Reactia socială împotriva criminalității

1.Evaluarea inițială a persoanelor inculpate

Evaluarea psihosocială este un proces complex şi continuu de evaluare şi reevaluare,

care în funcţie de etapa procesual penală în care se află beneficiarii serviciilor de
probațiune și a sediilor secundare ale acestora, poate lua forma evaluării psihosociale
inițiale (presentenţială) sau a evaluării psihosociale post-condamnatorie.

1.2 Evaluarea inculpaților minori

În cazul inculpaților minori, pasibili de aplicarea unor măsuri educative neprivative de
libertate, managementul de caz începe, în fapt , odată cu întoc- mirea referatului de
evaluare în etapa evaluării presentențiale, când se identifică nevoile potențial
criminogene ale minorului, care stau la baza estimării ulterioare a riscului criminogen.
Evaluarea inculpatului minor

Evaluarea inculpatului minor se realizează de către consilierul de proba- țiune competent, la

solicitarea organelor judiciare datele obținute în cadrul evaluării fiind consemnate într-un
„referat de evaluare”, care se întocmește și se comunică în termen de 21 de zile de la data
primirii adresei de solicitare.
a. Referatul de evaluare întocmit pentru inculpatul minor trebuie să conțină anumite date sau
informații relevante pentru „procesul de individualizare” (art. 45 din Legea nr.
252/2013)307 a măsurilor educative neprivative de libertate aplicabile minorului, după
cum urmează
• date privind mediul familial și social al minorului;
• situația educațională și profesională;
• conduita generală a minorului;
• analiza comportamentului infracțional;
• riscul de săvârșire a unor infracțiuni;
• mențiuni referitoare la respectarea condițiilor de executare a măsurii educative și a
obligațiilor impuse, atunci când este cazul, în situația inculpatului minor care se află, în același
timp, în executarea unei măsuri educative;
c. Caracterul personal al referatului de evaluare se realizează în baza uneia sau mai
multor întrevederi cu minorul în cauză și a datelor obținute din alte surse de informații cum ar
fi: părinții sau reprezentanții legali ai minorului; membrii familiei ori rudele minorului; actorii
școlari ,vecinii familiei minorului sau după caz, din proximitatea locativă a minorului; specialiști
din comunitate (polițiști, psihologi, asistenți sociali, asistenți comunitari, medici, preoți,
mediatori sau alți specialiști).
d. Susţinerea în instanţă a referatului de evaluare, de către consilierul de probațiune
prezent la judecarea minorului se realizează în felul următor:
• consilierul de probațiune oferă instanței de judecată informații și
lămuriri suplimentare față de conținutul referatului de evaluare
întocmit și comunicat în prealabil;
• consilierul de probațiune poate formula cereri pentru solicitarea de informații
suplimentare instituțiilor, organizațiilor sau persoanelor fizice care dețin informații
considerate necesare pentru clarificarea situației minorului și completarea
evaluării;
• consilierul de probațiune prezintă instanței de judecată propunerile privind
măsurile care pot fi luate față de minor, așa cum au fost formulate în conținutul
referatului de evaluare sau formulează completări, atunci când este cazul.
Evaluarea inculpaților majori

