Modele de instrumente de evaluare

Evaluarea scolara reprezinta principalul demers de observare si interpretare a efectelor invatarii

care ghideaza spre deciziile necesare spre indeplinirea scopului didactic de a indeplini functia esentiala a
scolii de edicare a copilului.

Evaluarea are un dublu sens professor- elev, reprezentand un feedback pentru profesor privind eficienta
activitatii didactice si a metodelr de instruire applicate, iar in sensul elevului sa se cunoasca nivelul de
acumulare al cunostintelor, posibilitatile individuale , lacunele, atitudinile, interesele acestora.

Este binecunoscut faptul că nu se poate renunţa definitiv la metodele tradiţionale de

evaluare în favoarea celor alternative, dar se impune îmbinarea acestora în scopul optimizării actului
didactic.

Spre deosebire de metodele tradiţionale, probele orale, scrise si practice, care realizează
evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi de regulă cu o arie mai mare sau mai
mică de conţinut, dar oricum definită – metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două
caracteristici:
 pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea învăţarea, de multe
ori concomitent cu aceasta;
 pe de altă parte ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care
vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales, schimbări în
planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.

Metodele alternative de evaluare care sustin individualizarea actului educational prin sprijinul
acordat elevului, sunt:

1. observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului;

2. investigaţia;
3. portofoliul;
4. proiectul;
5. studiul de caz;
6. interviul;
7. referatul;
8. autoevaluarea;
9. hărţile conceptuale

Aşa cum se menţionează în studiile pe această temă, metodele alternative de evaluare menţionate
mai sus, prin consecinţele lor, evaluarea depăşeşte spatiul sălii de clasă, al şcolii şi depăşeste chiar
cadrul strict al procesului de învăţământ;
Ǐn primul rând, prin aceste metode evaluăm nu doar elevii ci, în acelaşi timp, direct sau indirect, ne
1

evaluăm si pe noi cadrele didactice, si calitatea actului de predare, si calitatea procesului de

Page

învăţământ, a instituţiei şcolare şi,nu în ultimul rând,evaluarea sistemului educativ .


In categoria metodele traditionale sunt incluse:
probele orale;
probele scrise;
probele practice.
Generalitati
Probele orale
(chestionarea/examinarea
orala): reprezinta metoda de
evaluare cel mai frecvent
folosita in activitatea
instructiv-educativa.
Se realizeaza printr-o
conversatie intre profesori si
elevi, prin care se urmareste
a se obtine informatii cu
privire la volumul (cantitatea)
si calitatea instructiei.
Conversatia poate fi:
Metode traditionale de evaluare
Avantaje Limitari Cerinte metodologice:
 permit o verificare  obiectivitatea evaluarii prin  imbinarea examinarii frontale cu chestionarea individuala;
directa pe fondul unei probe orale poate fi diminuata din
 stabilirea prealabila a continutului care urmeaza a fi evaluat
comunicari depline cauza interventiei unei multitudini
(verbala si nonverbala, de variabile: si a elevilor ce urmeaza sa fie chestionati, astfel incat sa se
semantica si - grad diferit de dificultatea a
obtina informatii concludente asupra gradului de insusire a
ectosemantica) si pe intrebarilor,
aceasta cale se pot - starea de moment a cunostintelor predate si a nivelului de pregatire a clasei;
evalua unele aspecte ale evaluatorului (atitudine de
 intrebarile sa fie formulate de asa maniera incat sa-i oblige
comportamentului calm sau nerabdare,
afectiv-atitudinal; irascibilitate, de bunavointa sau pe elevi sa prelucreze materialul, sa selecteze informatia
 ofera posibilitatea indiferenta, incurajatoare sau
folosita pentru formularea raspunsului si sa o prezinte intr-o
unei evaluari flexibile, inhibitoare),
adaptata - starea psihica a elevilor forma personala;
particularitatilor (tensiunea afectiva);
 acordarea unei ponderi sporite intrebarilor care-i determina
2
individuale, prin
Page
stabilirea tipului de  caracterul uneori pe elevi sa efectueze comparatii, clasificari, sa evidentieze

