SINDROMUL

PREMENSTRUAL
A elaborat: Ana Antoci, grupa MBp-I
Coordonat: Coșcodan Diana, dr., conf. univ.
CE ESTE SINDROMUL
PREMENSTRUAL?
 Sindromul premenstrual (SPM) este un ansamblu
de simptome fizice şi/sau neuropsihice care
afectează femeile de vârsta fertilă. Apare repetitiv
în faza luteală tardivă a ciclului menstrual şi se
remite o dată cu declanşarea sângerării menstruale,
dar nu întotdeauna. Deşi tulburări minore apar
premenstrual la 20-40% dintre femei, la 5-10% din
populaţia feminină manifestările sindromului
premenstrual prezintă un impact negativ asupra
calităţii vieţii şi a posibilităţilor de desfăşurare
normală a activităţilor sociale.
 CAUZE
 Cauza exactă a SPM este necunoscută, însă se pare că este legată de fluctuațiile
estrogenului și ale progesteronului, acești hormoni pregătindu-se pentru menstruație.

 Singura cauză direct cunoscută este cea moştenită genetic, s-a observat că majoritatea
femeilor ce prezintă acest sindrom au rude apropiate care suferă de aceeaşi
simptomatologie. Studiile demonstreză că femeile cu SPM, sunt vulnerabile la
modificările de estrogen, creşterea nivelului de serotonină şi a numărului de receptori
pentru serotonină la nivelul creierului, modifică producerea şi efectele endorfinelor.

 O alimentație dezechilibrată, obiceiuri personale nesănătoase sau schimbări bruște ale

stilului de viață par să agraveze simptomele SPM.
 HORMONII ȘI SPM (I)
Modificările sistemului endocrin implicate
în declanșarea sindromului premenstrual sunt:
 nivelul ridicat al aldosteronului (un hormon secretat de glanda suprarenala); acest
fenomen este normal după ovulație; acest hormon provoacă retenție de lichide,
creștere în greutate, umflarea sânilor și cefalee (dureri de cap) la unele femei, dar
nu la toate;
 excesul de prolactină (un hormon produs de glanda pituitară) care interferă cu
procesul ovulației și produce cicluri neregulate;
 utilizarea insuficiența a serotoninei (un neurotransmitator), ceea ce determină
instalarea anxietății și depresiei; specialiștii afirmă că multe femei cu sindromul
premenstrual ce au tulburări ale dispoziției sunt prea sensibile la schimbările
normale ale nivelurilor de estrogen și progesteron din timpul ciclului, ceea ce are
drept efect utilizarea insuficientă a serotoninei mai sus amintite;
HORMONII ȘI SPM (II)
 nivelurile scăzute de endorfine (hormoni produși tot de glanda
pituitară), ceea ce accentuează starea depresivă și sensibilitatea la
durere;

 prostaglandinele (substanțe secretate de toate celulele organismului), ce

provoacă umflarea sânilor, retenția de lichide, crampele, durerile de cap,
iritabilitatea și depresia;

 sensibilitatea la insulină, care se modifică în mod normal în timpul

perioadei premenstruale, poate duce la niveluri scăzute ale zahărului din
sânge (hipoglicemie), iar unii specialiști consideră că asta ar putea
constitui o cauză a sindromului premenstrual.
FACTORII DE RISC
 Modificări hormonale în organism în
timpul ciclului menstrual
 Schimbările chimice din creier
(fluctuațiile serotoninei)
 Niveluri scăzute de vitamine și minerale
 Niveluri ridicate a aportului de sare
 Depresie
 Sedentarism și dietă nesănătoasă
 Stres
SIMPTOME
Sunt numeroase simptomele SPM, iar numarul și severitatea lor
variază de la femeie la femeie. În plus, severitatea simptomelor poate
varia de la lună la lună. Simptomele frecvente ale SPM sunt
clasificate în trei categorii:
1) Simptome fizice
2) Simptome emoționale
3) Simptome comportamentale
 SIMPTOMELE FIZICE
 Umflarea şi sensibilitatea sânilor  Durere a muşchiilor, articulaţiilor,
 Retenţia de lichide de spate
 Scăderea libidoului
 Balonare
 Furie
 Creştere în greutate
 Iritabilitate
 Schimbări ale tranzitului intestinal
 Schimbări ale ritmului nictimeral
 Acutizarea acneei
(al somnului)
 Acutizarea herpesului
 Pofta de mâncare exagerată
 Cefalee
SIMPTOMELE EMOȚIONALE