Evaluarea inculpaților majori , așa cum arătam anterior în cazul inculpaților

minori, are ca scop sprijinirea instanței de judecată în „procesul de individualizare a
pedepselor” (art. 45 din Legea nr. 252/2013) aplicabile persoanelor care au săvârșit
infracțiuni. Dacă în cazul inculpaților minori, necesitatea evaluării este generalizată la
solicitarea „organelor judiciare”, în cazul inculpaților majori, necesitatea solicitării
evaluării rămâne, fie la aprecierea procurorului, fie la cea a instanței de judecată. În
principiu, ținând cont de specificul restrictiv al solicitării, evaluarea inculpaților majori
respectă aceleași principii, cu următoarele precizări:
a.Evaluarea inculpatului major se realizează de către consilierul de probațiune
competent, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, în situația în care
consideră necesar; datele obținute în cadrul evaluării sunt consemnate într-un „raport de
evaluare”, care se întocmește și se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii
adresei de solicitare la serviciul de probațiune.
b.Raportul de evaluare întocmit pentru inculpatul major conține
anumite date relevante pentru „procesul de individualizare” a pedepselor
aplicabile persoanei majore, după cum urmează
• date privind responsabilitățile familiale și sociale ale persoanei inculpate;
• situația educațională și profesională a persoanei inculpate;
• conduita generală a persoanei inculpate;
• analiza comportamentului infracțional prezent;
• riscul de săvârșire a unor infracțiuni de către persoana inculpată
• propuneri motivate privind măsurile considerate oportune din perspectiva
reducerii riscului săvârșirii de infracțiuni.
• orice alte date relevante pentru situația persoanei inculpate.
c. Obținerea datelor relevante, în vederea întocmirii raportului de evaluare
• având caracter personal, pentru inculpatul major se realizează în modul
• următor:
• realizarea uneia sau mai multor întrevederi cu persoana inculpată;
• colaborarea cu asistenți sociali, psihologi, consilieri școlari, pedagogi,
• medici sau alți specialiști;
• solicitarea de informații, care prezintă relevanță pentru procesul de
• evaluare, din partea instituțiilor și organizațiilor în evidența cărora s-a
aflat sau se află persoana inculpată pentru îngrijire, tratament.
Importanța întocmirii rapoartelor de evaluare pentru parchet şi instanţe, în cazul
inculpaților majori rezultă, în primul rând, în raport cu misiunea socială și scopul
activităților specifice sistemului de probațiune care sprijină instanța de judecată cu
privire la următoarele aspecte:
• estimarea riscului pentru siguranţa publică cu relevanţă în luarea măsurilor
preventive asupra inculpaților majori;
• individualizarea pedepselor în vederea aplicării unei sentinţe adecvate nevoilor
de reabilitare şi incluziune socială a beneficiarilor majori;
• planificarea executării pedepselor neprivative de libertate sau a celor privative de
libertate în virtutea colaborării inter-instituționale funcționale
. Planificarea și monitorizarea intervenției psihosociale în probațiune

Intervenţia şi monitorizarea ca etape distincte în cadrul procesului de supraveghere

și asistare întregesc circuitul asistenţial, activitățile specifice serviciilor de probaţiune
desfășurându-se, așa cum arătam anterior, în baza planificării prealabile. Însă,
activitățile care oferă conținut în asistarea psihosocială penală și în asistenţa post-
penală sunt implicite procesului de supraveghere în comunitate şi deci, lacunar
reglementate în cadrul legii speciale privind organizarea şi funcţionarea sistemului
de probațiune.
În mod practic, monitorizarea rezultatelor intervenției psihosociale la nivelul
structurilor teritoriale de probațiune se concretizează în realizarea unor evaluări
succesive care corespund procesului de evaluare psihosocială intermediară
reglementată în mod distinct în următoarele cazuri :
• evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative neprivative
de libertate (secțiunea a 3-a, art. 41-42 din Legea nr. 252/2013);
• evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative privative
de libertate (capitolul VI, art. 110 alin (1)-(5) din Legea nr. 252/2013);
• evaluarea persoanelor majore aflate în supravegherea serviciului de
probațiune (secțiunea a 4-a, art. 43-44 din Legea nr. 252/2013).
 Evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative neprivative de
libertate

Evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative neprivative de

libertate se realizează la solicitarea instanței de judecată sau a judecătorului delegat
cu executarea sau, după caz, la inițiativa consilierului de probațiune manager de
caz, în următoarele situații:

a. Apariția unor motive, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de

libertate, care justifică următoarele situații:
• modificarea obligațiilor, prin impunerea de noi obligații, respectiv prin sporirea sau
diminuarea condițiilor de executare existente;
• încetarea executării unora dintre obligații;
b. Nerespectarea condițiilor de executare sau neîndeplinirea obligațiilor, pe durata
executării unei măsuri educative neprivative de libertate.

