Arta Evului Mediu și arta

Renașterii

PROIECT REALIZAT DE
MARCENCO IVAN CL. 6 D
CUPRINSUL

1. Arhitectura medievală

a) Stilul romanic

b) Stilul gotic

2. Literatura în Evul Mediu

3. Umanismul și Renașterea literară

c) Renașterea artistică

d) Renașterea în muzică

4. Concluzii

5. Bibliografie 2
Arhitectura medievală

STILUL ROMANIC ȘI STILUL GOTIC

Una dintre caracteristicile perioadei medievale este aceea că arta rămâne
un instrument politic sau de afirmare a unor poziţii sau a unor pretenţii,
fiind apanajul nobilimii şi a clerului. Doar spre sfârşitul perioadei
burghezia de la ora ș începe să comande opere de artă.

Arhitectul medieval respectă reguli precise (o biserică, de pildă, nu putea

fi construită oricum, ci trebuia să respecte reguli clare de ordonare a
spaţiului), dar are ș i libertatea de a găsi un echilibru între regulă şi
inovaţie, transformând astfel activitatea sa constructivă într-un act de
creaţie artistică.

Perioada Evului Mediu debutează în puncte temporale diferite în Europa

iar stilurile arhitecturale sunt amestecate și datorită faptului că în unele
cazuri monumentele au avut o perioadă foarte lungă de realizare.
(Exemplul clasic îl reprezintă catedralele, edificate uneori de-a lungul a
câtorva secole.)
 STILUL ROMANIC

• reprezintă o formă de tranziţie între arta antică şi cea gotică. Dacă detaliile constructive sunt în bună măsură
tributare limitelor tehnologice şi moştenirii antice, arta romanică introduce un discurs nou, axat pe transferul
valorilor creştine prin intermediul pildelor biblice ilustrate. Pentru o populaţie mai degrabă fără ştiinţă de carte şi
care trebuia să asculte liturghia în latină, această artă este cea care mediază mesajul Bisericii.
• Arhitectura romanică are o istorie relativ scurtă, de doar câteva secole, apogeul fiind înregistrat în secolele X-XIII. În
ultima sa perioadă, ea se suprapune cu arhitectura gotică. Denumire stilului vine de la preluarea unor elemente de
stil din arta romană.

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
• Ceea ce caracterizează acest stil arhitectonic sunt masivitatea construcţiilor în piatră şi utilizarea arcadei rotunde.
Construcţiile sunt masive şi au adesea un plan dreptunghiular sau cu transept. Cupolele sunt realizate cu ajutorul
unor nervuri care dau soliditate acestora, chiar dacă au o amploare mare. Trecând la elementele de detaliu, ceea ce
pare a fi o trăsătură caracteristică este ornamentarea capitelurilor cu scene biblice sau, mai rar, cu scene din viaţa
cotidiană. Uneori, aceste capiteluri sunt pictate, ceea ce sporeşte efectul vizual al detaliilor arhitecturale.

5
 STILUL GOTIC

• Arhitectura gotică rămâne, cea mai spectaculoasă expresie a geniului constructiv medieval. O serie de inovaţii tehnice au
contribuit la posibilitatea înălţării construcţiilor dincolo de proporţia stabilită de arhitecţii epocii romanice. Arhitectura gotică
este caracterizată de construcţii înalte, cu bolţi ogivale cu nervuri şi cu contraforturi care susţin elevaţia zidurilor prin
distribuirea greutăţii acestora pe o arie mai largă. Ceea ce este semnificativ este că faţada este mai amplă decât clădirea.
Impresia de masivitate este dată de cele două turnuri care o flanchează şi o susţin. Intrarea este mai înaltă şi este dominată de
rozasa realizată din vitralii. Vitraliile, atât cele din rozasă, cât şi cele din ferestrele laterale (înguste şi foarte înalte) contribuie la
crearea unei lumini speciale în interior.
• La nivelul construcţiilor civile, de notat este creşterea complexităţii fortificaţiilor, aşa cum o atestă o serie de castele din Franţa

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
şi Anglia, dar şi înălţarea construcţiilor la mai mult de 2-3 etaje. La nivelul detaliilor, de menţionat sunt spirele şi o nouă
distribuţie a elementelor sculpturale. Faţada continuă să fie ornamentată cu reprezentări sculpturale cu subiecte biblice, dar nu
mai este singura zonă ornamentată. Interiorul este la fel de utilizat pentru reprezentări, dar acestea au acum o autonomie
sporită, căci apar sub forma unor panouri care combină sculptura şi pictura.

