L Ș I ÎNC A DRA T Î N TIM P Ș I
S PA Ț I U . S E DESC OPERĂ PERS PE CT IVA LI NI A RĂ , DES ENU L ANA TOM IC Ș I PORTRETU L.
C EL M A I M ARE PI C TOR, REPREZENTA NT A L A C ESTU I S TI L, A FOS T SA NDRO BOTTICELLI ( 14 45 - 15 10) . C ELE
M A I C UNOS CU TE LU C RĂ RI A LE LU I S A NDRO BOTTI CE LLI , PRIMAV ERA Ș I NAS TEREA ZEITEI VE NU S SU NT
L UC RĂ RI REPRE ZENT AT IVE PENTRU U N A LT I DEA L AL RENA Ș TERII - PA SI U NE A PENTRU M I TOLOGI A
C LA S I CĂ Ș I IDEI LE FI LOS OFIC E M IS TI CE .
CA PODOP ERE , C U M AR FI C A PELA S IXTI NA Ș I S PLENDIDA BI SE RIC Ă SF ÂNTU L P ETRU , CE A M AI M A RE
B IS ERIC Ă DIN LU M EA C RE Ș TI NĂ OC C IDENTA LĂ S U NT EXEM PLE A LE S TI LU LU I RENA S CE NTI ST .

GENII SU PREME -TOT Î N PERIOA DA RENA Ș TERII A A PĂ RU T Ș I CO NVI NGEREA C Ă A RTIS TU L ES TE O

PE RS OA NĂ DE OS EBI TĂ . M A RI A RTI Ș TI , ERA U C ONS I DE RA Ț I LEONA RDO DA V INCI, MICHELA NGEL O
BU ONA ROTTI SA U RA FA EL .
L EONA RDO DA V INCI (1 452 - 15 20 ), O PERS ONA LITA TE CI U DAT Ă, M UL TI - TA LENTA T, A LĂ S A T
POS TERI TĂ Ț II DOAR CÂ TE VA P IC TU RI. C U TOA TE A C ES TEA , MA DONA PRINTRE STÂ NCI Ș I MONA LISA
S U NT REPREZENTĂ RI SU PERBE A LE IDEA LU LU I CL AS I C - A S EM Ă NĂ TOR C U VIA Ț A , DA R T OT U Ș I M IS TERI OS .
C A Ș I LEONA RDO, MICHELA NGELO BU ONA ROTTI (1 475 - 1 564 ) E RA FLORENTIN. EL ERA U N S C U LPTOR Ș I
PI C TOR DE GENI U Ș I A PE TRE CU T PAT RU ANI DI N VIA Ț Ă PI CT ÂND TA VA NU L CA PELEI SIXTINE , O
C A PODOPERĂ RE PREZE NTÂ ND S CENE B IBLI C E, Î NC EPÂ ND C U C REA Ț IA .
RAF AE L (1 483 - 1 520 ) A FOS T C EL M A I PUR DI NTRE C LA SI C I, C REÂ ND A DEVA RA TE C A PODOPE RE A LE
S ERENI TĂ Ț II Ș I A RMONIE I C HIA R Ș I A TU NCI C Â ND REPREZENTA A C Ț IU NI PLINE DE VIGOA RE. PI CT URI LE
S A LE C A RE O I LU S TREA ZĂ PE MA DONA , U M ANĂ Ș I GRA Ț I OA S Ă , DA R T OT U Ș I PU RĂ Ș I IDEA LI ZA TĂ , A U PU S
T EME LIA U NU I NOU S TI L ÎN PI CTU RA , S TI L C A RE A DURA T SEC OLE ÎNTREGI .
 RENAȘTEREA ÎN
MUZICĂ

