Cancerul osos

Cancerul osos primar este foarte rar intalnit la adulti. Incepe

atunci cand celule din structura osului, din cauza unei mutatii
ADN, se multiplica si cresc necontrolat, se sustrag vigilentei
sistemului imun si formeaza tumori care invadeaza treptat
structurile sanatoase de vecinatate si apoi migreaza in organe
aflate la distanta.
Formatiunile tumorale osoase pot fi benigne sau maligne,
diferenta intre ele fiind data de agresivitatea si posibilitatea de
raspandire la distanta a celulelor anormale.
Cancerele primare ale oaselor, adica cele la care punctul de
origine a cancerului este osul, reprezinta mai putin de 0,2%
dintre toate cazurile de cancer osos. Restul de tumori maligne
sunt de fapt metastaze provenind de la cancere cu o alta
localizare (se numesc cancere osoase secundare sau
metastazante), iar celulele tumorale din os seamana cu cele din
focarul de origine (ex. plaman, ficat, ovar, san).
 Anatomia osului
Osul in sine contine 2 tipuri de celule:
Osteoblastul este celula din care se
• Pentru a intelege cancerul osos, este util sa intelegem putin despre tesutul
osos normal. formeaza osul nou
• Osul este cadrul de sprijin al corpului. Osul este alcatuit din 2 tipuri de tesut: Osteoclastul este celula care dizolva osul
• Tesut osos compact sau tesutul cortical - cel mai dur tesut al corpului omului. vechi
Se afla la exteriorul osului si este acoperit de o membrana, numita periost, pe
seama caruia osul creste in grosime. Osul pare adesea ca si cum nu se schimba
• La  interiorul diafizei exista tesutul osos spongios (trabecular) - o structura prea mult, dar este de fapt foarte activ.
relativ usoara, mai putin dura si rezistenta, care inconjoara un canal care
strabate diafiza in lungimea ei, numit canal medular, in care se gaseste maduva
Osul nou se formeaza intotdeauna in timp
hematogena cu rol in producerea elementelor figurate ale sangelui (eritrocite, ce osul vechi se dizolva.
leucocite, trombocite). In unele oase maduva este doar tesut gras.
• Extremitatile osului lung (numit si os tubular), sunt numite epifize. Formate din
95% tesut osos spongios la interior si 5% tesut osos compact spre exterior. In alte oase este un amestec de celule
Intre epifiza si diafiza se afla cartilajul de crestere pe seama caruia osul lung grase si celule formatoare de sange.
creste in lungime. Cresterea va fi dinspre epifize spre diafiza.
• Suprafata de articulare a epifizei este formata dintr-un strat subtire de tesut
Celulele care formeaza sange produc
cartilaginos hialin. Cartilajul se afla, de asemenea, la nivelul pieptului, unde globule rosii, celule albe din sange si
coastele se unesc cu sternul si in parti ale fetei. Traheea, laringele si partea trombocite. Exista si alte celule in maduva
exterioara a urechii sunt alte structuri care contin cartilaj.
osoasa, cum ar fi celulele plasmatice si
fibroblastele.
Din oricare dintre aceste celule osoase se
poate dezvolta o forma de canc
 Cauze

a si in alte afectiuni oncologice, nu se cunoaste

cauza exacta a majoritatii cancerelor osoase.
Exista doua tipuri de gene in interiorul celulelor
noastre, care au de-a face cu multiplicarea si
moartea celulara.
Genele care promoveaza diviziunea celulara se
numesc oncogene
Genele care incetinesc diviziunea celulara sau
fac ca celulele sa moara la momentul potrivit
(apoptoza) sunt numite gene supresoare
tumorale
Cancerele pot fi cauzate de mutatii mostenite
sau dobandite ale ADN care fie activeaza
oncogenele, fie inactiveaza genele supresoare
tumorale. In multe cazuri, testarea genetica
poate fi utilizata pentru a vedea daca cineva
are una dintre aceste mutatii.
 Factori de risc
Tulburarile genetice. Un numar foarte mic de
cancere osoase (in special osteosarcoame) par
a fi ereditare si sunt cauzate de defecte ale
anumitor gene.  