6
LITERATURA ÎN EVUL MEDIU
Î N EVU L M EDIU , NU M Ă RU L Ș TIU TORI L OR DE CA RTE E S TE FOA RTE M IC Ș I S E RECRU TEA ZĂ A PROA PE
E XCLU S IV DIN RÂ NDU L CLERICI L OR. A CE Ș TI A Ș TI U S Ă S CRI E , S Ă CITE A S CĂ , S Ă VORBEA S CĂ ÎN LA TINĂ ȘI
DE Ț IN PRIN A CEA S TA MONOPOL U L A S U PRA CU L TU RI I S CRIS E , CA RE PÂ NĂ PRIN S ECOLU L XII A RE U N
CA RA CTER S A VA NT. NU MĂ RU L L OR E S TE FOA RTE M I C, CÂ TE VA PROCE NTE DIN TOTA LU L POPU LA Ț IEI, EI
RE PRE ZE NTÂ ND O FOA RTE S U B Ț IRE E L ITĂ I NTE L E CTU A LĂ .
M A J ORI TA TEA POPU LA Ț IEI A RE A CCE S L A CU LTU RĂ PRIN I NTE RM E DI U L TRA NS MITERII ORA LE. ÎNTR- O
L U M E Î N CA RE LECTU RA S E FA CE PRI ORITA R CU VOCE TA RE Ș I A RE U N CA RA CTER PU BLIC, M U L Ț I OA M ENI
I A U CONTA CT PRIN INTERMEDI U L A L TORA CU O S E RI E DE PRODU C Ț II CU L TU RA LE. DE EXEMPLU ,
E S E N Ț I A LU L ÎNVĂ Ț Ă TU RII CRE Ș TINE E S TE TRA NS M IS ORA L , PRIN PRE DI CILE PREO ȚILOR ȘI A LE
CĂ L U GĂ RILOR, CEEA CE ÎNGĂ DU IE OA M E NIL OR M E DI E VA L I S Ă FI E FOA RTE BINE FA MILIA RIZA Ț I CU
CON Ț INU TU L BIBLIEI FĂ RĂ A O FI CITI T E I ÎN Ș I Ș I VREODA TA . DE A S E M E NE A , CÂ NTECELE EPICE S A U
ROM A NE LE CA VA LERE Ș TI, CA Ș I POE ZI A CU RTE NE A S CĂ A U B E NE FICI A T Î N PRIMU L RA ND DE O
TRA NS M ITERE ORA LA , CA RE S E A DRE S A A TÂ T A RIS TOCRA Ț I E I CÂ T Ș I CE LOR DE RÂ ND, U NI Ț I CU TO Ț II
PRIN NE Ș TIIN Ț A DE CA RTE.
L ITE RA TU RA M EDIEVA LĂ ES TE ÎNTE L E A S Ă CA O U NIU NE A CE L PU Ț IN DOU Ă DOMENII: CRE Ș TINIS M Ș I
E ROIS M . PER A NS A MBLU , CU PRINDE POE M E L E E ROICE DIN M E DI I LE NOB I L IA RE, CĂ RORA LI S E Ș I
A DRE S A U , PRECU M „ CÂ NTECU L L U I ROL A ND” ( FRA N Ț A ) , CÂ NTA RE CIDU L U I, „ CÂ NTECU L NIBELU NGILOR”
( GE RM A NIA ) , S A U „ CÂ NTECU L DES PRE OA S TE A L U I IGOR” ( RU S IA ) . ÎN A CE S TE POEME EROICE, VIRTU Ț ILE
M I L ITA RE S U NT PU S E ÎN PRIM PL A N, Ț INÂ NDU - S E CONT Ș I DE E TICHE TA COM PORTA M ENTA LĂ . CA VA LERII
Î Ș I IU B E A U CU RTEA , A PĂ RA U OA M E NII S Ă RA CI Ș I VĂ DU VE L E . Î N CE EA CE PRIVE ȘTE CRE ȘTINIS MU L,
I U B IRE A DU MNEZEIA S CĂ ERA PRI M ORDI A L Ă .

