MASINI DE LUCRU CU

COMANDA
NUMERICA
Modulul II

Repartizarea procentelor pentru nota finala examen:

Modul I + Modul II – reprezinta 50% din nota finala;
Proiect - reprezinta 50% din nota finala;

Sef lucr.dr.ing. Ion BARBU

 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
CUPRINS

I. Conceptul de maşină de lucru – Clasificare maşini unelte;

II. Scula aşchietoare;
III. Procesul tehnologic - structură - elementele lui componente;
IV. Mişcările maşinilor unelte;
V. Productivitatea maşinilor unelte;
VI. Comanda numerică a maşinilor unelte;
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

MAŞINA – este construcţia care transformă energia mecanică în altă formă de

energie sau, în sens invers, din alta formă de energie în energie mecanică.

Maşinile se clasifică în : - maşini de forţă (energetice)

- maşini de lucru

MAŞINA DE FORŢĂ furnizează energie sub diferite forme, inclusiv mecanică.

MAŞINA DE LUCRU primeşte energie sub diferite forme, o transformă şi
execută anumite obiecte sau produse.

Maşina de lucru este construcţia ce efectuează

lucrări de execuţie parţiala sau produse, prin mişcări cu
diferiţi parametri şi transformări de energie.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

I. DEFINIREA MAŞINILOR UNELTE

MAŞINA UNEALTĂ se defineşte ca fiind o maşină de lucru având ca
scop formarea pieselor, pe procese bazate pe îndepărtarea adaosului de
prelucrare sub formă de aşchii sau particule în anumite condiţii economice,
precizie dimensională şi de formă şi calitate a suprafeţei.
MAŞINA UNEALTA este o maşina de lucru având rolul de a modifica
forma şi dimensiunile unor corpuri, în general metalice, prin procesul
de aşchiere, cu o anumită capacitate de producţie, precizie
dimensională şi calitatea suprafeţei. Maşinile unelte se pot utiliza
independent sau în grupuri de maşini-unelte cu funcţionare corelata
succesiv prin o parte a procesului de producţie rezultând liniile
tehnologice.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Carusel
CLASIFICAREA MAŞINILOR UNELTE
Criteriile de clasificare ale maşinilor unelte sunt:
• după procesul de prelucrare;
• după gradul de specializare;
• după precizie
• după mărime
• după greutate Frontale

Normale

Normale
Frontale Automate
1. STRUNJIRE Strunguri Carusel
Automate
Specializate Parti
componente Specializate
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Verticale şi universale
Maşini de găurit Maşini de găurit radiale
2. Găurire Maşini de alezat Maşini de găurit in coordonate
Alezare Maşini orizontale de alezat Alte maşini de găurit
şi Maşini de alezat
frezat Maşini de alezat şi frezat
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Maşină de frezat universală şi orizontală
Maşini de frezat Maşini de frezat verticale
3. Frezare Maşini de debitat Maşini de frezat longitudinale
Maşini de Maşini de frezat specializate
retezat Maşini de debitat
Maşini de retezat
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Maşini de rectificat rotund
Maşini de rectificat plan
Maşini de rectificat Maşini de rectificat specializate
4. Rectificare Maşini de ascuţit Maşini de ascuţit
Maşini de suprafinisare Maşini de suprafinisat
Polizoare Maşini de suprafinisat specializate
Polizoare
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Maşini de frezat danturi

Maşini de mortezat, rabotat şi broşat danturi
5. Danturare Maşini de Maşini de rectificat şi superfinisat danturi Alte
Filetare danturat maşini de prelucrat danturi
Maşini de filetat Maşini de filetat externe
Maşini de filetat universale
Maşini de rectificat filete
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Masinile unelte de rabotat au o cursa activa, in care are loc aschierea, urmata
de o cursa in gol, de intoarcere a sculei in pozitia initiala.

Maşini de rabotat Maşini de rabotat

6. Rabotare Maşini de mortezat Maşini de mortezat
Mortezare Maşini de broşat Maşini de broşat
Broşare Maşini specializate Maşini specializate
Maşini de echilibrat Maşini de echilibrat
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

II. SCULE AŞCHIETOARE

A = corpul cuţitului – faţete, muchii care alcătuiesc

geometria cuţitului
B = coada cuţitului – partea de prindere în port sculă
Fγ = faţă degajare (aşchii)
Fγ Fα = faţă de aşezare
Fα
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
III. Procesul tehnologic - structură - elementele lui componente

Ca parte integrantă a proceselor de producţie, procesele tehnologice pot fi:

- procese tehnologice de prelucrare mecanică;
- procese tehnologice de asamblare.

Procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere

cuprinde acea parte a procesului de producţie legată nemijlocit de
schimbarea formei geometrice a semifabricatelor, referindu-se la
totalitatea procedeelor aşchietoare utilizate precum şi a activităţilor
prestate de personalul de deservire directă a maşinilor-unelte în vederea
obţinerii piesei finite.
Procesul tehnologic se realizează la diferite locuri de muncă.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
LOCUL DE MUNCĂ reprezintă acea parte din suprafaţa de producţie
echipată cu utilajul corespunzător efectuării lucrării realizate pe el. În cadrul
procesului tehnologic, la un loc de muncă asupra unui semifabricat se efectuează
mai multe operaţii.

OPERAŢIA reprezintă partea din procesul tehnologic care se execută la una

sau mai multe aşezări ale piesei (legată de instalarea semifabricatului) la un anumit
loc de muncă. La schimbarea locului de muncă şi executarea procesului tehnologic
de alt lucrător, prelucrarea va conţine o altă operaţie. La rândul ei operaţia poate fi
constituită din mai multe faze.

FAZA este acea parte a operaţiei caracterizată prin prelucrarea uneia sau mai
multor suprafeţe dintr-o singură aşezare şi poziţie cu una sau mai multe scule şi cu
acelaşi regim de aşchiere.

De exemplu prelucrarea a două diametre ale unui arbore în trepte la strung din două aşezări,
constituie câte o fază (respectiv două faze). Fazele sunt compuse din mai multe treceri.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

TRECEREA se desfăşoară în timpul procesului de îndepărtare a unui adaus

de prelucrare la aceeaşi aşezare şi poziţie a semifabricatului, inclusiv cu
acelaşi regim de aşchiere fiind de regulă caracterizat printr-o singură valoare a
adâncimii de aşchiere. Fazele şi trecerile se compun din mânuiri, care
reprezintă de fapt mişcările executate de operatorul uman în timpul prelucrării
sau în vederea pregătirii lucrării.

MIŞCAREA se consideră elementul ultim în care se poate descompune un

proces tehnologic.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Etapele proiectării proceselor tehnologice

Proiectarea proceselor tehnologice, în general, trebuie să parcurgă

următoarele etape:

 Studiul documentaţiei tehnice, al piesei finite şi a semifabricatului.

 Alegerea justificativă a semifabricatului.
 Stabilirea succesiuni şi conţinutului operaţiilor şi a fazelor.
 Calculul erorilor de prelucrare în baza schemelor de
aşezare şi
fixare, dând posibilitatea alegerii judicioase a variantei (sau variantelor).
Indicarea echipamentului tehnologic adecvat variantei alese
(inclusiv S.D.V.-urile).
 Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Etapele proiectării proceselor tehnologice

 Determinarea regimurilor de prelucrare (inclusiv al regimului optim de

aşchiere).Calculul preciziei de prelucrare;
 Normarea tehnică;
Sincronizarea operaţiilor şi ridicarea diagramei de încărcare a utilajelor;
Întocmirea planului de asamblare al echipamentelor tehnologice, a schemelor
de transport operaţional – traseul semifabricatelor;
Alegerea justificativă a celor mai bune soluţii, definirea variantei tehnico-
economice optime;
Întocmirea documentaţiei tehnologice (planul de operaţii, fişa tehnologică,
purtătorul de program – banda perforată, memoriul justificativ de calcul etc.)
pentru varianta adoptată în final.
MASINI DE LUCRU
CU COMANDA 1. Numărul operaţiei;
2. Denumirea operaţiei;

NUMERICA
3. Atelierul de fabricare;
4. Maşina unealtă;
5. SDV - urile necesare;
6. Indicaţii tehnologice;
Model fişă tehnologica 7. Numărul de piese fabricate simultan;
8. Echipa care realizează operaţiile;
9. Timpul normat: timpul de pregătire –
încheiere şi timpul unitar;
10. Categoria de calificare a operatorului;
11. Valoarea manoperei pe operaţie.
12. Numărul fişei tehnologice;
13. Data întocmirii fişei tehnologice;
14. Desenul piesei sau o schiţă a acesteia;
15. Denumirea produsului, a piesei / reperului
16. Numărul desenului, poziţia, nr. bucăţi pe
produs;
17. Seria - programa de fabricare;
18. Numele tehnologului;
19. Numele normatorului.
20. Materialul piesei, respectiv
– Standard;
– Calitate - stare;
– Dimensiuni – secţiune, lungime, lăţime, profil
etc.;
– Cantitatea necesară pentru o piesă;
– Valoarea materialului.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Model plan de operaţii tehnologice

1. Date pentru identificarea
locului de muncă;
2. Date pentru identificarea
produsului / piesei;
3.Date pentru identificarea
operaţiei tehnologice şi paginii
planului de operaţie;
4. Date privind materialul
piesei;
5.Date privind maşina unealtă
pe care se realizează operaţia;
6.Date privind dispozitivele de
lucru;
7. Date privind mediul de
lucru;
8. Date privind norma de timp
pe
operaţie;
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA
NUMERICA
Exemplu de plan de operaţii tehnologice
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Sisteme de masurare neconventionala a timpilor de munca