 individuala,
 frontala
 combinata.
Se recomanda a fi utilizate
mai ales in cazul disciplinelor
care au ca obiectiv formarea
unor capacitati si abilitati
dificil de surprins prin
intermediul altor metode de
evaluare (de exemplu,
capacitatea de comunicare
verbala).
intrebari si a gradului de relatii cauzale, sa argumenteze, sa explice si sa exemplifice,
dificultate a acestora in perturbator al intrebarilor
sa faca generalizari;
functie de calitatea ajutatoare care-i obliga pe elevi sa
raspunsurilor oferite de se abata de la forma de raspuns  antrenarea elevilor in corectarea sau completarea
elevi; proiectat;
raspunsurilor date de elevii chestionati;
 permit
cunoasterea  posibilitatile limitate de  folosirea judicioasa a formelor de "intarire pozitiva",
posibilitatilor de verificare a unui numar mai mare
stimularea elevilor la raspuns prin cuvinte de incurajare, prin
exprimare ale elevilor si de elevi;
siguranta cu care  consum mare de timp, crearea unei ambiante care sa inlature tensiunea
opereaza cu notiunile avand in vedere ca elevii sunt
emotionala prezenta mai ales la inceputul examinarii orale;
asimilate, priceperea cu evaluati individual, prin sondaj,
care elaboreaza un nivel scazut de validare si fidelitate.  utilizarea ritmica a probelor orale, cresterea frecventei
raspuns la o intrebare  Eficienta probelor orale
evaluarii fiecarui elev, mai ales a celor care au dificultati de
anume; abilitatea de a poate fi diminuata si din cauza
argumenta o idee, de a unor deficiente ce apar in folosirea invatare, prevenindu-se astfel situatiile cand elevii invata
respecta logica si lor de catre profesori (examinare
numai cand apreciaza ca vor fi evaluati sau se sustrag prin
dinamica unei expuneri, sumara, promovarea mai ales a
originalitatea chestionarii frontale sau dimpotriva diverse modalitati controlului.
manifestata in transformarea ascultarii orale intr-
abordarea unei un simplu dialog cu cei numiti sa
probleme; raspunda si ignorarea clasei,
 in cadrul unor stangacie in utilizarea intrebarilor
raspunsuri incomplete, (mai ales a celor ajutatoare) etc.
insuficient argumentate
se poate interveni cu
intrebari suplimentare
prin care se solicita
precizari, completari,
ajutandu-i astfel pe elevi
sa exprime mai bine
3
cunostintele insusite;
Page
 favorizeaza
 intensificarea
interactiunii profesor-
elev;
 realizeaza un
feed-back, prompt,
rapid, permit corectarea
raspun-surilor,
restructurarea activitatii
de predare-invatare in
etapa imediat
urmatoare;
 favorizeaza
dezvoltarea capacitatii
de exprimare a elevilor.

Probele scrise :  permite evaluarea  imposibilitatea corectarii 

unui numar mare de unor greseli, clarificarii, completarii
Imbraca forma: elevi intr-un timp relativ imediate a cunostintelor, elevii
scurt, reducand astfel luand cunostinta de lacunele
 lucrarilor de control timpul alocat verificarii in lucrarilor cu relativa intarziere;
curente, se administreaza la favoarea predarii si  imposibilitatea de a orienta
lectia curenta, dureaza 10- invatarii; elevii, fie si printr-o intrebare supli-
15 minute si cuprind un  face posibila mentara, catre un raspuns corect;
numar redus de intrebari. evaluarea tuturor  cand continutul nu acopera
Urmaresc triplu scop: elevilor cu privire la decat o parte din materie, exista
- verificarea modului in care asimilarea aceluiasi po-sibilitatea ca intamplarea sa
elevii si-au insusit lectia de zi, continut, ceea ce aiba un rol semnificativ cu
- acoperirea necesarului de permite compararea implicatii importante asupra
note, rezultatelor; calitatii probei.
- formarea la elevi a  asigura conditii

4
obisnuintei de a invata pentru o apreciere cu .