A L TE OPERE FU NDA M ENTA LE A L E L I TE RA TU RI I M E DIE VA L E A R FI CE L E DOU A CICLU RI, A L „ CA VA LERILOR

M E S E I ROTU NDE” S A U A L LU I „TRI S TA N Ş I IS OL DA ” . U NA DINTRE CE L E M A I CONTROVERS A TE LEGENDE
E S TE ÎNS Ă , „ POVES TEA GRA A LU L U I ” .

CE L M A I CU NOS CU T POET EU ROPE A N DI N EVU L M E DIU E S TE DA NTE A L I GHIERI( 1 26 5 -1 3 2 1 ), POLITICIA N

I TA L IA N Ş I FILOS OF. A S CRIS „ VIA Ț A NOU Ă ” , CRE A Ț I E Î N VE RS U RI Ș I ÎN PROZĂ INS PIRA TĂ DE IU BIREA PE
CA RE I- O PU RTA LU I BEA TRICE, TRA TA TE FIL OS OFICE , POLI TICE Ș I L I TE RA RE, CU M A R FI „ OS PĂ Ț U L” ,
„ M ONA RHIA ” , ÎNS Ă U NA DINTRE CE L E M A I REPRE ZE NTA TIVE OPE RE, A TÂ T PENTRU LITERA TU RA
M E DI E VA LĂ , CÂ T Ș I PENTRU CE A A NTI CĂ , E S TE „ DIVI NA COM E DI E ” , O CA PODOPERĂ ÎN TREI PĂ R ȚI, A S A
CU M POE TU L LE-A PA RCU RS : „ INFE RNU L ” , „ PU RGA TORIU L ” Ș I „ PA RA DIS U L”.