 Depresie
 Deznădejde
 Anxietate
 Nervozitate
 Incapacitate de
concentrare
 Slăbiciune emoţională
 Sensibilitate la durere
SIMPTOMELE
COMPORTAMENTALE
 Agresivitate
 Atitudine retrasă faţă de
familie şi prieteni
 TULBURARE DISFORICĂ
PREMENSTRUALĂ (TDPM)
 Tulburarea Disforică Premenstruală este o afecțiune asociată cu
probleme emoționale și fizice severe, strâns legate de ciclul menstrual.
Atât TDPM cât și sindromul premenstrual (SPM) au în comun
simptome care includ: depresie, anxietate, tensiune, iritabilitate și
dispoziție proastă. Caracteristica ce deosebește TDPM de SPM este
severitatea sa.
 PMDD se caracterizează prin depresie severă, iritabilitate, precum și alte tulburări de dispoziție.
Simptomele încep aproximativ cu 10 -14 zile înainte de perioada de menstruație și se ameliorează în termen de
câteva zile după începerea menstruației. Cele mai frecvente simptome ale tulburării disforice premenstruale
sunt:
 sentimente de tristețe și inutilitate
 sentimente de tensiune și anxietate
 atacuri de panică
 oscilații de dispoziție și plâns necontrolat
 iritabilitate persistentă și furie
 probleme de concentrare
 oboseală și energie scăzută
 pofte alimentare
 tulburări de somn
 dezinteres față de activitățile zilnice și față de partenerul de viață
 simptome fizice precum balonare, sensibilitate a sânilor, dureri de cap, dureri musculare
 Schimbările hormonale ce au loc înaintea menstruației pot agrava simptomele unor alte tulburări de sănătate
mintala deja existente. Acest fenomen mai poartă și denumirea de exacerbare premenstruală.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv al sindromului premenstrual este clinic, care
presupune discutia purtată de pacienta cu medicul asupra aspectelor
care o ingrijoreaza. Exista si unele metode pe care medicul le poate
folosi in stabilirea diagnosticului de SPM. Acestea pot fi:
 Un jurnal al simptomelor SPM
 Testarea glandei tiroide
PREVENȚIE
 SPM în sine nu poate fi prevenit,
însă, prin informare și cu ajutorul
tratamentului adecvat al
simptomelor, majoritatea femeilor
pot simți o ușurare. Un stil de viață
sănătos – care să includă mișcare și
o alimentație adecvată – pot, de
asemenea, să ajute femeia să
gestioneze mai bine simptomele
SPM.
TRATAMENT
 În formele uşoare de SPM se aplică regim igieno-dietetic şi tratament simptomatic, în timp ce în
formele severe se impune colaborarea între ginecolog şi psihiatru în vederea administrarii unei
medicaţii specifice.
 Modificările dietetice și ale stilului de viață pot fi utile în cazul sindromului premenstrual ușor. În
tulburarea disforică premenstruală, regimul igieno-dietetic nu face o diferență semnificativă în
starea pacientei.
 Se recomandă o dietă sănătoasă și echilibrată, limitarea aportului de zahăr, grăsimi, sare, glucide
rafinate și alcool. Activitatea fizică are un aport deosebit, la fel și adoptarea unui program regulat
de somn. De asemenea, yoga și tehnicile mindfulness pot fi metode foarte eficiente pentru
reducerea stresului și contra depresiei ce se asociază cu menstruația. Suplimentele alimentare pot fi
utile, cele pe bază de calciu și vitamina B6 pot reduce simptomele legate de sindrom premenstrual,
inclusiv oboseala, modificările de apetit și depresia. Suplimente recomandate persoanelor care
suferă de PMS: calciu, magneziu, potasiu, vitaminele C, E, D, B-Complex, precum și acid folic.
 Medicamentele prescrise în mod obișnuit pentru sindromul premenstrual includ: medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diuretice și contraceptive hormonale.
MULTUMESC PENTRU
ATENȚIE