Ca metode de măsurare şi de analiză a timpului de muncă întâlnim:

 Metode de înregistrare directă a timpului

– cronometrarea
– fotografierea
 Metode de înregistrare indirectă a timpului
– observări instantanee
– măsurarea timpului pe microelemente
 Filmarea
 Utilizarea magnetofonului
 Oscilografierea
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

III. MIŞCĂRILE MAŞINILOR UNELTE

Mişcările necesare sunt: - mişcări de generare

- mişcări auxiliare

MIŞCĂRILE DE GENERARE sunt executate de MU şi se execută în

timpul procesului de prelucrare.

MIŞCĂRILE AUXILIARE sunt executate în afara procesului de

prelucrare şi sunt executate la MU neautomate de către operatorul uman.
Ele se mai numesc şi mişcări ajutătoare, sau în gol.
Ele sunt: alimentarea cu piese, alimentarea cu scule, transportul
semifabricatelor, reglarea lanţurilor cinematice, poziţionarea reciprocă piesă-
sculă, comutări (comenzi) şi protecţia MU şi a operatorului uman. Ele se pot
repeta o singură dată în ciclu sau de mai multe ori.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Piesele îşi primesc forma finală prin prelucrare pe maşini unelte, funcţie de
informaţiile pe care omul le furnizează. Acest lucru este valabil atât in cazul
maşinilor conduse manual de către operatorul uman după datele unui desen, cât
şi in cazul maşinilor automate care lucrează după un program dat.

Geometria reperelor supuse prelucrării se obţine prin mişcări combinate

între sculă şi piesă, după trasee şi regimuri de lucru impuse, realizate de
lanţurile cinematice generatoare.

Aceste mişcări sunt însoţite de operaţii auxiliare realizate de lanţurile

cinematice auxiliare (prinderea semifabricatului şi eliberarea piesei, reglaje
ale poziţiei relative sculă/piesă, pornire/oprire, inversarea sensului de
mişcare, schimbarea turaţiilor şi avansurilor etc.).
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

PRODUCTIVITATEA maşinii unelte este dată de timpul consumat pentru realizarea

unei piese, ca sumă a timpilor necesari desfăşurării procesului de prelucrare şi a
celor auxiliari.

Dezideratul general de creştere a productivităţii maşinii unelte a impus soluţia

automatizării mişcărilor de prelucrare şi a celor auxiliare. Aceasta se realizează prin
intermediul unor sisteme de automatizare cu comandă “programată” pe un suport extern
numit port-program, acţionat mecanic, hidraulic, pneumatic sau electric.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
 Masini unelte cu comandă numerică;
 Linii flexibile de fabricaţie
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA
NUMERICA
Exemplu de BLOC DE COMANDA I-O(Intrare-Iesire)
Plaje de valori : 4÷20 mA,
0÷20mA, 0÷5 V, -5÷5 V,
MASINI DE LUCRU CU
0÷10 V, -10÷10 V COMANDA NUMERICA
Blocurile analogice I/O - conectează la automatul
programabil senzori al căror semnal de ieşire este
proporţional cu valoarea mărimii măsurate,
respectiv, actuatoare a căror ieşire variază
proporţional cu semnalul primit de la automat.

Blocuri de intrare/ieşire
Blocurile digitale I/O - se conectează la senzori
şi actuatoare care funcţionează pe principiul
ON/OFF, semnalele de intrare/ieşire fiind semnale
digitale.

Modulele inteligente I/O au în structură

propriul microprocesor şi propria
memorie. Aceste blocuri au fost
proiectate şi realizate pentru scopuri Module externe de conectare - pentru
speciale, cum ar numărătoare de intrări şi ieşiri aflate la distanţe
frecvenţă fi înaltă, sau module de considerabile de automatul
servocontrol pentru motoare electrice. programabil
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

COMANDA NUMERICĂ A MAŞINILOR UNELTE

Prescurtarea NC vine din limba engleză prin abrevierea cuvintelor numerically

controller, ceea ce înseamnă o numărare continuă respectiv de a comanda
prin cifre.

Comanda numerică (Numerical Control) este un procedeu de comandă automată

ce permite poziţionarea sau ghidarea unui organ mobil în orice moment al mişcării,
funcţie de coordonatele lui.