PU Ț INE L E CĂ R Ț I ERA U COPIA TE M A NU A L ÎN A TE L I E REL E B I S E RICE Ș TI Ș I Î MBOGĂ Ț EA U BIBLIOTECILE

M ONA HA LE.
Umanismul și Rena șterea literară

RENAȘTEREA ARTISTICĂ ȘI RENAȘTEREA ÎN MUZICĂ

U MA NIS MU L , BA ZA IDEOLOGICĂ A CU L TU RI I RE NA S CE NTI S TE , A FOS T U N MODEL DE EDU CA Ț IE Ș I
GÂ NDIRE CA RE PU NEA ÎN VA LOA RE OM U L Ș I DE M NI TA TE A L U I A TÂ T L A NIVEL INDIVIDU A L CÂ T ȘI LA
NI VE L S OCIA L, U RMĂ RIND U N S TA NDA RD M A I Î NA L T DE VI A Ț Ă Ș I O Î NTE L EGERE MA I A DÂ NCĂ A
RE A L ITĂ Ț II ÎN CA RE TRĂ IA U OA M E NII . IDE A L U L U M A N A VE A O CU L TU RĂ ENCICLOPEDICĂ , ERA S A VA NT,
DIPL OM A T, MU ZICIA N, A RTIS T, CA VA L E R Ș I OM DE L U M E , Î N A CE L A S I TIM P. A S TFEL CĂ U MA NIS M U L A
M ODIFICA T ÎN MA RE MĂ S U RĂ OPTICA A S U PRA E DU CA Ț IE I OM U LU I- EDU CA Ț IA TREBU IA S Ă ÎNTĂ REA S CĂ
PORNIRI LE BU NE Ș I S Ă LE CORE CTE ZE PE CE LE RE L E , TRE B U I A S Ă DE ZVOL TE DEPRINDERI ETICE, S Ă
FORM E ZE A TÂ T BU NI CETA TENI PE NTRU ORA Ș , CÂ T Ș I OA M E NI ÎNTRE PRI NZĂ TORI, CA PA BILI S Ă
RĂ S PU NDĂ CERIN Ț ELOR ECONOM I E I CA PITA LI S TE A FL A TE ÎN CU RS DE DE ZVOLTA RE ȘI NU ÎN U LTIMU L
RÂ ND TREBU IA S Ă CONS A CRE IDE E A CĂ TRE B U I E S Ă S E Î NVE Ț E TOA TĂ VI A Ț A . FIGU RI M A RCA NTE A LE
U M A NIS MU LU I PRECU M ERA S M U S DI N ROTE RDA M , THOM A S M ORU S , FRA NCOIS RA BELA IS S I M U LTI A L Ț II
A U PROPU S O EDU CA Ț IE BA ZA TĂ PE S TIM U L A RE A CU RIOZI TĂ Ț II Ș I PE Î NCREDERE ÎN CA PA CITA TEA DE A
RE ZOL VA DIFERITE PROBLEM E. Î NVĂ Ț Ă M Â NTU L U M A NIS T E RA L A Î NCE PU T A M BU LA NT, DA R A POI S - A
DE ZVOL TA T Ș I ÎN A FA RA U NIVE RS I TĂ Ț IL OR, CA RE E RA U DOM INA TE DE B I S ERICĂ .
RE NA Ş TE REA A FOS T DEFINITĂ CA PE RIOA DA S CHIM B Ă RIL OR CU L TU RA L E DIN S ECOLELE A L XV – LEA Ş I A L
XVI – L E A ÎN ITA LIA Ş I CA RE A U I NFL U E NŢA T, Î N FI NA L , CE A M A I M A RE PA RTE A EU ROPEI, FIIND O
PE RI OA DĂ DE ÎNFLORIRE A A RTE L OR, M A NIFE S TÂ NDU - S E Ș I O NOU Ă VIZI U NE A S U PRA ROLU LU I A RTELOR
Ş I A A RTIŞ TILOR ÎN VIA ŢA S OCI E TĂ ŢII . PRE OCU PA REA PE NTRU OM , ORI E NTA REA S PRE VIA Ț A REA LĂ Ș I
PRE Ț U I REA CREA Ț IILOR LITERA RE Ș I A RTI S TICE A L E A NTI CHI TĂ Ț II GRE CO- ROMA NE, CA MODEL PENTRU
NOU A CU LTU RĂ , S U NT PRINCIPA L E L E TRA S A TU RI CA RA CTERI S TI CE A L E U M A NIS MU LU I RENA Ș TERII.
L ITE RA TU RA RENA ŞTERII A RE FLE CTA T FIDE L A S PI RA Ț I IL E , S E NTI M E NTE L E Ș I GU S TU RILE U NEI
S OCI E TĂ Ț I CA RE S E ÎNDREPTA TOT M A I M U L T S PRE M ODE RNITA TE Ș I A PU S BA ZELE CREA ŢIEI LITERA RE