Rezultatele evaluării se consemnează într-un „referat de evaluare” care cuprinde

următoarele date relevante în procesul de supraveghere și asistare a minorului, după
cum urmează:
• date privind respectarea condițiilor de executare a măsurii și a obligațiilor impuse
în sarcina minorului supravegheat, respectiv a persoanei responsabile ori a
instituției desemnate la nivelul comunității;
• date privind actualizarea, dacă este cazul, conținutului evaluării inițiale
realizată, pentru minor, încă din etapa precondamnatorie sau presentenţială;
• propuneri motivate care să sprijine instanța de judecată în luarea unei decizii
adecvată celor mai potrivite condiții de executare a măsurii educative în vederea
creșterii șanselor de îndreptare a minorului supravegheat în comunitate.
Evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative privative de libertate

O altă ipostază a evaluării intermediare este cea realizată de către consilierul de

probațiune pentru minorul aflat în executarea unei măsuri educative privative de
libertate. Necesitatea întocmirii referatului de evaluare, în acest caz, este impusă de
analiza situației minorului sau, după caz, a persoanei care a împlinit 18 ani, în cadrul
lucrărilor315 consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv ale
comisiei din centrul de detenție. În cadrul lucrărilor anterior menționate, consilierul
de probațiune desemnat din partea serviciului de probațiune prezintă referatul de
evaluare întocmit pentru persoana a cărei situație se analizează:
a. Înlocuirea unei măsuri educative privative de libertate cu măsura educativă a
asistării zilnice;
b. Acordarea liberării dintr-un centru educativ sau centru de detenție.

Pentru întocmirea referatului de evaluare, consilierul de probațiune are acces la

documentele din dosarul minorului privat de libertate de la nivelul centrului educativ
sau al centrului de detenție; de asemenea, la solicitarea consilierului de probațiune,
instituțiile anterior menționate se obligă să transmită copii de pe documentele
cuprinse în dosarul individual al minorului privat de libertate.
Evaluarea persoanelor majore aflate în supravegherea serviciului de probațiune

Evaluarea persoanelor majore aflate în executarea unei sancțiuni neprivative de

libertate și deci, în supravegherea serviciului de probațiune se realizează la solicitarea
instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la
inițiativa consilierului de probațiune manager de caz, în următoarele situații :
a. Apariția unor motive, pe durata termenului de supraveghere, care
justifică una sau mai multe dintre următoarele situații:
• modificarea obligațiilor, prin impunerea de noi obligații, respectiv prin
sporirea sau diminuarea condițiilor de executare existente;
• încetarea executării unora dintre obligații;
b. Neîndeplinirea măsurilor de supraveghere sau / și nerespectarea obligațiilor, pe
durata termenului de supraveghere.
Aceste tipuri de activități implicite procesului de supraveghere în comunitate
incluzând circuitul asistențial de natură psiho-socio-educativă – asistarea psihosocială
penală și asistența post-penală – urmăresc atingerea următoarelor obiective specifice
la nivelul comunității:
• susţinerea persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune în vederea
asigurării respectării măsurilor, respectiv a executării obligaţiilor impuse de către
instanţa de judecată în sarcina persoanei supravegheate și acolo unde este cazul, în
sarcina persoanelor responsabile și a instituțiilor abilitate din comunitate;
• diminuarea pericolului de comitere a noi infracţiuni pentru persoanele
condamnate și menţinute în stare de libertate, concomitent cu însuşirea
normelor şi valorilor prosociale;
• crearea oportunităţilor sociale privind adaptarea la mediul familial, școlar și la cel
profesional prin intermediul „cursurilor de pregătire școlară sau calificare
profesională, programelor de reintegrare socială, consultanței,îndrumării
vocaționale și al altor activități” – „fie stabilite ca activități în conținutul măsurii
educative sau ca obligații în hotărârea judecătorească, fie stabilite de către
consilierul de probațiune manager de caz, cu acordul persoanei, în scopul
reabilitării sociale a acesteia”
• reducerea efectelor negative ale detenției pentru persoanele în cazul cărora s-a
aplicat o sancţiune – măsură educativă sau pedeapsă privativă de libertate –
concomitent cu asigurarea pregătirii pentru liberare şi acordarea de asistenţă post-
penală