Page
sistematic. grad ridicat de
 obiectivitate, pe baza
unor criterii anterior
 lucrari de control stabilite (se poate
date la incheierea unei asigura si anonimatul
unitati de invatare, se aplica lucrarilor);
in cadrul evaluarii formative.  ofera elevilor
- Verifica in ce masura posibilitatea de a
obiectivele unitatii elabora raspunsul in
(obiectivele de referinta) mod independent, in
au fost indeplinite si ritm propriu,
elevii si-au insusit demonstrand astfel
continuturile esentiale. cunostintele si
- Ofera informatii capacitatile de care
privind calitatea dispun:
demersului didactic si  diminueaza starile
efectele sale exprimate tensionale care pot
in nivelul de pregatire al influenta negativ
elevilor performantele elevilor
mai timizi sau cu alte
 Lucrari de control la probleme emotionale.
incheierea unui
modul semestru si la
examene
 Lucrarile scrise de
recapitulare pentru
examene: Se pregatesc, de
regula, prin lectii de
recapitulare si sistematizare
si evalueaza un volum mai
mare de cunostinte.
Se recomanda sa se

5
formuleze subiecte de

Page
sinteza care sa permita sa
 se verifice posibilitatile
elevilor de a prelucra,
organiza, sistematiza
materia asimilata in alte
structuri decat cele folosite
in predare si sa abordeze
anumite cunostinte din
perspective noi, originale,
daca este posibil.
Probele practice se folosesc
pentru a evalua capacitatea
elevilor de a aplica anumite
cunostinte teoretice in
rezolvarea unor probleme
practice, gradul de stapanire
a unor priceperi si
deprinderi. Se aplica in
special atunci cand se
urmareste evaluarea
continutului experimental si
practic al instruirii, dar ofera
si informatii cu privire la
insusirea continutului
conceptual..
 Aprecierea in
cadrul acestor probe are
un grad ridicat de
obiectivitate si este
usurata de faptul ca se
finalizeaza intr-o serie
de produse ce pot fi
analizate prin raportare
la criterii obiective
precise.
 Reprezinta o
modalitate importanta
de dezvoltare a unor
competente generale si
specifice, aplicative
 Baza materiala, laboratoare
dotate
 Asimilarea corecta a 
regulilor de lucru in laboratoare
pentru reducerea riscului de
incidente.
 Timpul redus al unei ore
pentru o lucrare completa fara a fi
impartita pe ore de lucru si
concluzii.
 stabilirea probelor practice relevante in raport cu
obiectivele de evaluat;
precizarea clara a sarcinilor;
 asigurarea echipamentelor si aparaturii necesare;
 stabilirea criteriilor, normelor de evaluare si cunoasterea
lor de elevi;
 folosirea tehnicii rangurilor s.a.
6Page
Metodele complementare de evaluare se inscriu in categoria acelor strategii de evaluare care urmaresc sa
ofere elevilor posibilitati sporite de a demonstra nu numai ca au asimilat un ansamblu de cunostinte, dar si
ca dispun de priceperi, deprinderi, abilitati de a opera cu respectivele cunostinte. Au un potential formativ
ridicat si permit o mai buna individualizare a actului educational.

1. Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului;

In activitatea pe care o desfasoara zilnic la clasa, profesorul obtine prin intermediul acestei metode
informatii relevante asupra performantelor elevilor din perspectiva:

a) capacitatii lor de actiune si reactionare,

b) a competentelor si abilitatilor de care dispun. Permite cunoasterea unor performante mai greu
cuantificabile, dar foarte importante pentru aprecierea randamentului scolar, conduita morala;

c) trasaturi de personalitate si implicit pentru calitatea si eficienta demersului didactic.

Pentru ca metoda sa conduca la obtinerea unor informatii cu adevarat relevante, utile actului evaluativ,
foarte important este modul in care acestea sunt inregistrate si prelucrate.

Ghidurile de evaluare elaborate de Serviciul National de Evaluare si Examinare indica trei modalitati de
inregistrare a acestor informatii care pot fi utilizate atat pentru evaluarea procesului, cat si a produselor
realizate de elevi si prezinta avantajul ca permit surprinderea obiectivelor comportamentale ale domeniului
cognitiv, cat si a domeniului afectiv si psihomotor:

7
Page
 1) Fisa de evaluare:
este un instrument in care
cadrul didactic consem-neaza
date factuale cu privire la
comportamentul sau modul de
actiune al ele-vului (fapte
deosebite, probleme de natura
comportamentala, aptitudini
ge-nerale sau specifice etc.),
pe care apoi le prelucreaza si
le interpreteaza.
2) Scara de clasificare:
- însumeaza un set de
caracteristici (comportamente)
ce sunt supuse evaluarii, cu
participarea directa a elevului.
Acestuia i se prezinta o serie
de enunturi fata de care el
trebuie sa-si manifeste acordul
sau dezacordul, avand la
dispozitie o scara cu 5 trepte
(se foloseste de regula scara
Avantaj: profesorul decide asupra comportamentului Mod prezentare:
omportamentului sau performantelor pe care le considera
Clasa _________________
relevante, semnificative pentru a fi retinute si nu presupune
implicarea elevului in completarea fisei.
Numele elevului ____________________
Dezavantaj: ca solicita un timp considerabil pentru notarea Data __________________
datelor factuale si nu in-totdeauna interpretarea acestora
are gradul de obiectivitate dorit. Prezentarea evenimentului /faptei __________________
Interpretarea evenimentului (concluzii de natura psiho /pedagogica) ______
___________________________
Avantaj: enunturile sunt simple, necesare pentru formularea Exemplu:
unei concluzii pertinente cu privire la opinia, atitudinea pe
Munca in echipa ma stimuleaza.
care o are in vedere,
Dejavantaj:
- Sa se cunoasca nivelul de constientizarea al elevilor i
Puternic
asupra cerintei de a raspunde cu sinceritate dezacord acord puternic acord Imi asum cu placere
- inainte de aplicarea scarii de clasificare este responsabilitatile
recomandat ca enunturile pe care aceasta le include sa
ce-mi sunt incredintate
fie experimentate pentru a avea garantia corectitudinii
8
Page
formularii si accesibilitatii. in cadrul echipei
- lista trebuie sa cuprinda un numar aproximativ egal de
 enunturi pozitive sau negative;
lui Likert). .

3) Lista de control Avantaj: Exemplu:

/verificare.
-se elaboreaza relativ usor si permite evaluarea obiectiva a , Lectie de abilitati practice - fisa de control:
Permite cadrului didactic sa unor abilitati.
constate la elevii sai
- Permite cadrului didactic, integrat alaturi de elevii sai intr-o
prezenta sau absenta unor
anumita activitate, sa observe performantele si
caracteristici sau
comportamentele acestora din interiorul activitatii
comportamente, fara ca pe
moment sa formuleze -. Are efecte pozitive pe linia intensificarii relatiilor profesor-
judecati de valoare asupra elev. Elevul
celor inregistrate
a urmat instructiunile de lucru date inaintea activitatii DA NU

Dezavantaj: are un caracter subiectiv accentuat dar poate sa
castige in obiectivitate, cu conditia sa se foloseasca
instrumente adecvate si eficiente de urmarire si inregistrare
a aspectelor care fac obiectul observatiei
a respectat etapele ce trebuiau parcurse in elaborarea lucrarii DA NU
a folosit corect instrumentele de lucru DA NU
a finalizat lucrarea DA NU

a lucrat independent, neavand nevoie de ajutor DA NU

a sesizat unele imperfectiuni ale propriei lucrari DA NU

9
Page
 2. Investigatia:
Este o metoda complementara de evaluare prin care se obtin informatii cu privire la capacitatea elevului
de a aplica in mod original, creativ, in situatii noi si variate, cunostintele asimilate. Se poate realiza pe
parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs, individual sau pe echipe.

Avantaje: Prin intermediul acestei metode se pot evalua multiple aspecte privind capacitatea elevului de a:

 defini si intelege problema investigata;

 folosi procedee diverse pentru a obtine informatiile necesare;
 colecta si organiza date obtinute;
 formula si verifica ipoteze cu privire la problema luata in studiu;
 alege si descrie metodele folosite;
 prezenta rezultatele/concluziile la care a ajuns.
 Isi dezvolta capacitatile de ordin aplicativ, familiarizandu-i pe elevi cu tehnicile investigatiei
stiintifice, dezvoltandu-le gandirea logica, divergenta, capacitatea de argumentare, inventivitatea
si originalitatea. In cazul in care investigatia se desfasoara pe echipaje/in grup stimuleaza
interrelatiile in inte-riorul grupului si formeaza deprinderi de comunicare, de cooperare in
rezolvarea unor sarcini colective.
 intelege clar sarcinile de lucru, in formularea unor instructiuni precise cu privire la desfasurarea
investigatiei,
 fi stimulat in a lua anumite decizii.

In folosirea acestei metode se parcurg mai multe etape:

 definirea problemei;
 alegerea metodelor adecvate;
 identificarea solutiilor.

Dejavantaje: verificarea prealabila a atractivitatii si accesibilitatii temei pentru elevi, coordonarea

efortului elevilor pe parcursul investigatiei, incurajarea demersului investigativ, asigura-rea suportului
teoretic si material desfasurari investigatiei.