E U ROPE NE MODERNE. U N FA CTOR DE CL A N Ș A TOR L - A CONS TI TU IT DE S COPERIREA TIPA RU LU I ÎN J U RU L
A NU L U I 1 4 40 DE CĂ TRE J OHA NNE S GU TTE NB E RG, L U CRU CE A PE RM I S DI FU ZA REA CĂ R Ț ILOR TIPĂ RITE PE
Î NTRE G CU PRINS U L EU ROPEI Ș I A FA CU T POS I B IL Ă A PA RI Ț I A PRIM E L OR B I BLIOTECI M A RI CA RE
CON Ț INEA U DA TORITĂ INTERES U L U I M A NI FE S TA T DE U M A NI Ș TI Ș I L U CRĂ RI PROVENITE DIN A LTE S PA ȚII
CU L TU RA LE Ș I S PIRITU A LE.
TRA DU CEREA S CRIERILOR RELIGIOA S E ÎN L I M B A VORB ITA VA U Ș U RA A CCES U L OA MENILOR OBI Ș NU I Ț I LA
CU VÂ NTU L TIPĂ RIT, CEEA CE A DU S L A A PA RI Ț I A L IM B IL OR L ITE RA RE Ș I L A ÎM BOGĂ Ț IREA
VOCA B U LA RU LU I A CES TORA .
U N U M A NIS T RES PECTA T Ș I A DM IRA T, IL U S TRU E RU DI T U M A NI S T Ș I PRIM U L MA RE POET M ODERN CA RE
A B A NDONEA ZĂ A BS TRA C Ț IILE M IS TI CE , I NTRODU CÂ ND ÎN POE ZIA S A RE A LITA TEA U M A NĂ , FIZICA ȘI
M ORA L A , ES TE FRA NCESCO PETRA RCA ( 1 3 0 4 - 1 3 7 4 ) - Î NTEM E IE TORU L FIL OL OGIEI CLA S ICE. ÎN NU MEROA S E
POE ZII CÂ NTĂ IU BIREA CE O POA RTĂ PENTRU L A U RA , Î NS Ă NU O TRA NS FORMĂ PRECU M CEILA L Ț I ÎNTR-
U N S I M B OL A L VIRTU Ț II, CI O S I M TE PRE CU M O FOR Ț Ă COPL E Ș I TOA RE . ÎN FELU L A CES TA CONS OLIDEA ZĂ
L IRI CA E ROTICĂ Ș I PROMOVEA ZĂ I NDIVI DU A L I S M U L . FOA RTE PA S IONA T DE CU LTU RA A NTICĂ , EL
S TRÂ NGE NU MEROA S E MA NU S CRI S E PE CA RE L E PU BL I CĂ , RE U Ș I ND S Ă CU NOA S CĂ CA NIMENI A LTU L
A NTI CHITA TEA .
GIOV A NNI BOCCA CCIO ( 13 1 3 -1 3 7 5 ) - FONDA TORU L PROZE I RENA S CE NTIS TE, ES TE U N ERU DIT
CU NOS CA TOR A L LITERA TU RII CL A S I CE , U N U M A NI S T RE NU M I T, CA RE U TI LIZEA ZĂ M OTIVE, TEME Ș I
S U B I E CTE PRELU A TE DIN MO Ș TE NI RE A L ITE RA RĂ M E DI EVA L Ă , A DA PTÂ NDU -LE CONCEP Ț IILOR,
TE NDIN Ț ELOR A CTU A LE A LE EPOCI I S A L E . DU PĂ CÂ TE VA ROM A NE CU TRĂ S Ă TU RI A LEGORICE ȘI
M I TOL OGICE, NES EMNIFICA TIVE , B OCCA CCIO S CRI E CA PODOPE RA S A DE CA MERONU L - OGLINDA VIE Ț II
I TA L IE NE DIN EPOCA A U TORU L U I . CE L E 1 0 0 DE POVE S TI RI A L E DECA M E RONU LU I, RIDICU LIZEA ZĂ TOA TE
DE FECTE LE Ș I VICIILE CONTEMPORA NE , L U M E A S A FI IND POPU L A TĂ DE PREO Ț I, CĂ LU GĂ RI, ȚĂ RA NI,
M E Ș TE Ș U GA RI, NEGU S TORI, A LĂ TU RI DE PE RS ONA J E FE M I NINE DI N M E DII L E RES PECTIVE.
L E ONA RDO BRU NI (1 3 7 0- 1 4 44 ) , E S TE PRIM U L IS TORI C DI NTRE M A RI I U M A NI Ș TI- EL ERA CONVINS CĂ
S COPU L U NEI EDU CA Ț II U M A NI S TE E S TE FORM A RE A U NU I OM COM PL E T Ș I U NU I CA RA CTER INTEGRU .

