Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra

organismelor vii
Electroterapia – Electricitatea statica
 Baia electrostatica: indicata in hipotensiune arteriala, insomnie, astenie, fiind un tonic
general si un sedativ al sistemului nervos. Ea intensifica arderile in organism cu
ajutorul ozonului ce este un excitant energetic al hematozei. Sedinta e de 15 minute
cu pacientul, conectat la polul negativ, asezat pe un scaun plasat pe o baza izolata
electric. Celalalt pol e la pamant si pacientul se aduce la potential de cativa kV.
Electricitatea la care se aduce pacientul de pierde continuu prin asperitatile corpului.
 Efluviile electrice: sedative, calmante la tratarea plagilor atone, in actiuni cutanate.
Pacientul nu e conectat direct la un pol al masinii, ci in dreptul regiunii de tratat se
pune la distanta prestabilita un electrod de metal cu varf ascutit impamantat.
 Dusul electric: similar ca aplicatii si efecte cu efluviile electrice. Diferenta e ca in
locul electrodului se pune un disc de lemn cu mai multe varfuri de la care pornesc
sarcini electrice.
 Scanteia directa: se apropie de pacient electrodul legat la un pol al masinii
electrostatice, el fiind plasat in fata acesteia ca la baia electrostatica. Intre pacient si
electrod se produc scantei cu actiune locala, ce produc initial o vasoconstrictie
periferica, iar apoi o vasodilatatie. Se distrug astfel epitelioame cutanate, negi etc.
1 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Electroterapia – Curentul continuu
 E generat de acumulatori, redresoare de c.a., e de j.t. si se aplica tesuturilor prin
intermediul a doi electrozi (din Pt, C, Ni), anod si catod.
 Electroliza biologica, ca si cea medicala, se poate face prin aplicatie monopolara
(efecte electrolitice la un singur electrod), sau bipolara (ambii electrozi activi). La
electroliza medicala bipolara curentul circula prin tesuturi nu numai de-a lungul liniei
drepte ce uneste electrozii, ci si prin regiuni aflate in afara acestei linii, dispersandu-se
sub forma de curenti din ce in ce mai slabi. Curentii se numesc electrotonici:
anelectrotonici (micsoreaza excitabilitatea tesuturilor) in vecinatatea anodului,
catelectrotonici (maresc excitabilitatea tesuturilor in vecinatatea catodului).
 La valori mici ale c.c. pot apare escare cenusii la contactul tegumentului cu catodul si
unele brune la anod, in urma electrolizei ce are loc in tesuturi. Acest lucru poate fi
folosit la distrugerea pe cale galvanocaustica a unor tumori. Intensitatea curentului este
de 15 – 20 mA, timpul de aplicare: 30 – 120 secunde. Daca se foloseste electrodul
activ drept anod, se pot trata hemoragii uterine care sunt oprite de actiunea hemostatica
a reactiei secundare produse la polul pozitiv. Daca se folosesc electrozi solubili,
substantele obtinute pot avea proprietati terapeutice speciale. Astfel, la anod de fier,
2
ionul Curs
Cl eliberat
2 - CEM ca atom la anod formeaza clorura ferica ce are actiune coagulanta.
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Electroterapia – Curentul continuu

 c.c. de intensitate mica se foloseste la ionoterapie (introducerea in organism,

prin piele si prin mucoase, a unor ioni medicamentuosi (iod, salicicat),
fenomen numit ionoforeza, cu aplicatii in afectiunile dermatologice,
reumatismul articular subacut, artrite cronice, stomatologie (anestezie locala
prin ionoforeza cu novocaina). Ionii introdusi se elimina mai lent decat in
cazul injectiilor subcutanate, prelungind efectele terapeutice. Pentru
introducerea ionilor metalici se imbiba cu solutia medicamentuoasa un
electrod activ ce se leaga la polul pozitiv al generatorului de c.c. Intensitatea
curentului este de 20 – 100 mA, durata aplicatiei: 30 – 60 minute.

 C.c. se foloseste si la defibrilarea cardiaca (in cazul stopului cardiac).

3 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Electroterapia – Curentii alternativi de joasa frecventa (50–100) Hz
 produc modificari circulatorii locale, senzatii dureroase, contractii
musculare si incalziri locale.
 Ei pot provoca moartea prin electrocutare la o intensitate de 4 ori mai
mica decat cea la care se produce electrocutarea mortala de curent
continuu, in conditii identice.