3. Protofoliul; este o metoda si un instrument de evaluare complex, integrator, flexibil prin care
profesorul urmareste progresul realizat de elev la o disciplina in plan cognitiv, atitudinal,
comportamental de-a lungul unui semestru sau an scolar.
10

Include rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode si tehnici de evaluare:

Page

- rezultatele la probele scrise (lucrari de control, teste, teme pentru acasa);

 - rezultatele activitatilor practice, proiectelor, investigatiilor;
- compuneri, referate, eseuri, articole publicate, lucrari prezentate in cer-curi, sesiuni de comunicari;
- fise de observare;
- postere, machete, desene, caricaturi;
- chestionare de atitudini, interviuri;
- casete video cuprinzand prestatia orala a elevului in cadrul unor activitati sau contributia in activitatea
de grup etc.

Avantaje:

- reprezinta "cartea de vizita" a elevului, urmarindu-i progresul inregistrat pe o perioada determinata a

parcursului scolar.
- Deoarece realizeaza o sinteza a activitatii elevului pe o perioada mai indelungata de timp poate servi si ca
evaluare sumativa.
- stimuleaza exprimarea personala a elevilor, angajarea lor in activitati de invatare mai complexe, cu grad
ridicat de originalitate si creativitate.
- portofoliul ca metoda de evaluare inlatura in buna parte tensiunile, starile emotionale negative care insotesc
formele traditionale de evaluare. –
- Chiar daca fiecare dintre elementele constitutive ale proiectului au fost evaluate separat, la momentul
respectiv, in cazul acestui instrument se recomanda si o apreciere holistica, ce se bazeaza pe impresia
generala asupra performantei elevilor si produselor realizate in timp, iar piesele individuale incluse in
portofoliu.

Dezavantaje:

- perioada mai lunga de elaborare a proiectului duce la estomparea interesului elevului si trebuie
reamintita, reconsiderata la evaluarea acestuia.

4. Proiectul
- este o metoda complexa de evaluarea, mult mai ampla decat investigatia, recomandata mai ales in
cadrul evaluarii sumative;
- se poate realiza individual sau in grup. Implica abordarea completa a unei teme;
- cuprinde o parte teoretica si o parte practica, experimentala;
- In cazul in care, datorita specificului disciplinei, partea experimentala este redusa sau nu, se poate
realiza sub forma referatului, a unei aplicatii ppt, al unui tutorial pe tema data..

Avantaje:
- permite identificarea si evaluarea unor cunostinte si capacitati superioare ale elevilor
11

- este o modalitate de evaluare cu puternice valente in directia stimularii motivatiei invatarii;

Page

- se pot evalua capacitati precum:

 o capacitatea de a selecta din surse variate lucrarile care contin infor-matii utile realizarii

proiectului (documentare) si de a le valorifica in mod creator;

o priceperea de a identifica metodele de lucru adecvate indeplinirii obiectivelor;

o abilitatea de a utiliza corespunzator materialele, echipamentele, in-strumentele din dotare;

o capacitatea de a gandi solutii alternative si de a o alege pe cea mai potrivita;

o abilitatea de a finaliza produsul;
o priceperea de a opera generalizari;
o competenta de a prezenta proiectul realizat, punand in valoare aspec-tele relevante;

Tema proiectului este propusa initial de profesor, dar dupa ce elevii se deprind cu acest gen de activitate pot
sa-si aleaga singuri temele.

Ca metoda de evaluare cu puternice implicatii in realizarea efectiva a invatarii, proiectul trebuie sa fie axat pe
o tema care sa favorizeze transferul de cunostinte, price-peri, deprinderi, abilitati, abordarea interdisciplinara,
consolidarea capacitatii operationale a cunostintelor si abilitatilor sociale.

Etape in realizarea unui proiect::

o identificarea problemei /temei;

o colectarea, organizarea, prelucrarea si evaluarea informatiilor legate de tema;
o elaborarea de ipoteze privitoare la solutia problemei;
o efectuarea proiectului;
o prezentarea proiectului.

Evaluarea proiectului se face pe baza unor criterii ce vizeaza calitatea proiectului ca produs si a unor criterii ce
vizeaza calitatea procesului prin care s-a ajuns la produsul respectiv (activitatea depusa de elev).