Î N FRA NTA U MA NIS MU L IA U N CA RA CTE R E M INA M E NTE FI L OL OGIC, U M A NI Ș TI DE EXCEP Ț IE FIIND

GU IL L A ME FICHET (1 4 3 3 -1 4 80 ) , RE CTORU L U NI VE RS I TĂ Ț I I DI N PA RIS CA RE A INS TA LA T CHIA R ÎN INCINTA
S ORB ONE I, PRIMU L A TELIER DE TIPOGRA FIE , TIPĂ RIND PE NTRU U ZU L S TU DEN Ț ILOR, LU CRĂ RI DE
RE TORICĂ Ș I M ODELE DE S TIL EPI S TOL A R,
JA CQU E S LEFEV RE D'ETA PLES ( 1 4 5 0 - 1 5 3 7 ) , GU IL L A U ME BU DE ( 1 4 6 7 - 1 5 4 0 ) CA RE A IM PU S S TU DIU L LIMBII
GRECE Ș TI Ș I CU LTU RA U M A NIS TĂ ÎN GE NE RA L , ÎN M EDI IL E I NTE L ECTU A L E A LE MA RII BU RGHEZII
FRA NCE ZE,

M A RE L E REPREZENTA NT A L U M A NIS M U L U I E NGL E Z RĂ M Â NE THOMA S MORU S (1 4 7 8 -1 5 35 ) , IA R U TOPIA

S A , RE PREZINTĂ MA REA CONTRI BU Ț I E A A NGL IE I L A GÂ NDI RE A POL ITI CA Ș I S OCIA LĂ A U MA NIS M U LU I
E U ROPE A N. PROZA S A ÎN LIMBA E NGL EZĂ E S TE PL INĂ DE PA S A J E U M ORI S TICE, DE EXPRES II POPU LA RE Ș I
DE ÎNTOA RCEREA BRU S CĂ A S ITU A Ț II L OR.

PE RS ONA LITA TEA EM BLEMA TICĂ A CU RE NTU L U I U M A NIS T, U NA NIM RE CU NOS CU T CA A TA RE ÎN

Î NTRE A GA EU ROPA A FOS T ERA S MU S DIN ROTE RDA M ( 1 4 6 6 - 1 5 3 6 ) .
 RENAȘTEREA
ARTISTICĂ

• Arhitectura- se orientează mai ales spre construc ții cu caracter laic (palate, primării etc.), opus
arhitecturii gotice, preferând construc țiile echilibrate, la care pot fi sesizate în mod clar atât structura cât
și echilibrul lor. Zidurile au forma simplă, iar liniile verticale și orizontale ale fa țadelor subliniază
scheletul construcției, care capătă în ansamblu o formă geometrică bine conturată. Construirea catedralei
orașului Florența i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe
ocazii de a-și demonstra talentul.
• Sculptura se desprinde de arhitectură și devine o artă independentă, care glorifică în crea țiile sale omul

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
liber și cutezător. Un număr mare de arti ști renumi ți au învă țat arta sculpturii în atelierul lui Lorenzo
Ghiberti, printre care și Donatello (1386-1466). Opera lui, plină de via ță, cu multe trăsături clasice,
include și celebra sculptură din bronz David, creată în anul 1430. Statuia a fost prima lucrare de
dimensiuni mari, reprezentând un nud în arta europeană de după antichitate. A fost probabil, primul
nud în picioare realizat după căderea Imperiului Roman.