Comanda numerică permite realizarea unei mişcări precise după o traiectorie

impusă, cu obţinerea unui profil special ce nu poate rezulta prin alt procedeu de
prelucrare.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Derularea in scris a proceselor de comandă şi de lucru in maşinile unelte şi in liniile

de fabricaţie presupune ca datele necesare desfăşurării procesului, exprimate in cifre
pe un formular de programare (coduri), să fie stocate pe un purtător de informaţie
care se introduce in aparatura de comandă a maşinii unelte.

Înregistrarea informaţiei de prelucrare pe port program se face:

analogic, sub forma geometriei şi dimensiunilor port-programului (camă,

şablon, model, opritori reglabili);
numeric (digital), sub forma unei înşiruiri de numere pe un
purtător
adecvat (bandă perforată, bandă magnetică sau cartele magnetice).
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Astfel comanda după program apare ca o comandă de copiere in care, locul

şablonului (analog din punct de vedere geometric cu suprafaţa care se prelucrează)
este preluat de banda perforată conţinând informaţii despre geometria piesei, date
tehnologice şi mişcări auxiliare, toate sub forma codurilor numerice. In continuare vom
dezvolta structura de bază a automatizării cu profil larg.

Aceste date sunt citite continuu de către maşină, dacă este cazul se restochează
până la prelucrare şi se transformă apoi în impulsuri electrice pentru comenzile
de mişcare şi (sau) comutare ale componentelor de poziţionare. Supravegherea
simultană a acestor comenzi se efectuează prin măsurare nominală în timp real
a traiectoriei rezultante
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Desen piesă Maşină unealtă; Traductor

Robot industrial;
Elaborare program

(Traiectorii)
de
Celulă flexibilă poziţie

Comanda maşinii
Program sursă Acţionare
Structura

Poziţie efectivă
unui sistem
de comandă
Amplificator
Procesare
S oluţie
de numerică CN
integrată
putere
Prelucrare date

Calculator
pentru
interpolare
Comparato
Post-procesare On-line Poziţie r de
Off-line programată poziţie
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
ECHIPAMENTE DE CONTROL NUMERIC

Impulsurile electrice de comandă a mişcărilor au o anumită frecvenţă în timp, ceea ce

duce la obţinerea unor viteze axiale şi de rotaţie uniforme. Fiecare rotaţie cu un
anumit unghi a axului motorului electric pas cu pas, determină o rotaţie cu un anumit
unghi sau o deplasare axială pentru subansamblul mobil al maşinii unelte, rezultând
astfel acţionarea.

1 sistem de antrenare a saniei;

2 sania maşinii unelte;
3 dispozitiv de măsurare a traiectoriei; 4
comparator de valori Nominal/Real; a
impuls pentru motorul de antrenare; w
valoarea nominală introdusă;
x valoarea reală determinată;
y valoarea de reglare, ajustată.
Schema de bază a comenzii numerice pentru
acţionarea unei axe
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Comenzile numerice sunt circuite deschise de acţionare, astfel citirea

benzilor perforate sau transmiterea de impulsuri motoarelor pas cu pas conduc la
deplasări rapide ale saniei maşinii unelte, pas cu pas, in poziţia dorită. Deviaţiile de
la poziţia nominală ce apar sunt dependente de precizia de lucru a motorului.

Regulatoarele sunt circuite închise de acţionare astfel ca în timpul

execuţiei comenzii de deplasare a saniei maşinii unelte după traiectoria programată,
un sistem suplimentar de măsurare semnalizează poziţia reală a acesteia, timp în care
se face şi compararea cu poziţia nominală. Funcţie de valoarea rezultată în comparator
se realizează o corecţie a poziţiei cu ajutorul unui motor de antrenare, pe baza unui
semnal de compensare.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
IDENTIFICAREA TIPURILOR DE MISCARI FOLOSITE DE M.U.C.N

Mişcările executate de scule (sănii) şi piese (suporţi) în timpul prelucrărilor sunt

mişcări principale, mişcări de avans sau mişcări de poziţionare (reglare).
In funcţie de natura prelucrării realizate cât şi de maşina unealtă folosită aceste
mişcări sunt executate de scule, de piese sau de ambele.

MIŞCĂRILE PRINCIPALE sunt specifice prelucrărilor de deformare, tăiere,

asamblare etc.

MIŞCĂRILE DE AVANS permit împreună cu cele principale derularea continuă a

prelucrării şi pot fi mişcări de avans propriu-zise, de avans rapid sau de deplasare lentă,
pentru apropierea sau părăsirea locului de prelucrare.

MIŞCĂRILE DE POZIŢIONARE permit modificarea dimensională a piesei sau

servesc procesului de măsurare
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Tipuri de miscari folosite in CN
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Desfăşurarea proceselor de prelucrare pe maşini unelte cu comandă numerică
impune deplasări ale săniilor pe cele trei direcţii ale sistemului de coordonate.
Traiectoriile de deplasare ale elementelor executoare se realizează prin comandă
punct cu punct, comandă in linie sau prin comandă de conturare.

