Definiție Distorsiunile cognitive sunt niște modalități eronate în
care ne raportăm la noi înșine, la alții sau la viață.
Este vorba despre gânduri și credințe iraționale care dau
naștere unor emoții disfuncționale și mai departe, unor
stări depresive, unor stări de anxietate, unor relații conflictuale, unei stime de sine scăzute și unor comportamente dezadaptative. Exemple de distorsiuni cognitive și de gânduri alternative realiste
Gândirea dihotomică, de tip „alb-negru”, „totul sau
nimic”. „Dacă nu fac totul perfect, sunt o nulitate”. Gând alternativ realist: „Nimeni nu este perfect și nici nu este de dorit să fie așa. Voi face ceea ce pot, iar dacă greșesc, nu-i nimic. Pot să învăț din acea greșeală, iar data viitoare cu siguranță mă voi descurca mai bine.” Descalificarea pozitivului: „Am avut doar necazuri în viață, niciodată nu am avut vreo realizare.” Gând alternativ realist: „E adevărat că am avut necazuri în viață, dar am avut parte și de multe momente frumoase, de oameni care m-au susținut și de realizări importante.” Etichetările cu conținut negativ referitoare la propria persoană: „Sunt un ratat/o ratată/!” Gând realist: „Uneori am avut eșecuri sau am luat decizii neinspirate, dar alterori am reușit să obțin succese extraordinare.” „Sunt un prost/o proastă!” Gând realist: „Este adevărat că uneori fac alegeri care se dovedesc a fi neinspirate, dar am înțelepciunea de a învăța din greșelile mele și de a merge mai departe.” „Nu sunt bun(ă) de nimic!” Gând realist: „La unele lucruri mă pricep mai puțin sau deloc, dar există domenii în care sunt foarte bun(ă) sau chiar excelez!” Catastrofizarea: „Ceea ce mi s-a întâmplat este îngrozitor, de nesuportat!”, „Nu pot să suport această situație!” Gând realist: „Mi s-a întâmplat ceva supărător/trist/frustrant/deranjant etc., dar am resursele necesare pentru a gestiona situația cât mai bine posibil și pentru a merge mai departe.” Suprageneralizarea: „Am întâlnit numai oameni răi, care s-au purtat foarte urât cu mine!” Gând realist: „Am întâlnit oameni de diverse tipuri – unii dintre ei s-au purtat urât cu mine, alții au trecut prin viața mea fără să aibă vreun impact semnificativ, dar au fost și destui care m-au iubit și m-au ajutat necondiționat.” Ghicirea viitorului: „Dacă voi demara proiectul acesta, sigur va fi un eșec!” Gând realist: „Voi demara acest proiect și în funcție de ceea ce se va întâmpla mai departe, voi decide pasul următor.” „Dacă mă voi simți mai bine, sigur voi avea parte de un nou necaz!” Gând realist: „Când mă voi simți mai bine, mă voi bucura din plin de acele momente.” Citirea gândurilor celorlalți: „Dacă prietenul meu/prietena mea nu mi-a răspuns la telefon acum, sigur nu mai vrea să aibă de-a face cu mine.” Gând realist : „Dacă prietenul meu/prietena mea nu mi-a răspuns la telefon, pot fi mai multe cauze pentru aceasta. Poate că nu a văzut apelul, poate era ocupat(ă) și nu a putut răspunde în acel moment etc. Și dacă aflu că nu a răspuns pentru că este supărat(ă) pe mine din vreun motiv, pot să-l/s-o întreb despre acesta, să clarific situația și, dacă este într-adevăr vina mea, pot să-i spun că-mi pare său și să încerc să-i recapăt încrederea.” Nevoia excesivă de validare din partea celorlalți: „Sunt fericit(ă) doar atunci când ceilalți mă plac și sunt de acord cu mine.” Gând realist: „Unii oameni mă vor plăcea și mă vor aproba, alții nu și asta este în regulă. Fiecare dintre noi are dreptul să placă oamenii cu care simte că rezonează, după cum are dreptul să evite alți oameni cu care nu împărtășește aceleași viziuni. Fericirea mea depinde de mine și de alegerile mele, nu de simpatiile sau antipatiile celor din jur.” „Dacă cineva se simte nefericit, sigur este vina mea!” Gând realist: „Dacă cineva din jurul meu este nefericit, voi încerca să aflu motivul. Este posibil ca acest motiv sau aceste motive să nu aibă vreo legătură cu mine. Dacă este din cauza vreunui gest sau a unor cuvinte de-ale mele, voi analiza situația pentru a vedea dacă într-adevăr este justificată reacția sa (de exemplu, pot să-mi imaginez că mă aflu în locul aceste persoane și că cineva îmi face sau îmi spune același lucru pe care eu i l-am făcut sau spus ca să aflu cum m-aș simți), îi voi spune că-mi pare rău, îmi voi revizui atitudinea și voi încerca să mă revanșez față de ea.” Imperativele categorice: „Trebuie să fiu perfect(ă) în tot ce fac!” Gând realist: „Pot fi zile în care să am un randament foarte bun, după cum pot fi alte zile în care să nu mă simt la fel de în formă, în care să am nevoie de mai multă odihnă și de mai