12
ÎN P ICTU RĂ - COMPOZI Ț IILE DEVI N CL A RE Ș I RE S PE CTĂ PROPOR Ț IONA L ITA TEA ÎNTRE GOLU RI Ș I PLINU RI.
PE RFE C Ț IONA REA TEHNICII ÎN U L E I DE S CHIDE A RTI Ș TI LOR POS I B IL I TĂ Ț I NELIMITA TE DE A REDA
I DE A LU RILE U MA NE A LE EPOCII . ÎN L OCU L FIGU RIL OR S OL EM NE , ÎM B RĂ CA TE ÎN DRA PERII GRELE, CA RE
A S CU ND CORPU L, ÎN LOCU L COM POZI Ț I IL OR S U PRA Î NCĂ RCA TE , S PE CIFI CE PICTU RII M EDIEVA LE, S E
A FIRM Ă A CU M PREOCU PA REA PE NTRU RE DA RE A U NU I OM A RM ONIOS , RE A L Ș I ÎNCA DRA T ÎN TIM P Ș I
S PA Ț I U . S E DES COPERĂ PERS PECTI VA LI NI A RĂ , DES E NU L A NA TOM IC Ș I PORTRETU L.
CE L M A I MA RE PICTOR, REPREZE NTA NT A L A CE S TU I S TI L , A FOS T S A NDRO BOTTICELLI ( 1 4 45 - 15 1 0 ). CELE
M A I CU NOS CU TE LU CRĂ RI A LE L U I S A NDRO B OTTICE L L I , P RIMA V E RA Ș I NA STEREA ZEITEI V ENU S S U NT
L U CRĂ RI REPREZENTA TIVE PENTRU U N A L T IDE A L A L RE NA Ș TE RII - PA S I U NEA PENTRU M ITOLOGIA
CL A S I CĂ Ș I IDEILE FILOS OFICE M I S TI CE .
CA P ODOPERE , CU M A R FI CA PE L A S IXTI NA Ș I S PL E NDIDA B I S E RICĂ S FÂ NTU L PETRU , CEA M A I M A RE
B IS E RI CĂ DIN LU M EA CRE Ș TINĂ OCCI DE NTA L Ă S U NT E XE M PL E A L E S TIL U LU I RENA S CENTIS T.

GE NII S U PREME - TOT ÎN PERIOA DA RE NA Ș TE RII A A PĂ RU T Ș I CONVINGE REA CĂ A RTIS TU L ES TE O

PE RS OA NĂ DEOS EBITĂ . MA RI A RTI Ș TI, E RA U CONS I DE RA Ț I L E ONA RDO DA V INCI, MICHELA NGELO
BU ONA ROTTI SA U RA FA EL .
L E ONA RDO DA V INCI (1 4 52 - 15 2 0 ) , O PE RS ONA LI TA TE CI U DA TĂ , M U L TI - TA LENTA T, A LĂ S A T
POS TE RITĂ Ț II DOA R CÂ TEVA PICTU RI. CU TOA TE A CE S TE A , MA DONA P RINTRE STÂ NCI Ș I MONA LISA
S U NT RE PREZENTĂ RI S U PERBE A L E I DEA LU L U I CL A S I C - A S E M Ă NĂ TOR CU VIA Ț A , DA R TOTU Ș I M IS TERIOS .
CA Ș I L E ONA RDO, MICHELA NGE L O BU ONA ROTTI ( 1 4 7 5 - 1 5 6 4 ) E RA FL ORE NTIN. EL ERA U N S CU LPTOR Ș I
PICTOR DE GENIU Ș I A PETRECU T PA TRU A NI DI N VIA Ț Ă PI CTÂ ND TA VA NU L CA PELEI SIXTINE , O
CA PODOPERĂ REPREZENTÂ ND S CE NE B I BL I CE , Î NCE PÂ ND CU CRE A Ț IA .
RA FA E L (1 4 8 3 - 1 52 0 ) A FOS T CE L M A I PU R DI NTRE CL A S I CI, CREÂ ND A DE VA RA TE CA PODOPERE A LE
S E RE NI TĂ Ț II Ș I A RMONIEI CHIA R Ș I A TU NCI CÂ ND RE PRE ZE NTA A C Ț IU NI PLINE DE VIGOA RE. PICTU RILE
S A L E CA RE O ILU S TREA ZĂ PE M A DONA , U M A NĂ Ș I GRA Ț I OA S Ă , DA R TOTU Ș I PU RĂ Ș I IDEA LIZA TĂ , A U PU S
TE M E L I A U NU I NOU S TIL ÎN PICTU RA , S TIL CA RE A DU RA T S E COL E ÎNTRE GI.
 RENAȘTEREA ÎN
MUZICĂ