Criteriile ce vizeaza calitatea proiectului se refera la aspecte cum sunt:

o Validitatea proiectului vizeaza gradul in care acesta acopera unitar si coerent, logic si argumentat
tema propusa;
o Completitudinea proiectului se reflecta in felul in care au fost evidentiate conexiunile si perspectivele
interdisciplinare ale temei, compe-tentele si abilitatile de ordin teoretic si practic si maniera in care
acestea ser-vesc continutului stiintific;
o Elaborarea si structura proiectului priveste acuratetea, rigoarea si coerenta demersului stiintific, logica
si argumentarea ideilor, corectitudinea concluziilor;
o Calitatea materialului folosit in realizarea proiectului, bogatia si varietatea surselor de informare,
relevanta si actualitatea acestora, semnificatia datelor colectate s.a.;
o Creativitatea vizeaza gradul de noutate pe care-l aduce proiectul in abordarea temei sau in
12

solutionarea problemei.
Page

Criteriile ce vizeaza activitatea elevului se refera la:

o felul in care elevul s-a raportat la tema proiectului,
o in ce masura a inteles sarcina, calitatea do-cumentarii in problema respectiva,
o modul de prelucrare si valorificare a in-formatiei obtinute din diverse surse bibliografice, de
abordare a temei (empiric, factual sau analitic, explicativ, argumentat).

Se vor avea, de asemenea, in vedere rezultatele, concluziile la care a ajuns autorul, relevanta proiectului
(utilitate, conexiuni intra si interdisciplinare), precum si modul de prezentare a acestuia (claritate,
coerenta, capacitate de sinteza etc.).

5. Studiul de caz; - presupune angajarea activă şi interactivă a elevilor în desfăşurarea de

activităţi de analizare şi dezbatere colectiva a unui „caz”, de identificare şi examinare a variantelor
de acţiune şi de luare de decizii în conformitate cu propriul sistem de valori.
Are legatura cu învăţarea prin cooperare, contribuind şi ea la dezvoltarea comportamentelor sociale
ale elevilor, indiferent dacă analizarea şi soluţionarea cazului se realizează frontal, pe grupe sau
individual.
Cazul reprezintă o situaţie-problemă reală, decupată din realitate, situaţie care, valorificată în context
educaţional, explicată, analizată, evaluată şi soluţionată în cadrul activităţilor colective ale elevilor
asigură premisele necesare formulării de către aceştia a noi recomandări, concluzii, reguli, legităţi.
Elevii argumentează soluţiile sau deciziile făcând referinţă la cunoştinţele, legile şi teoriile învăţate
deja.
Învăţarea bazată pe studiu de caz este o metodă didactică activă care are un şir de avantaje:
• Îi motivează intrinsec pe elevi şi îi implică în activitate;
• oferă posibilitatea de a se confrunta cu situaţii-probleme veridice, extrase din realitate şi şansa de a
le soluţiona;
• îi pune pe elevi în situaţia de a-şi utiliza cunoştinţele şi capacităţile pe care le dispun în realizarea de
demersuri inductive şi deductive, în dobândirea şi descoperirea noului;
• este un exerciţiu activ şi interactiv bazat pe argumentări, descoperiri şi soluţionări;
• îi determină pe elevi sa manifeste o atitudine critică şi spirit critic fata de diferite variante de
soluţionare a cazului, argumentând în mod raţional varianta optimă;
• presupune dezbateri colective, în cursul cărora se produc schimburi intelectuale, confruntări,
argumentări, formulări de concluzii;
• presupune participarea tuturor elecvilor la dezbaterea şi soluţionarea cazului prin cooperare;
• elevii ating cele mai complexe nivele de gândire şi învăţare activă, trecând de la aplicare la analiză,
sinteză şi evaluare.
 iar profesorul conduce învăţarea, ghidează eleviii, le oferă puncte de sprijin, validează soluţia şi
obţine feed-backul formativ şi sumativ si in nici un caz nu va impune propriul punct de vedere
13

referitor la situaţia în discuţie, doar va încuraja elevii să se implice cât mai activ în dezbatere fiind
critici şi propunând cât mai multe variante de soluţionare.
Page
 6. Interviul;
7. Referatul;
8. Autoevaluarea:

- este un item prezent pe tot parcursul proiectului, ce apare din faza iniţială, prin întrebările de
aprofundare / clarificare cât şi la finalitatea acestuia, în concluziile pe care le expun elevii la
prezentarea proiectului finalizat, cât şi prin feedback-ul pe care aceştia îl primesc direct sau indirect,
reprezentând un merit, recunoaştere şi/sau calificativ.