De exemplu, o  mutatie a genei RB1 poate determina atat retinoblastomul -

un cancer ereditar  ocular la copii, cat si sarcoame osoase sau ale tesuturilor
moi
Osteocondroamele multiple pot fi mostenite. Boala este produsa de o 
mutatie in oricare dintre cele 3 gene EXT1 , EXT2 sau EXT3 si se poate asocia
cu risc crescut de condrosarcoame.
Encondromatoza multipla (encondromul este o tumoare benigna de cartilaj
care creste in os), are un risc crescut de a dezvolta condrosarcoame.
Cordoamele, mai frecvente in unele familii, par sa fie legate de modificari ale
cromozomului 7, dar si de o alta boala mostenita numita scleroza tuberoasa.
Boala Paget, o afectiune benigna, precanceroasa, afecteaza unul sau mai
multe oase. Cancerul osos (de obicei osteosarcom) se dezvolta la aproximativ
1% dintre pacientii cu boala Paget, de obicei atunci cand sunt afectate multe
oase.
 Metastazele osoase

• Cancerul de oase, cel mai adesea, provine din alta parte. Acesta se numeste cancer metastatic si cel mai frecvent are ca origine o tumora
avansata de san, prostata sau pulmonara. Cand celulele canceroase din os sunt privite la microscop, ele arata exact ca tesutul din care provin.
• Nu arata sau actioneaza ca celule canceroase osoase, chiar daca sunt in oase, de aceea trebuie tratate cu medicamente care sunt utilizate
pentru cancerul pulmonar.

Cancerele de sange
Alte tipuri de cancer care sunt uneori numite „cancere osoase” incep in
celulele formatoare de sange ale maduvei osoase - nu in osul propriu zis. Cel
mai frecvent cancer care incepe la nivelul maduvei osoase si provoaca tumori
osoase se numeste mielom multiplu. Un alt cancer care incepe la nivelul
maduvei osoase este leucemia.
Mielomul multiplu se dezvolta aproape intotdeauna in oase, dar nu este un
cancer osos primar, deoarece incepe in celulele plasmatice ale maduvei
osoase (partea interioara moale a unor oase). Desi provoaca distrugerea
oaselor, nu este mai mult un cancer osos decat este leucemia. Uneori,
mielomul poate fi gasit mai intai ca o singura tumora (numita plasmocitom )
intr-un singur os, dar de cele mai multe ori se va raspandi in maduva altor
oase.
Stadializare
Stadiul unui cancer descrie cat de mult s-a extins cancerul in Scara utilizata pentru clasificarea cancerului
organism. Ajuta la determinarea gravitatii si a celui mai bun osos este de la 1 la 4. Cancerele de grad scazut
tratament.
Cancerele osoase sunt etapizate de la I (1) la IV (4). De (G1, 2) tind sa creasca si sa se raspandeasca
regula, cu cat stadiul este mai mic, cu atat cancerul s-a mai lent decat cancerele de grad inalt (G3 sau
raspandit mai putin.   G4).
Cum este determinata etapa in care se afla cancerul?
Sistemul de stadializare cel mai des utilizat pentru cancerul
G1: celulele canceroase sunt bine diferentiate
osos este sistemul TNM al American Joint Committee on G2: celulele canceroase sunt mediu
Cancer (AJCC) , care se bazeaza pe 4 informatii cheie: diferentiate
Dimensiunea Tumorii (T): Cat de mare este cancerul? Este in G3: celulele canceroase sunt slab diferentiate
mai multe locuri din os?
Raspandirea in Nodulii (ganglionii) limfatici (N): Are G4: celulele canceroase sunt nediferentiate
raspandire cancerul la ganglionii limfatici din apropiere?
Metastaza in locurile indepartate (M): Cancerul s-a raspandit
la plamani sau in alte oase, ficat, etc?
Grade de cancer (G): Cat sunt de anormale celulele vazute la
microscop?
 Stadiul I
Stadiul IA: tumora este de grad scazut (G1 sau
G2) si mai mica de 8 cm (T1). Nu s-a extins la
ganglioni limfatici sau la distanta (N0, M0).
Stadiul IB: tumora este de grad scazut (G1 sau
G2) si mai mare de 8 cm (T2). Nu s-a raspandit
la nodulii limfatici si in alte organe, la distanta
(N0, M0).
Stadiul II
Stadiul IIA: tumora este de grad inalt (G3) si de
8 cm sau mai mica (T1). Nu s-a raspandit la
niciun ganglion limfatic si in alte organe, la
distanta (N0, M0).
Stadiul IIB: tumora este de grad inalt (G3 sau
G4) si mai mare de 8 cm (T2) Nu s-a raspandit
la niciun ganglion limfatic si in alte organe, la
distanta (N0, M0).
 Stadiul III
Stadiul III: exista mai multe tumori de grad inalt
(G3 sau G4) in situsul osos primar (T3),
raspandit la niciun ganglion limfatic si in alte
organe, la distanta (N0, M0).