Electroterapia – Curentii alternativi de inalta frecventa

 Acestia nu produc electrocutarea. Efectele lor principale sunt cele termice,
iar aplicarea lor in medicina se numeste diatermie.
 Acesti curenti pot fi folositi si pentru distrugerea unor tumori prin
diatermocoagulare, ca si pentru taierea tesuturilor (cu bisturiul electric),
precum si in electrofiziologia interventionala.

4 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Electroterapia – Curentul electric sub forma de impulsuri
 poate produce stimulare, contractii musculare, durere, sedare, anestezie, somn.
 Impulsurile de durata mare se supun legilor lui Pfluger: la inchiderea circuitului
electric excitarea nervilor si muschilor se produce la catod, iar la deschiderea
circuitului excitarea se produce la anod.
 Aplicate la nivelul capului impulsurile pot produce sedare, electrosomn,
electronarcoza sau electrosoc – ca si c.a. de j.f.
 Acest tip de curent electric pate fi folosit la electroporare: fenomen fiziologic, produs
la potential inalt si scurta durata, ce are loc la nivelul membranelor fosfolipidice ale
celulelor expuse unui camp electrostatic pulsatoriu. In acest caz este indus un
potential ransmembranar ce duce la cresterea permeabilitatii membranare. Astfel,
moleculele mari ale medicamentelor sau ale acizilor nucleici vor fi capabili de a
tranzita membrana si a patrunde in interiorul celulei. O aplicatie directa a acestui
fenomen este electrochemoterapia – introducerea substantelor chemioterapeutice
direct in celulele canceroase. Multe dintre medicamentele din chemioterapie sunt
lipofilice si penetreaza membrana.

5 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Electroterapia - Curentul electric sub forma de impulsuri
 Este utilizata in folosirea impulsurilor electrice pentru inlaturarea
simptomelor de durere, slabiciune a muschilor si depresiei, fiind des folosita
pentru ca nu are efecte secundare.
 Curentul, ades pulsatoriu, provoaca contractia urmata de relaxarea
muschiului, iar stimularile repetitive duc la intarirea lui si inlaturarea durerii
– tratament al durerilor cronice si oboselii asociate cu fibromialgia (sindrom
de durere cronica cu durere difuza, sensibilitate excesiva in muschi si tesutul
moale, puncte sensibile localizate, tulburari de somn, slabiciune).
 Electroterapia se refera si la stimulatoarele electrice (defibrilatoare,
stimulatoare cardiace, aparate de electroanestezie, aparate pentru
electrosocuri).
 Ea poate fi comparata cu un masaj al tesuturilor, efectele ei fiind cumulative.