Acest tip de comandă este

cel mai simplu, el nu necesită
aflarea şi programarea de relaţii
matematice pentru traiectoriile de
deplasare.
Este utilizat la maşini
unelte cu comandă numerică
pentru executarea operaţiilor de
găurire, de frezare, de sudură in
puncte etc.

Comanda de prelucrare punct cu punct

 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
La comanda in linie (segmentul prelucrat este 1-2-3-4-5), prelucrarea se realizează
între capetele unui segment

Deci deplasarea sculei cu o anumită

viteză de avans se face de-a lungul
distanţei dintre două puncte.
De obicei mişcările au loc in
ghidajele săniilor dispozitivelor
comandate prin coordonate. Fiind
stabilit raportul intre viteze, mişcarea
se poate desfăşura simultan in
ambele direcţii ale coordonatelor.
Comenzile în linie se întâlnesc la
maşinile pentru strunjit şi la cele
pentru operaţii de frezare.

Comanda în linie
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
La comanda prin conturare, săniile maşinilor unelte se pot deplasa in toate direcţiile
sistemului de coordonate. Piesa este prelucrată in timpul avansului generându-se
segmente plane, spaţiale sau chiar arii spaţiale.

Informaţiile privind traiectoria sunt

introduse continuu in aparatura de comandă
a maşinii unelte.
Pentru avansuri cu viteză constantă
de lucru pe curbe, sunt necesare şi date
privind viteza de deplasare a săniilor. Astfel
se nasc relaţii matematice funcţionale între
mişcările corespunzătoare axelor sistemului
de referinţă

Comanda prin conturare

Dacă primele două tipuri de comenzi nu implică existenţa unor relaţii funcţionale
cea prin conturare implică existenţa unor relaţii de tip funcţie.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
SISTEME DE MĂSURARE A TRAIECTORIILOR

Sistemele de măsurare a traiectoriilor sunt foarte complexe, de mare precizie, ele

făcând parte din componentele cele mai sensibile ale maşinilor echipate cu
comandă numerică

Măsurarea tip analogic a traiectoriei, este o măsurare continuă a mişcării saniei,

cu modificarea continuă şi uniformă a valorilor. Modificarea valorilor este
asemănătoare variaţiei mărimii fizice cu care este comparată deplasarea saniei.

Măsurarea tip digital a traiectoriei, la care valoarea măsurată se modifică

continuu cu un număr finit de unităţi, de exemplu cu paşi digitali sau impulsuri de
tensiune.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Măsurarea absolută se realizează dintr-un punct de referinţă constant care
este poziţia de 0 in cuplarea săniilor maşinilor unelte şi corespunde punctului de
referinţă al maşinii unelte şi al sistemului de coordonate al piesei.

Măsurarea incrementală se efectuează

plecând de la un punct de măsurare anterior
şi este deci o măsurare relativă. Suma
incrementelor de traiectorie pe care le parcurge
sania port sculă este reprezentată pe desene
printr-un lanţ de cote.

Reprezentare digitală
(1 absolut; 2 incremental)
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Tipul procedeului de măsurare utilizat pentru o anumită prelucrare se
stabileşte încă de la alegerea maşinii unelte cu comandă numerică.

1 cursor;
2 cablu de rezistenţă (a tensiune
maximă de lucru, b tensiune
intermediară);
3 instrument de măsură
(comparator);
4 rezistenţă (prin divizare în segmente
mici şi egale se poate utiliza sistemul de
măsură analog/incremental)

Schema de măsurare a traiectoriei

în sistem analogic/absolut
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Măsurarea traiectoriei în sistem digital/absolut Măsurare digital/incrementală

1- sania maşinii; 1- sania maşinii;

2 - foto-celule; 2 - fotocelule;
3 - scala de măsurare digital /binar; 3 - etalon gradat;
4 - comparator real/nominal 4 - numărător electronic
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Banda Perforata

In sistemul binar se utilizează doar

cifrele 0 si 1 având semnificaţia:
la cifra 1 semnalul poate trece prin
perforaţia benzii, închizându-se circuitul
electric la citire (palpare);
la cifra 0 nu există o perforaţie a benzii
şi circuitul se întrerupe.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Exemplu de program CNC

%
O0111 (conturare)
N10 G20 G40 G80 G90 G94 G96
Simularea traseului sculei
N20 M06 T01
N30 G43 H01
N40 M03 S200
N50 G00 X0.0 Y0.0
N60 G00 Z.2
N70 G01 Z-.25 F10.
N80 G01 X0.0 Y-.35
N90 G01 X.40 Y-.35
N100 G02 X.55 Y-.20 I.15 J.0
N110 G01 X.75 Y-.20
N120 G02 X.65 Y-.10 I.0 J.10
N130 G01 X.65 Y0.0
N140 G01 X0.0 Y0.0
N150 G01 Z.2
N160 G00 Z5.
N170 G00 X2. Y2.
N180 M05
N190 M30
%G00 X0.0 Y0.0
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Coordonate
carteziene 3D
2D