• reprezintă o reînviere a vechilor valori. Muzica și compozi ția au prins o noua vitalitate încântătoare. A fi
capabil să cânți bine vocal și la un instrument era un lucru esen țial iar nobilii angajau muzicieni ca să- și
învețe copiii să cânte. Se poate remarca și dezvoltarea multor instrumente noi, cele mai populare fiind acelea
care au putut fi folosite de muzicieni amatori fără o mare îndemânare. Instrumentele cu corzi au fost
preferate, în special cele din familia violei. Alte instrumente preferate erau fluierul, flautul și cornul.
Muzicienii compuneau și un gen nou și simplu de muzică pe care muzicienii amatori îl puteau executa fără
a avea prea multă iscusin ță. Tehnologia tipăririi partiturii a luat de asemenea o întorsătură ascendentă care

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
a dus la o creștere în publicarea muzicii, făcând muzica mult mai accesibilă publicului în general și implicit
la o creștere a audienței.
• A apărut astfel muzica de cameră, creată pentru a fi prezentată în fa ța unui auditoriu mic.Convin și că cel
mai bun mod de a mi șca auditoriul era să pună laolaltă arta muzicii și poeziei, umani știi au dezvoltat două
noi genuri muzicale care satisfăceau această cerin ță: șansoneta fran țuzească și madrigalul italian .

14
 CONCLUZII

• Arta medievală se întinde de-a lungul a peste 1000 de ani de istorie a artei în Europa, Orientul Mijlociu și nordul
Africii. Ea include importante curente artistice și perioade, arte na ționale și regionale, genuri, rena șteri, lucrări ale
artiștilor și artiștii înșiși.Istoricii artei clasifică arta medievală în: arta paleocre ștină, arta popoarelor migratoare, arta
celtică, arta preromanică și arta romanică, arta gotică, arta bizantină și arta islamică. În plus, fiecare „na țiune” și
cultură a Evului Mediu are stiluri artistice distincte care sunt studiate individual (spre exemplu arta anglo-saxonă,
arta vikingă). Arta medievală include multe domenii artistice, dar a fost în special axată pe sculptură, decorarea
manuscriselor și arta mozaicului; mai mult, existau mai multe stiluri artistice, cum ar fi stilul cruciat sau stilul
zoomorf.Arta medievală europeană s-a dezvoltat pe baza mo ștenirii artistice a Imperiului Roman și a influen ței
Bisericii creștine timpurii. Aceste surse, alături de viguroasa cultură artistică „barbară” a Europei de Nord au condus
înspre o remarcabilă cultură artistică. Într-adevăr, istoria artei Evului Mediu poate fi privită ca o istorie a mixturii
dintre elementele artei clasice, a artei paleocre știne și a artei „păgâne”.

• Renașterea (Renaissance) a fost o mișcare culturală care s-a întins pe perioada secolelor XIV-XVI. A debutat în Italia,
în perioada Evului Mediu Târziu și ulterior, s-a răspândit în restul Europei. De și apari ția tiparului a accelerat
difuzarea ideilor în secolul al XV-lea, schimbările Rena șterii nu au fost experimentate uniform de întreaga
Europă.Ca o mișcare culturală, a cuprins înflorirea inovatoare a literaturii latine și autohtone, începând din secolul al

АНТИЧНАЯ ЛИТЕРАТУРА
XIV-lea, când erau cercetate sursele literare din antichitatea clasică căreia i-a fost creditată lui Francesco Petrarca,
apoi a debutat dezvoltarea liniară de perspectivă a tehnicilor de acordare a unei realită ți mult mai naturale în
pictură, și treptat, la scară largă ceea ce a dus la o reforma educa țională.

15
 INTERNET:
Bibliografia • www. Istoria-artei.blogspot.com
• www. istoriiregasite.wordpress.com.
• articole despre Umanism și Renaștere

LITERATURĂ:
• Istoria Artei și a Arhitecturii - Ministerul Educației și
Cercetării – 2005( articole )
• Perspective contemporane asupra lumii medievale -
Centrul de studii medievale și premoderne -
Universitatea din Pitești( lucrare –referat)
• Renașterea umanismul și dialogul artelor - Zoe
Dumitrescu – Bușulenga( file )