puțin efort. Este ok oricum. Îmi dau voie să am propriul ritm.” „Dacă îi ajut pe ceilalți, și ei trebuie să mă ajute la rândul lor!” Gând realist: „Dacă îi ajut pe ceilalți, este alegerea mea. O fac pentru că așa consider de cuviință în acel moment. Oamenii pe care-i ajut pot la rândul lor să aleagă să fie recunoscători și să-mi întoarcă acest ajutor la nevoie, după cum ei pot uita sau ignora ajutorul pe care l-am oferit. Este alegerea lor și nu este treaba mea să le controlez alegerile. Renunț să mai am așteptări de la ceilalți. Dacă mă ajută, este minunat! Dacă nu, voi găsi alte soluții.” Trăirea în viitor în loc de trăirea prezentului: „Mă voi ocupa mai târziu de lucrurile importante pentru mine, care mă fac fericit(ă). Mai întâi trebuie să scap de stările acestea neplăcute.” Gând realist: „Mă ocup de lucrurile cu adevărat importante din viața mea, indiferent de starea în care mă aflu. Astfel de stări fac parte, într-o măsură mai mare sau mai mică, din bagajul de viață al fiecăruia dintre noi. De multe ori, ele încearcă de fapt să ne transmită mesaje importante, care să ne ajute să ne schimbăm și să evoluăm. Nu are rost să consum tot timpul și energia de care dispun încercând să lupt cu aceste stări sau să le evit prin tot felul de comportamente neproductive (mâncat excesiv, consum de substanțe, privit excesiv la tv, somn excesiv, cumpărături excesive, relații sexuale riscante etc.). Aleg să mă bucur de ceea ce este bun în prezentul meu.” Ruminarea experiențelor negative din trecut: „Dacă mă voi gândi cât mai mult lucrurile urâte prin care am trecut și le voi analiza în detaliu, poate voi reuși să mă simt mai bine.” Gând realist: „Sunt conștient(ă) de lucrurile urâte care s- au întâmplat în viața mea. Accept că ele s-au întâmplat și încep să le observ pur și simplu, cu compasiune, fără să le judec. Poate că unele dintre ele chiar mi-au folosit pentru a mă face un om mai bun. Mă bucur în continuare de viața mea. Eu sunt cel/cea care decide ce sens să dau mai departe vieții mele și aleg să-i dau un sens frumos, atât pentru mine, cât și pentru alții din jurul meu.” Gândirea pesimistă: „Viața mi-a fost dată ca să mă chinui!” Gând realist: „Viața mi-a fost dată ca să-i dau un sens frumos și să mă bucur de ea.” „Dacă mi se întâmplă un lucru bun, vor urma zece lucruri rele după el!” Gând realist: „Dacă mi se întâmplă un lucru bun, mă voi bucura din plin de el. Știu că indiferent de ceea ce se poate întâmpla în viața mea, am resursele necesare pentru a mă descurca.” Exemplu de strategie de înlocuire a distorsiunilor cognitive cu gânduri și convingeri realiste
Situația: Un străin mi-a invadat spațiul personal (m-a
îmbrâncit puțin) atunci când așteptam la rând într-un hipermarket ca să achit cumpărăturile. Gând negativ automat: „Oamenii mă consideră slab(ă) de vreme ce își permit să-mi încalce limitele.” Distorsiuni cognitive: citirea gândurilor celorlalți, suprageneralizare. Originile distorsiunilor cognitive: „Îmi amintesc că în copilărie părinții obișnuiau să-mi spună că sunt slab(ă) și că trebuie să revin cât mai repede cu picioarele pe pământ pentru că altfel ceilalți își vor bate joc de mine.” Combaterea gândurilor negative: „Cel mai probabil, omul acesta nu dispune de prea mult bun simț și obișnuiește să încalce și limitele altor persoane”. / „Poate că omul acesta a avut o zi proastă, iar acum își descarcă furia pe cei din jurul său”. / „În viața acestui om probabil că nu au existat adulți care l-au îngrijit și care să-i respecte limitele și să-l învețe să le respecte la rândul lor pe ale altora.” Analizarea consecințelor stilului negativ de gândire: „Dacă voi continua să permit ca starea mea afectivă să depindă de lipsa de educație a celorlalți, voi ajunge să sufăr de depresie.” Gânduri alternative realiste: „Cei care încalcă limitele celorlalți fac asta în mod obișnuit. Nu are rost să consum din timpul și energia mea ca să mă concentrez pe lipsa lor de bun simț. Am trecut prin atâtea situații în care am dat dovadă de multă putere sau în care mi-am apărat drepturile, deci nu sunt o ființă slabă.” Convingeri alternative: „Voi privi cu compasiune astfel de persoane needucate și voi merge mai departe în viața mea.” Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a noilor convingeri: „Data viitoare când vreo persoană îmi va încălca limitele, îmi voi aminti motivele pentru care ea se poate comporta astfel și fie voi fi asertiv(ă) (îi voi spune că mă deranjează și doresc să înceteze), fie voi privi cu compasiune lipsa ei de bun simț și îmi voi vedea mai departe de viață.”