Pozitia Coordonatele carteziene Pozitia Coordonatele carteziene

P1 X100 Y50 P1 X10 Y45 Z-5
P2 X-50 Y100 P2 X30 Y60 Z-20
P3 X-105 Y-115 P3 X45 Y20 Z-15
P4 X70 Y-75
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Coordonatele absolute

Pozitia Coordonatele absolute

Pozitia Pozitiile in dimensiuni absolute P1 X25 Z-7.5
P1 X20 Y35 P2 X40 Z-15
P2 X50 Y60 P3 X40 Y-25
P3 X70 Y20 P4 X60 Z-35
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Coordonatele relative(incrementale)

Pozitia Dimensiuni Calculate fata de: Pozitia Dimensiuni Calculate fata de:
incrementale incrementale
P2 X20 Y35 Punctual zero P2 X15 Z-7.5 P1
P3 X30 Y20 P1 P3 Z-10 P2
P4 X20 Y-35 P2 P4 X20 Z-10 P3
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Coordonatele polare

Pozitia Coordonatele polare

P1 RP=100 AP=30
P2 RP=60 AP=75
RP: Polar radius
AP: Polar angle
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
%
O0111 (conturare)
N10 G20 G40 G80 G90 G94 G96
N20 M06 T01 Elementele obligatorii conţinute de
N30 G43 H01
N40 M03 S200 program sunt:
N50 G00 X0.0 Y0.0
N60 G00 Z.2
N70 G01 Z-.25 F10.
N80 G01 X0.0 Y-.35
N90 G01 X.40 Y-.35 • simbol de început de program - %
N100 G02 X.55 Y-.20 I.15 J.0
N110 G01 X.75 Y-.20 • pregătire program (comentariu);
N120 G02 X.65 Y-.10 I.0 J.10 • program principal;
N130 G01 X.65 Y0.0 • sfârşit de program de prelucrare;
N140 G01 X0.0 Y0.0
N150 G01 Z.2
• subprogram dependent de
N160 G00 Z5.
N170 G00 X2. Y2.
programul principal (turaţii limită şi
N180 M05 constante ale sculei);
N190 M30
N 200 G00 X0.0 • simbol sfârşit de program - %
Y0.0
%
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Funcţi Adrese pentru funcţiunile maşinii
a
% - început de program;
N - număr fază;
L - număr subprogram;
G00 - mers rapid;
G01 - interpolare liniară;
N - numărul secvenţei G02
G03
- interpolare circulară în sens orar;
- interpolare circulară în sens antiorar;
(identificatorul N), în ordine crescătoare; G04 - temporizare în număr de rotaţii ale arborelui principal (AP);
G26 - programare rază după axa X;
G27 - programare diametru după X;
G28 - autoprogramare pentru strunjire plană (frontală);
G - funcţii pregătitoare G29 - autoprogramare pentru strunjire longitudinală;
(identificatorul G), cu rol de pregătire a G32 - deplasare la poziţia de schimbare a sculei;
G33 - filetare cu pas constant;
maşinii unelte pentru o operaţie dată
G36 - deplasare la punctul de început al programului;
ce implică deplasarea sculei G38 - autoprogramare START;
aşchietoare; G39 - autoprogramare STOP;
G40 - sfârşit de echidistanţă;
G41 - echidistanţă stânga în sensul de prelucrare;
G42 - echidistanţă dreapta în sensul de prelucrare;
G44 - completare prin unghi;
G45 - completare prin cerc;
G00, G01, G02 si G03 G54 - deplasare punct nul;
G60 - oprire exactă (poziţionare precisă);
G63 - tarodare cu mandrină de compensare;
G64 - regim de conturare fără compensare erori de poziţie;
G90 - introducerea dimensiunilor absolute;
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
X, Y si Z - date dimensionale
(identificatorii X,Y,Z,A sau B), de localizare
şi orientare a sculei aşchietoare;
F - funcţia de avans (identificatorul
F), folosită pentru specificarea mărimii
vitezei de avans pentru scula aşchietoare;
S - funcţia turaţie (identificatorul S),
folosită pentru specificarea turaţiei arborelui
principal al maşinii unelte;
T - scula aşchietoare (identificatorul T),
folosită pentru specificarea sculei şi a
traseului acesteia în operaţia curentă;
M - funcţii multiple (identificatorul M),
folosite pentru a desemna modul particular de
operare ON/OFF;
X - informaţie de traiectorie după axa X [mm];
Z - informaţie de traiectorie după axa Z [mm];
C: - unghiul de rotaţie al arborelui principal în multiplii de1;
0...360
I -parametru de interpolare pentru axa X în [mm]
pasul filetului paralel cu axa X în [mm/rot];
- temporizarea în secunde, respectiv rotaţii ale
arborelui principal;
K - parametrul de interpolare pentru axa Z în [mm] (G90/G91)
- pasul filetului paralel cu axa Z în [mm/rot];
F - avansul în [mm/rot];
S - turaţia arborelui principal [rot/min];
T - număr sculă;
R - valoarea adâncimii de aşchiere, [mm];
P - parametru (în număr de 49);
M00 - oprire programată necondiţionată;
M02 - sfârşit de program cu revenire la prima fază;
M3 - sens de rotaţie a arborelui principal spre dreapta;
M4 - sens de rotaţie a arborelui principal spre stânga;
M5 - oprire arbore principal;
M8 - pornire răcire;
M9 - oprire agent de răcire;
M10 - oprirea arborelui principal ;
M11 - pornire transportor şpan;
M12 - oprire transportor şpan;
M22 - revenire din subprogram.
M60 - schimbare sculă;
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
În programarea maşinilor unelte cu comandă numerică se
deosebesc 4 etape :
•Se strâng informaţii de desen şi tehnologie in planul de operaţii
(prinderea piesei şi posibilităţile de măsurare);
•Informaţiile centralizate în planul de operaţii se trec ca propoziţii
(transcrierea programată a unei etape din procesul de prelucrare) in
formularul de programare. Tot aici se calculează şi se transformă
informaţiile de poziţie, coordonate ale maşinii unelte, în informaţii
codificate;
• Scrierea programului sursa;
•Efectuarea probei programului pe un simulator sau pe maşina
unealtă, înaintea începerii procesului de producţie. Proba are drept
scop depistarea eventualelor greşeli din program, respectiv
optimizarea programului conceput.
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

