Epopeea lui

Ghligameș

Ana Coșarbă
Ana-Maria Giura
Clasa a V-a A
 Epopeea lui Ghilgameș datează din
mileniul al III-lea și este cea mai
veche scriere literară păstrată.

Versurile poemului au fost gravate pe 12

tăblițe arse de lut.
Tema poemului se referă la efortul
oamenilor de a obține prin viață veșnica
și tinerețe fără bătrânețe.
Este un poem dedicat prieteniei.Un
prieten adevărat, așa cum spune
Ghilgameș, este un tovarăș de suflet.
Personajul principal al poemului este
regele cetății Uruk, Ghilgameș.
Acesta duce o viață plină de
desfătări, care provoacă
nemulțumirea supușilor săi.
Ascultând rugăciunile oamenilor, zeii
îl creează pe Enkidu care este un
bărbat, o ființă sălbatică cu o forță
extraordinară.
 Cei doi se luptă, dar
între ei se naște o
sinceră prietenie.

Ghilgameș și Enkidu
săvârșesc fapte
mărețe, ceea ce le
atrage admirația
oamenilor.

REQUIRED
READINGS
Zeița Iștar se îndrăgostește
de Ghilgameș, dar este
respinsă de acesta.

Zeița hotărăște să se
răzbune și trimite o boală
cu care îl răpune pe Enkidu.

Foarte supărat, Ghilgameș

încearcă sa evite soarta
prietenului său.
El pleacă în căutarea
leacului care să îi dăruiască
viață fără de moarte și
tinerețea fără bătrânețe.

Acesta găsește o iarbă

miraculoasă pe dorește să o
ducă locuitorilor în Uruk,
dar pe drum, leacul îi este
furat de un șarpe.

Ghilgameș se convinge că
oamenilor nu le este hărăzită
viața veșnică.
Epopeea este și un izvor
istoric important,
deoarece oferă istoricilor
informații prețioase
despre cum trăiau oamenii
din Mesopotamia în urmă
cu mii de ani.