6 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Magnetoterapia – Campul magnetic al curentilor electrici
 Campul magnetic poate fi produs de substanta magnetizata si de curentii ce parcurg
conductoarele.
 Magnetii si electromagnetii sunt utilizati in electrofiziologie si terapeutica, dar si in
medicina pentru extragerea corpurilor feromagnetice intrate accidental in organism (de
exemplu in ochi).
 Sideroscopul - aparat format din sistem de ace magnetice, coaxiale, pozitionate rigid
unul pe altul, cu polii de semn contrar plasati fata in fata. Aparatul e adus cu acul
inferior al sistemului astatic in apropierea ochiului unde au intrat corpuri
feromagnetice, acul magnetic fiind deviat de acestea cu cat e situat mai aproape. Se
pozitioneaza astfel corpurile straine.
 Extragerea se poate face cu un electromagnet (miez de fier moale) ce are la capat
forma ascutita ce se apropie de ochi in dreptul corpurilor straine.
 Dispozitivele electromagnetice diminueaza durerea si stresul, ajuta vindecarea
fracturilor. Cum membrana celulara este strabatuta de curenti ionici, apar campuri
magnetice in jurul lor, care cumulate dau un camp de joasa intensitate produs de
organism.
7 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Ultrasonoterapia
 Ultrasunetele sunt unde acustice cu frecvente peste 20 kHz ce se propaga
cu viteze ce depind doar de proprietatile mediului. Ele sunt absorbite de
diferite medii, se reflecta, refracta, difracta, interfereaza si difuzeaza.
 Se pot utiliza atat in terapie, cat si in diagnostic; gama de frecvente este
800 – 1200 kHz, iar adancimea de patrundere in tesuturi e de 5 – 7 cm.
 Absorbtia depinde atat de natura si proprietatile mediului, cat si de
frecventa undelor; energia undei scade proportional cu distanta parcursa.
Ulrasunetele sunt mai puternic absorbite in aer decat in apa.
 Reflexia undelor – daca sunetul reflectat este perceput distinct de sunetul
direct, atunci fenomenul se numeste ecou si e folosit in ecografie.
 Ultrasunetele pot fi folosite in tratamentul starilor reumatismale, bolii
ulceroase, intestinale, afectiuni ale sistemului nervos periferic, nevralgii
etc.
8 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Ultrasonoterapia
 Reflexia undelor – daca sunetul reflectat este perceput distinct de sunetul
direct, atunci fenomenul se numeste ecou si e folosit in ecografie.
 Efectele ultrasunetelor sunt: - fizice: mecanice -cavitatie, precipitare,
coagulare etc.
- chimice si electrochimice – oxidare, reducere, polimerizare, sinteza.
- biologice – produc modificari functionale reversibile sau ireversibile si
pot fi utilizate la distrugerea bacteriilor, tumorilor, prepararea vaccinurilor
etc.;
 Cavitatia – in anumite conditii ultrasunetele produc ruperi locale intr-un
lichid, cu aparitia unor bule ce contin vapori de lichid sau gaze rarefiate.
Cauza este dilatarea si comprimarea succesiva a lichidului cu o anumita
frecventa. Efect – ruperea unor structuri, macromolecule din apropiere,
variatii mari de temperatura si presiune in spatii mici.
9 Curs 2 - CEM
 Efectele factorilor fizici (campului electromagnetic) asupra
organismelor vii
Radioterapia
 Consta in utilizarea medicala a radiatiei ionizante ca parte a tratamentului
cancerului si pentru a controla proliferarea celulelor maligne. Distrugerea
tumorilor cancerigene este bazata pe faptul ca radiosensibilitatea unui tesut e cu
atat mai pronuntata cu cat in el au loc mai multe mitoze; iradierea trebuie sa vizeze
precis tumoarea, protejand zonele adiacente sanatoase.
 Este combinata cu alte tipuri de tratament (chemioterapie si interventie
chirurgicala). Iradierea locala se face prin transmiterea de fascicule de radiatii
ionizante din mai multe directii.
 Radioterapia contine proceduri:
- teleradioterapice: cu surse exterioare de radiatii (surse de raze X ca tuburi
Coolidge sau betatroane, surse de electroni accelerati si surse de raze γ - izotop
60
Co); exista si surse de protoni, deuteroni, nuclee de heliu, neutroni.
- brahiradioterapice: radioterapie de mica distanta sau de contact (introducerea in
tumoare sau in apropierea ei a unor izotopi activi sub forma de ace - 226Ra sau
137
Cs sau a unei solutii coloidale de 198 Au.
10 Curs 2 - CEM
 Efectele microundelor din domeniul telefoniei mobile GSM
 GSM – Global System for Mobile Communication
 Frecvente folosite in GSM – frecventa purtatoare (900 / 1800 MHz),
infasuratoarea frecventei (217 Hz) si durata pulsului: 580 µs;
 Antenele de la statiile de baza emit continuu, directionat iradiind intreg
organismul si intreaga comunitate umana din raza de actiune. Exista si o
iradiere de nivelul solului de intensitate joasa (zeci de µW/cm 2).
 Antena telefonului portabil emite intermitent, in mod egal in toate directiile,
in special in zona capului, dar expune doar utilizatorul, iradierea fiind de
intensitate relativ mare.
 Efectele produse pot fi termice (cand SAR = 4 W/kg, temperatura creste cu
1 0C) sau non-termice.
 SAR – rata specifica de absorbtie, E2 – valoarea patratica medie a intensitatii
campului electric, σ – conductivitatea electrica a probei, ρ – densitatea
probei.
 E2
SAR  SARSI  W / kg
11 Curs 2 - CEM

 Efectele microundelor din domeniul telefoniei mobile GSM
 Valori telefoane Nokia: 6110 Navigator – SAR=1.52 W/kg, E51 –
SAR=1.47 W/kg, E72 – SAR=1.31 W/kg, 5320 XpressMusic –
SAR=1.3W/kg, E71 – SAR=1.27 W/kg, 5700 – SAR=1.24 W/kg, E52 –
SAR=1.2 W/kg, E66 – SAR=1.2 W/kg, E55 – SAR=1.19 W/kg, N79 –
SAR=1.17 W/kg, 5630 – SAR=1.17 W/kg, 5530 – SAR=1.15 W/kg, N73
– SAR=1.13 W/kg, 6124 classic – SAR=1.11 W/kg, X6 – SAR=1.11
W/kg, 5230 – SAR=1.08 W/kg, N82 – SAR=1.07 W/kg, E63 – SAR=1.03
W/kg, 5730 – SAR=1.01 W/kg, N78 – SAR=1W/kg.
 Printre efectele radiatiei GSM constatate pe subiecti umani amintim:
cancer (tumori craniene si leucemie), probleme cardiovasculare, efecte
neurologice (dureri de cap, tulburari de somn, de memorie, depresie),
cresterea frecventei crizelor de epilepsie, cresterea statistica a incidentei
neurinomului epitelial, cresterea incidentei bolilor infectioase si virale
(datorita reducerii competentei sistemului imunitar in asociere cu
reducerea melatoninei).
12 Curs 2 - CEM
 Unde electromagnetice. Spectrul radiatiei
electromagnetice
 Frecventa undelor este impusa de viteza cu care se deplaseaza electronii.
Cu cat frecventa creste, cu atat se transporta mai multa energie pe un
acelasi interval de timp;