Evaluarea psihosocială finală marchează practic, finalizarea procesului de

supraveghere și asistare la nivelul serviciului de probațiune, această etapă
concretizându-se prin întocmirea referatului / raportului final de evaluare în care se
concluzionează cu privire la gradul de reabilitare socială şi perspectivele incluziunii
sociale, pe termen mediu și lung, în cazul persoanelor care au finalizat executarea
măsurilor și sancțiunilor comunitare.
Pegătirea pentru liberare, supravegherea post-liberatorie și asistența post-penală

Pregătirea pentru liberare este o activitate complexă în cadrul asistenţei psihosociale

penale şi care face legătura cu asistenţa post-penală fiind realizată în unitatea
penitenciară de către specialiștii în asistență psihosocială și socioeducativă, cu
participarea consilierilor de probațiune, care presupune mai multe activități cumulate
focalizate pe următoarele obiective:
• medierea relaţiei cu membrii familiei, rude apropiate sau alţi agenţi comunitari;
• şcolarizare şi urmarea unor cursuri de calificare profesională în detenţie;
• terapie ocupaţională şi art-terapie;
• evaluare psiho-comportamentală şi întocmirea referatului de evaluare psihosocială
pentru liberare condiţionată;
• informare cu privire la posibilitatea de a solicita, ulterior liberării, includerea în
programe speciale de consiliere vocaţională şi orientare socio-profesională prin
intermediul structurilor teritoriale de probaţiune.
Unii autori includ pregătirea pentru liberare în cadrul „procesului asistenţei
postpenale” care cuprinde patru etape principale şi anume:
• „interviul de liberare”;
• „programul intensiv de pregătire pentru liberare”;
• „preluarea persoanei liberate condiționat de către consilierul de probaţiune sau
asistentul social”;
• ,,închiderea cazului”.
Structurile teritoriale de probaţiune, pornind de la evaluările efectuate în cadrul
referatelor de evaluare presentenţiale pentru persoanele inculpate, care ulterior, au
fost sancţionate cu privare de libertate, îşi vor orienta intervenţia în mediul
penitenciar într-un mod programat, în baza unor proiecte de intervenție bine definite.
În cadrul asistenţei post-penale, persoanele asistate beneficiază, atât de programele
de intervenţie special iniţiate, în baza activării unor protocoale de colaborare
încheiate la nivel central (Administrația Națională a Penitenciarelor și Direcția
Națională de Probațiune), cât şi în baza unor proiecte-program de intervenţie iniţiate
în colaborare cu instituţii şi organizaţii din cadrul comunităţii locale.
În acelaşi timp, în această etapă, intervenţia structurilor teritoriale de probaţiune se
bazează, înprincipal, pe programele comunitare existente şi desfășurate de către
consilierii de probaţiune împreună cu partenerii comunitari, pentru persoanele aflate
în supraveghere, ceea ce înseamnă că s-a intrat pe un teren deja pregătit pentru
asistenţă postpenală prin intermediul asistării psihosociale penale.
 Bibliografie

SANDU M. Probațiune si reinserție socială –studiu de caz , în V.MIFTODE,

Sociologia populațiilor cap. XII.
SANDU M. 2017 .Reacția socială împotiva criminalității .Supravegherea și
asistența post-penală .București .Pro Universitaria.