Modalități de evaluare și

autoevaluare tradițională
Alexandra Toma
Modalitățile de evaluare și autoevaluare
tradiționale:
Probele orale: Probele scrise: Probele practice:
● a) conversaţia de ● a) extemporalul ● a) confecţionarea
verificare (prin întrebări şi (lucrarea scrisă neanunţată); unor obiecte;
răspunsuri); ● b) activitatea de ● b) executarea unor
● b) cu suport vizual; muncă independentă în clasă; experienţe sau lucrări
● c) redarea ● c) lucrarea de experimentale;
(repovestirea); control (anunţată); ● c) întocmirea unor
● d) descrierea şi ● d) tema pentru acasă; desene, schiţe, grafice;
reconstituirea; ● e) testul ● d) interpretarea unui
● e) descrierea / anumit rol;
explicarea / instructajul; ● e) trecerea unor
● f) completarea unor probe sportive etc.
dialoguri incomplete;
 01
Testul
docimologic
 TESTUL
DOCIMOLOGIC
● Testele docimologice sunt un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora
se verifică nivelul asimilării cunoştinţelor şi al capacităţilor de a opera cu
acestea prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon,
elaborată în prealabil.
● Testele docimologice acoperă o arie mare din conţinutul predat
şi, în consecinţă, verifică un număr mai mare de obiective ale actului
didactic. Testele au un grad mare de fidelitate, (de încredere, de măsurare)
pot fi corectate şi repetate oferind posibilitatea de a controla condiţiile de
aplicare. "Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai
mare în procesul de evaluare". (C. Cucoş, 1999, pag.111)
Elaborarea unui test constituie o activitate complexă şi dificilă. Această activitate
presupune realizarea mai multor operaţii:
precizarea obiectivelor pedagogice şi a
conţinuturilor a căror însuşire este
verificată şi asigurarea unei
concordanţe între conţinutul probei, pe
de o parte, şi obiectivele
corespunzătoare materiei asupra căreia
se face verificarea, pe de altă parte
analiza răspunsurilor
alcătuirea testului prin
date, care de cele mai
detectarea întrebărilor
multe ori se face
în concordanţă cu
statistic şi care conduc
obiectivele pedagogice
la sesizarea condiţiilor
a căror îndeplinire este
care pot ameliora
verificată
testul

2 4

1 3 5
documentarea ştiinţifică, adică experimentarea
analiza conţinutului materiei testului, aplicarea
asupra căreia se face verificarea, efectivă a acestuia
având ca rezultat stabilirea
elementelor esenţiale,
semnificative pentru înţelegerea
materiei în întregime
 You Could Use
în funcţie de scopul evaluării
Three Columns,
teste prognostice, teste
Why Not? diagnostice, teste de
inventariere

după momentul intervenţiei după modul în care sunt realizate

teste iniţiale, teste de teste eseu, teste cu
progres, teste finale răspuns completat, teste
de selecţie
 02
Lucrările scrise
 Lucrările scrise
● Lucrările scrise reprezintă modalităţi de colectare a informaţiilor privind
randamentul şcolar al elevului, se realizează recurgându-se la mai multe
tipuri:
 fişe de evaluare formativă folosite în cadrul unor secvenţe de învăţare.
 probe scrise de control curent (extemporale) care cuprind câteva întrebări
din lecţia precedentă şi durează 15-20 de minute.
 lucrări de control la sfârşitul unui capitol, folosite mai ales în condiţiile
aplicării unui sistem de evaluare continuă.
 lucrări scrise semestriale, de obicei, pregătite prin lecţii de recapitulare sau
de sinteză.
 Avantaje
Probele scrise sunt preferate de mulţi elevi şi
educatori pentru că: asigură elevilor mai
emotivi a celor care gândesc mai lent
posibilitatea de a prezenta toate cunoştinţele
fără să fie stresaţi; asigură evaluarea unui
număr mai mare de elevi; întrebările au
acelaşi grad de dificultate pentru toţi elevii şi
verifică acelaşi conţinut; favorizează
realizarea comparării rezultatelor. "Elevii au
şansa să-şi prezinte achiziţiile educaţiei fără
intervenţia profesorului, în absenţa unui
contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării,
uşor de realizat, îngăduie o diminuare a
subiectivităţii profesorului". (C. Cucoş, idem)
Dezavantaje
Metoda lucrărilor scrise are şi câteva limite:
profesorul nu poate corecta pe loc unele erori
ale elevului săvârşite în formularea
răspunsurilor. De asemenea, elevii nu mai
pot fi direcţionaţi prin întrebări dacă fac
unele confuzii. Probele scrise măresc rolul
întâmplării la notare mai ales atunci când
conţinutul lor nu acoperă decât o mică parte
din materia a cărei asimilare este verificată.
De aceea, este indicat să se pună întrebări
mai scurte şi mai multe care pot să acopere o
cantitate mai mare din conţinutul vizat să fie
evaluat.
 03
Chestionarea
orală
 Chestionarea orală

●Chestionarea orală este frecvent folosită de profesori şi reprezintă

o formă de conversaţie care urmăreşte volumul şi calitatea cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor elevilor şi capacitatea acestora de a opera cu
ele.
 Avantaje
Această metodă favorizează dialogul, elevul
având posibilitatea de a-şi justifica
răspunsurile, de a participa la confruntările de
idei şi de opinii în cadrul clasei. În acelaşi
timp, prin intermediul conexiunii inverse se
pot corecta sau completa răspunsul elevului,
ajutându-l să-şi dea seama cât ştie şi cum a
învăţat, direcţionându-l dacă este cazul în
expunerea sa. Un alt avantaj este acela că prin
chestionarea orală se permite o verificare
directă pe fondul unei comunicări totale.
Cadrul didactic poate interveni cu întrebări
suplimentare, determinându-l pe elev să-şi
expună cât mai bine tot ceea ce are de spus.
Dezavantaje
Totuşi, chestionarea orală are şi câteva
dezavantaje: întrebările nu pot avea acelaşi
grad de dificultate, unii elevi sunt emotivi şi
se blochează mai ales când sunt ironizaţi de
către ceilalţi elevi sau, cazul cel mai grav, de
către profesori; timpul nu permite o
verificare completă a întregului material
predat, iar comportamentul profesorului,
manifestat prin nerăbdare, indulgenţă sau
exigenţă exagerată poate determina
caracterul subiectiv al notării.
 Cerințe pentru înlăturarea dezavantajelor

1 2 3
întrebările să fie centrate întrebările să fie precis elevul să nu fie întrerupt decât
pe obiectivele determinate dacă nu este în subiect sau
operaţionale dacă face greşeli grave

4 5 6
întrebările să aibă o întrebările să vizeze răspunsurile trebuie să fie
înlănţuire logică nivelul de pregătire şi notate obiectiv
înţelegere al elevului