 Lungimea de unda a undei electromagnetice este data de distanta pe care se

propaga campul electromagnetic pe durata unei perioade de oscilatie a
dipolului care produce campul electric;

 Undele electromagnetice se reflecta, refracta, difracta, interfereaza si sunt

atenuate pe durata propagarii lor;

 Lungimile de unde ale undelor electromagnetice variaza intr-un interval

foarte larg si se disting urmatoarele tipuri:
13 Curs 2 - CEM
 Tipuri de unde electromagnetice
 Unde hertziene (microunde, scurte, ultrascurte, medii, lungi) –emise de
oscilatiile electronilor din emitatoarele folosite la radiocomunicatii si
microunde (televiziune, radar, cuptoare) ;
 Radiatii infrarosii – emise de corpurile calde cand oscileaza moleculele,
atomii sau ionii. Amplitudinea lor depinde de temperatura corpurilor si de
tranzitiile electronilor spre nivele inferioare de energie;
 Radiatii vizibile – se obtin in urma tranzitiei electronilor spre nivele
energetice inferioare ale atomilor;
 Radiatii ultraviolete – se obtin in urma tranzitiei electronilor de pe nivele
cu energii ridicate spre nivele cu energii scazute
 Radiatii X – se obtin in tuburi speciale (Rontgen) in care sunt accelerati
electroni in campuri intense, care lovesc atomii anodului sau gazului din
tub, eliberand astfel noi electroni;
 Radiatii cosmice si radiatii  - emise in procese de dezintegrare nucleara si
in reactii nucleare din soare, stele etc.
14 Curs 2 - CEM
 Spectrul radiatiei electromagnetice

15 Curs 2 - CEM
 Marimi specifice campului
electromagnetic
In camp electromagnetic asupra corpurilor incarcate sau
polarizate electric, a corpurilor polarizate magnetic sau prin
care circula curent electric, actioneaza forte determinate de
intensitatea campului electric, E, respectiv de inductia
magnetica, B. Asupra unui electron de sarcina q introdus in
camp electromagnetic actioneaza forta:
 
  

Fem  q E  q v  B 
 

Forta Forta Lorentz

16 Curs 2 - CEM
electrostatica
 Interdependenta componentelor electrice si magnetice ale
campului electromagnetic conform teoriei lui Maxwell
Forma locală a legii circuitului magnetic:

 D    
rot H  J   u  Sl  rot D  u 
t  
Pentru medii imobile u=0, iar relaţia anterioara devine:

   D 

 H  d l    id   rot H  J 
lS Sl
t
Relatia obtinuta reprezintă prima ecuaţie de evoluţie a câmpului electromagnetic şi
arată că un câmp magnetic, caracterizat prin intensitatea campului magnetic H poate
fi produs de un câmp electric variabil în timp, caracterizat prin inductia electrica D.
17 Curs 2 - CEM
 Forma locală a legii inducţiei electromagnetice se determină ţinând cont că:
   
elS  lS E  d l  Sl rot E  d A
Considerând componentele statice şi dinamice ale tensiunii electromotoare induse în
forma de integrală pe suprafaţa Sl se obţine:


 B  
rot E    rot  B  v 
t  
forma locală a legii inducţiei electromagnetice şi arată că un câmp magnetic variabil
în timp produce câmp electric.
ntru medii imobile, v = 0, se obţine a doua ecuaţie de evoluţie a câmpului electromagnetic


 B
rot E  
t
18 Curs 2 - CEM
 Vectorul Poynting   v  0
Se considera un mediu stationar caracterizat prin:  
 v  0
Prin urmare:
 
 D
     D 
rot H  J   rot H  E  J  E  E
t t
 
 B    B
rot E    H  rot E   H 
t t

 
        D   B
 rot  E H    E H   J  E   E  H
    t t
19 Curs 2 - CEM
   
S  EH
Vectorul Poynting : W
S   1 2
m

Vectorul Poynting defineste puterea transferata de campul electromagnetic, sub forma de unde
electromagnetice, in timpul propagarii sale prin spatiu.