• reprezintă o reînviere a vechilor valori. Muzica și compozi ția au prins o noua vitalitate încântătoare. A fi
capabil să cânți bine vocal și la un instrument era un lucru esen țial iar nobilii angajau muzicieni ca să- și înve țe
copiii să cânte. Se poate remarca și dezvoltarea multor instrumente noi, cele mai populare fiind acelea care au
putut fi folosite de muzicieni amatori fără o mare îndemânare. Instrumentele cu corzi au fost preferate, în
special cele din familia violei. Alte instrumente preferate erau fluierul, flautul și cornul. Muzicienii
compuneau și un gen nou și simplu de muzică pe care muzicienii amatori îl puteau executa fără a avea prea
multă iscusință. Tehnologia tipăririi partiturii a luat de asemenea o întorsătură ascendentă care a dus la o

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
creștere în publicarea muzicii, făcând muzica mult mai accesibilă publicului în general și implicit la o cre ștere
a audienței.
• A apărut astfel muzica de cameră, creată pentru a fi prezentată în fa ța unui auditoriu mic.Convin și că cel mai
bun mod de a mișca auditoriul era să pună laolaltă arta muzicii și poeziei, umani știi au dezvoltat două noi
genuri muzicale care satisfăceau această cerință: șansoneta franțuzească și madrigalul italian .

14
 CONCLUZII

• Arta medievală se întinde de-a lungul a peste 1000 de ani de istorie a artei în Europa, Orientul Mijlociu și nordul
Africii. Ea include importante curente artistice și perioade, arte na ționale și regionale, genuri, rena șteri, lucrări ale
artiștilor și artiștii înșiși.Istoricii artei clasifică arta medievală în: arta paleocreștină, arta popoarelor migratoare, arta
celtică, arta preromanică și arta romanică, arta gotică, arta bizantină și arta islamică. În plus, fiecare „na țiune” și
cultură a Evului Mediu are stiluri artistice distincte care sunt studiate individual (spre exemplu arta anglo-saxonă,
arta vikingă). Arta medievală include multe domenii artistice, dar a fost în special axată pe sculptură, decorarea
manuscriselor și arta mozaicului; mai mult, existau mai multe stiluri artistice, cum ar fi stilul cruciat sau stilul
zoomorf.Arta medievală europeană s-a dezvoltat pe baza mo ștenirii artistice a Imperiului Roman și a influen ței
Bisericii creștine timpurii. Aceste surse, alături de viguroasa cultură artistică „barbară” a Europei de Nord au condus
înspre o remarcabilă cultură artistică. Într-adevăr, istoria artei Evului Mediu poate fi privită ca o istorie a mixturii
dintre elementele artei clasice, a artei paleocre știne și a artei „păgâne”.

• Renașterea (Renaissance) a fost o mișcare culturală care s-a întins pe perioada secolelor XIV-XVI. A debutat în Italia,
în perioada Evului Mediu Târziu și ulterior, s-a răspândit în restul Europei. Deși apariția tiparului a accelerat
difuzarea ideilor în secolul al XV-lea, schimbările Rena șterii nu au fost experimentate uniform de întreaga
Europă.Ca o mișcare culturală, a cuprins înflorirea inovatoare a literaturii latine și autohtone, începând din secolul al

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
XIV-lea, când erau cercetate sursele literare din antichitatea clasică căreia i-a fost creditată lui Francesco Petrarca,
apoi a debutat dezvoltarea liniară de perspectivă a tehnicilor de acordare a unei realită ți mult mai naturale în
pictură, și treptat, la scară largă ceea ce a dus la o reforma educațională.

15
 INTERNET:
Bibliografia • www. Istoria-artei.blogspot.com
• www. istoriiregasite.wordpress.com.
• articole despre Umanism și Renaștere

LITERATURĂ:
• Istoria Artei și a Arhitecturii - Ministerul Educației și
Cercetării – 2005( articole )
• Perspective contemporane asupra lumii medievale -
Centrul de studii medievale și premoderne -
Universitatea din Pitești( lucrare –referat)
• Renașterea umanismul și dialogul artelor - Zoe
Dumitrescu – Bușulenga( file )