% - Simbol de inceput de program; O0001 -

(date despre program in format text)
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
G21 G17 … - functii pregatitoare
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
M06 T01 … - functii de schimbare scula
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
M03 S800 … - functii de punere in miscare de
rotatie a sculei, [rot/min]
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
G00 - deplasare rapida(scula nu se afla in
contact cu semifabricatul;
Z1 - pozitionare rapida la Z = 1mm;
M08 – pornire lichid de racire.
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

N30 G01 Z-0.3 F15

MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
N35 G01 X60 Y0
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
N40 G01 X60 Y40
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
N50 G02 X50 Y50 I0 J-10
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
N55 G03 X70 Y50 I10 J0
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
N60 G02 X80 Y60 I10 J0
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
N65 G01 X120 Y60
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
N70 G01 X120 Y0
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

AXE si MISCARI

În domeniul comenzii numerice s-a adoptat noţiunea de axă, pentru

a defini fiecare direcţie fixă de deplasare rectilinie sau circulară, deplasare
care poate fi executată de organele mobile comandate ale maşinii-unelte.
Axelor maşinii-unelte li se
atribuie o anumităsimbolizare şi
sensuri de deplasare, puse de acord
la nivel internaţional prin recomandarea ISO
R-841, iar la nivel naţionalprin STAS
8902-83. Rolul normativelor este de a crea, din acest punct de
vedere,
un limbaj comun între diferitele centre
de programare, şi respectiv
fabricanţii şi utilizatorii de maşini unelte comandate numeric.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

MIŞCAREA RECTILINIE
Axa Z este identică sau paralelă cu axa arborelui principal al
maşinii. este identică cu axa sculei la maşinile de găurit (MG), maşinile de
frezat (MF), maşinile de alezat şi frezat (MAF), unde arborele principal
antrenează scula, în timp ce la maşinile prelucrătoare de corpuri de
revoluţie cum ar fi strungurile normale (SN) sau maşinile de rectificat (MR)
axa Z este identică cu axa semifabricatului.
Axa X este în majoritatea cazurilor orizontală şi paralelă cu
suprafaţa de aşezare a piesei, reprezentând axa principală de deplasare în
planul în care se realizează poziţionarea piesei faţa de sculă.
Axa Y întregeşte triedrul şi este deci perpendiculară pe planul
XOZ, sensul pozitiv (+) corespunde triedrului de sens direct sau este dat de
regula mâinii drepte.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