 
 B

  
  
  D 

   E H   dV   J  E  dV     E  H   dV
V
  V V
 t t 
 
        
   E H   dV     E H   dA    S  dA   PS
V
  
  

 

 J  E  dV  P
V
J

20 Curs 2 - CEM
        

  D  B    E    H 
V  t  E  H  
t 
 dV  
V  
 t
 E   H  
t 
 dV 
   
 1 1    Wem
    E 2   H 2   dV  (We  Wm ) 
t V  2 2  t t

 Wem
  PS  PJ
t
21 Curs 2 - CEM
  Ultima relatie reprezinta teorema puterii electromagnetice, care este
o ecuatie de bilant energetic ,ce arata ca viteza de scadere a energiei
campului electromagnetic, Wem dintr-un domeniu oarecare V marginit
de suprafata  , este egal cu suma dintre puterea electromagnetica
transmisa prin suprafata ce margineste domeniul considerat, PS,(prin
intermediul vectorului Poynting) , si puterea disipata in
conductoarele din acel domeniu prin efect Joule-Lenz, PJ.
 Sensul vectorului Poynting arata sensul in care este transferata
energia electromagnetica prin suprafata  : daca PS>0, adica vectorul
este orientat spre exteriorul suprafetei, atunci energia
electromagnetica din domeniul respectiv scade. Scaderea inseamna
ca o parte se transforma in caldura, iar o alta parte este transportata
prin intermediul undei electromagnetice in exteriorul domeniului.
Daca PS<0 atunci energia furnizata prin suprafata care margineste
domeniul va fi inmagazinata de catre campul electromagnetic din
domeniul respectiv.
 Campul electromagnetic este rotational si se propaga in spatiu sub
forma de unde electromagnetice cu viteza v precizata ulterior.
22 Curs 2 - CEM
 Ecuatii de propagare a campului electromagnetic

1   2
Ecuatia de propagare a undelor electromagnetice este
  2 0 similara cu cea a campului electric sau magnetic dupa cum se
v t 2
poate observa mai jos.
Marimile E, D, H, B, J sunt fazori ce depind de timp, t, si de punct (x, y, z).

A  fazor , ce depinde de timp, A  numar complex

 E x , y , z , t   E x , y , z   e j  t

 H x , y , z , t   H x , y , z   e
j t

 H
 rot E   
 t  rot E   j   H   E  j     j    E   2 E
 E  
 rot H   E     rot H    j    E    H  j     j    H   H
2

 t div E  0 , div H  0     2  ,   j     j   
div B  0 , div D  0  

rot rot A    A
23 Curs 2 - CEM
 Ultimile 2 ecuatii obtinute, de propagare a undelor electromagnetice in
medii izotrope si omogene de conductibilitate , permeabilitate  si
permitivitate , cu frecventa f=/(2), sunt ecuatiile lui Helmholtz, in care
constanta Γ, complexa, se numeste constanta de propagare a undelor
electromagnetice,  - constanta de atenuare,  - constanta de faza:
    j    2  j     j   

 Se considera propagarea undelor electromagnetice in doua situatii:

a) In metale, cand  = 105 – 108  -1 , iar  = 1/(4  9 109 ) F/m, deci  >>  
pentru orice frecventa pana la 1014 Hz, se pot face aproximarile:
1 j
2  j    ,    
2

b) In medii dielectrice, cand  =0

j  si jse2 obtine:
     ,   j    
2 2

 

24 Curs 2 - CEM
 Daca se neglijeaza curentii de deplasare in dielectric, se obtine constanta de propagare ca
fiind nula. Acest lucru este valabil la frecvente joase (sub 30 MHz) si corespunde unui
regim cvasistationar.
 In conductoarele metalice curentul de inalta frecventa se repartizeaza neuniform in
sectiune si se defineste adancimea de patrundere, ca distanta de la periferia la care
densitatea de curent scade de e = 2,71 ori:
2

 
 In consecinta constanta de propagare in metale se poate scrie si sub forma:

1 j


 Unda electromagnetica este constituita din doua unde, electrica si magnetica, care se
propaga simultan in spatiu. Prin unda plana se intelege o unda ce depinde de o singura
coordonata spatiala si de timp.
 Unda plana este una dintre solutiile ecuatiei diferentiale omogene de ordinul 2 a undelor.

25 Curs 2 - CEM