Umflatura la nivelul patelei rotulei

deasupra sa
Stadiul IV
Stadiul IVA: tumora are orice dimensiune sau
grad si s-a raspandit in plamani (i) (orice G,
orice T, N0 si M1a).
Stadiul IVB: tumora are orice dimensiune sau
grad si s-a raspandit la ganglionii limfatici (orice
G, orice T, N1 si orice M), sau tumora are orice
dimensiune sau grad si s-a raspandit la alt
organ din apropierea plamanilor (orice G, orice
T, orice N si M1b).
 Semne si simptome
.Durerea, cel mai frecvent semn al cancerului osos

.Umflatura, deformare la nivelul osului, in zona

dureroasa, poate sa nu apara decat saptamani sau luni
mai tarziu

.Tulburari de mers

.Probleme la inghitire (disfagie) sau dificultati la

respiratie (dispnee) apar in cancerele de la nivelul
vertebrelor cervicale care comprima tesuturile de
vecinatate prin cresterea tumorii in partea din spate a
gatului

.Fracturi patologice

.Amorteala si furnicaturi sau chiar slabiciune -

frecvent in cancerul din oasele coloanei vertebrale

.Pierderea in greutate si oboseala

 Diagnostic

Diagnosticul de cancer osos este suspectat pe

baza simptomelor, examenului clinic si
rezultatelor testelor imagistice, precum si
testelor de sange care ar putea sugera ca o
persoana are cancer osos.
Dar, in majoritatea cazurilor, medicii trebuie sa
confirme acest lucru prin recoltarea unei probe
de tesut tumoral biopsie.
Metastaza osoasa poate arata, de asemenea,
ca un cancer osos primar. Diagnosticul de
cancer osos este suspectat pe baza
simptomelor, examenului clinic si rezultatelor
testelor imagistice, precum si testelor de sange
care ar putea sugera ca o persoana are cancer
osos.
Dar, in majoritatea cazurilor, medicii trebuie sa
confirme acest lucru prin recoltarea unei probe
de tesut tumoral biopsie.
Metastaza osoasa poate arata, de asemenea,
ca un cancer osos primar.
Testele imagistice
Radiografia osoasa
Majoritatea cancerelor osoase apar pe
radiografiile osului.  
radiografie toracica se face adesea pentru a
vedea daca cancerul osos s-a raspandit in
plamani.

Tomografii computerizate (CT)

CT-urile sunt utile in stadializarea cancerului.
Acestea ajuta sa vedem daca celulele tumorale
s-au raspandit in plamani, ficat sau alte organe,
precum si la diferiti ganglioni limfatici.
CT poate fi, de asemenea, utilizat pentru
ghidarea acului de biopsie intr-o tumoare.
Aceasta se numeste biopsie cu ac ghidata CT.
Iovita Bogdan Cristian