MIŞCAREA DE ROTAŢIE

În acest scop se porneşte de la triedrul de sens direct care

determină axele de deplasare rectilinie şi se asociază literele A, B,
C pentru mişcările de rotaţie în jurul acestor axe, sau a unora
paralele cu ele.
Astfel axa A reprezintă mişcarea în jurul unei axe paralele
cu axa X, iar axele B şi C reprezintă mişcări în jurul unor axe
paralele cu axele Y respectiv Z. Sensul pozitiv (+) al axelor de rotaţie
se determină din sensul pozitiv al axelor respective de deplasare
rectilinie, aplicând regula şurubului dreapta sau regula tirbuşonului.
 +B
y
Rotaţii A, B şi C în
jurul axelor X,Y şi Z

x
z
+C +A
 RELATIILE DINTRE AXELE PRIMARE SI SECUNDARE
ALE MASINILOR CNC

X Y Z AXE PRINCIPALE

U V W AXE SECUNDARE

I J K CENTRU ARCULUI

A B C ROTATIILE AXELOR

AXA X AXA Y AXA Z

G02 X1.0 Y1.0 R0.5 F10. G02 X1.75 Y1.25 I1.25 J0.75 F10.
 CARACTER CUVÂNT BLOC

N 10 G 0 1 X - 8 . 7 6 F 2 7 8 . 0

X E 10 . 5

VALOAREA ZECIMALĂ A
NUMARULUI

DESPARTE VALOAREA
ÎNTREAGĂ DE CEA ZECIMALĂ

VALOAREA ÎNTREAGA
A NUMARULUI

VALOARE POZITIVĂ/NEGATIVĂ

DESCRIE ADRESA
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
TABELUL PROGRAM PIESĂ conţine numărul şi denumirea piesei, numărul
benzii perforate, simbolul maşinii unelte, data elaborării, adresele ISO prin care
se codifică informaţiile cu caracter geometric şi tehnologic necesare prelucrării
piesei pe maşina cu comandă numerică.

Intreprinderea Tabel program piesă Data

Piesa Maşina unealtă Numărul benzii Programator

perforate
N G X Y Z I J F R S T W M Obs.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Scopul final al programarii manuale il reprezinta intocmirea tabelului
program piesa. Tabelul program piesa se intocmeste de catre tehnologul
programator pe un format normalizat.

G01 X -50.2 S2500

Cuvintele utilizate intr-un program sunt formate dintr-o litera

urmata de un grup de cifre(digiti)
MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Axele coordonatelor şi direcţiile de mişcare sunt standardizate prin norma ISO
TC97 SC8 asta ducand la o clasificare a masinilor NC dupa cum urmeaza:

• după 2 axe, de obicei două direcţii ortogonale, caracteristic prelucrărilor pe

maşini pentru strunjit, prese de ştanţat, maşini pentru tăiere cu arc de
plasmă sau flacără oxiacetilenică, maşini de croit, maşini pentru lipirea
componentelor electronice etc.;
• după 3 axe, de obicei de-a lungul celor trei direcţii principale (x,y,z) ale
sistemului de coordonate carteziene, caracteristic prelucrărilor de pe
maşinile de frezare, alezare, găurire şi la maşinile de măsurare a
coordonatelor;
• după 4 axe, ce implică trei axe liniare şi una de rotaţie, cazul strungurilor
speciale prevăzute cu corpuri suplimentare de găurire;
• după 5 axe, ce implică trei axe liniare (x,y,z) cu rotaţie pe două
dintre acestea - cazul maşinilor de frezat speciale.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Sistemul de coordonate pentru maşinile unelte conform ISO/TC97 SC8 (1

strunjire şi rectificare exterioară a suprafeţei de rotaţie; 2 găurire şi frezare;
3 rabotare; 4 rectificare plană ; 5 în axa de rotaţie a piesei; 6 lângă piesă; 7
regula mâinii drepte)
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA
Astfel realizarea unui program pentru un reper dat impune introducerea
unui compiler (traducător de program) care are două componente:
• procesarea - programul de prelucrare;
• postprocesarea - programul de adaptare .

In secvenţa de procesare instrucţiunile scrise în limbaj simbolic sunt

transformate în coduri specifice, se efectuează calcule geometrice necesare
obţinerii punctelor aparţinând traiectoriei sculei sau cea a organului mobil şi
sunt semnalate eventualele erori ale dimensiunilor.

In secvenţa de post-procesare datele generale rezultate din

prelucrarea internă sunt adaptate la specificul şi caracteristicile unei anumite
maşini unelte sau robot industrial. Acest program cuprinde indicaţii de
codificare şi poartă numele de programe sursă.
 MASINI DE LUCRU CU
COMANDA NUMERICA

Programul sursă reprezintă o înşiruire de fraze conţinând

coduri cu informaţiile necesare desfăşurării procesului de
prelucrare a unui reper.
Pregătirea programului sursă pentru un reper dat presupune
translatarea reprezentării geometrice a acestuia (de regulă
desene de execuţie) în corelaţie cu succesiunea operaţiilor
tehnologice, într-un program cuprinzând instrucţiuni de lucru
pentru sistemul central de comandă.