- este o forma de organizare si apreciere reprezentand expresia unei motivatii launtrice fata de
invatare. Ea are efect formativ si se raporteaza la diferite capacitati ale elevului in functie de progresul
realizat si de dificultatile pe care le are a depasi.

- este o forma de autocunoastere, fapt cu multiple implicatii in plan motivational, forma de

autoapreciere, de punere in valoare a propriilor atitidini.

Sarcina cadrului didactic este de:

- pregati elevii pentru autoevaluare,
- a-i face sa inteleaga criteriile dupa care isi apreciaza propria activitate.

Informatiile obtinute in urma autoevaluarii pot fi folosite pentru a le compara cu cele ale colegilor,
pentru a le prezenta periodic parintilor si pentru a-si completa portofoliul sau .

In timp ce evaluarea traditionala, menita a garanta obiectivitatea, este pusa in situatia de exterioritate in
raport cu ceea ce urmeaza a fi evaluat, demersul sistemic se bazeaza pe autoevaluare, ea insasi asociata unei
deschideri. La limita se poate ajunge la o evaluare fara judecare, fondata numai pe constatari.

Altfel spus, obiectivul evaluarii nu consta in a raporta o actiune educativa la un ansamblu de valori, mai mult
sau mai putin absolute, in vederea unei condamnari sau aprobari, ci de a ajunge la o deschidere suficient de
sistematica pentru a putea percepe legaturile intre diferite elemente si, in caz de necesitate, de a actiona
asupra unora dintre ele pentru a le modifica pe altele.

Efectele implicarii elevilor in autoevaluare

- Profesorul obtine confirmarea aprecierilor sale in opinia elevilor, referitoare la rezultatele constatate;

- Elevul exercita rolul de subiect al actiunii pedagogice, de participant la propria sa formare;

14

- Permit elevilor sa aprecieze rezultatele obtinute si sa inteleaga eforturile necesare pentru atingerea
Page

obiectivelor stabilite;
 - Cultiva motivatia interioara fata de invatatura si atitudinea pozitiva, responsabila, fata de propria
activitate.

Functiile autoevaluarii sunt:

- de constatare (ce stiu bine din continuturile invatate si ce stiu mai putin bine?)

- de mobilizare (eu am reusit sa fac mult, dar la tema respectiva mai am rezerve.)

- de proiectare (ca sa nu am probleme in continuare, trebuie sa repet urmatoarele.)

- Cai de formare si de educare a spiritului de evaluare obiectiva(C. Cucos,1998, p.189):

- Autocorectarea sau corectarea reciproca. Este un prim exercitiu pe calea dobandirii autonomiei in
evaluare. Elevul este solicitat sa-si depisteze operativ unele erori, scaderi, in momentul realizarii unor
sarcini de invatare. In acelasi timp, pot exista cazuri de corectare a lucrarilor colegilor. Depistarea
lacunelor proprii sau pe cele ale colegilor, chiar daca nu sunt apreciate prin note, constituite un prim
pas pe drumul constientizarii in mod independent a rezultatelor obtinute in procesul de invatare.

- Autonotarea controlata. In cadrul unei verificari, elevul este solicitat sa-si acorde o nota, care este
negociata, apoi, cu invatatorul sau impreuna cu coleg Invatatorul are datoria sa argumenteze si sa
evidentieze corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor propuse.

- Notarea reciproca. Elevii sunt pusi in situatia de a se nota reciproc, fie la lucrari scrise, fie la
raspunsurile orale. Aceste exercitii nu trebuie neaparat sa se concretizeze in notare efectiva..

- ajuta elevul sa se implice in procesul evaluarii si in felul acesta sa constientizeze criteriile specifice

- contribuie la formarea reflexivitatii asupra propriei activitati, la constientizarea conduitei si a gradului de

adaptare a acesteia la cerintele invatarii si activitatii scolare;

- devine disponibilitate in raport cu invatarea, fiind privita ca un proces de autoreglare care accelereaza
invatarea;

- dezvolta o atitudine critica fata de sine, ajutand elevul sa-si dea seama singur de limitele sale, de
pozitia pe care se situeaza in raport cu colegii sai;

- dezvolta capacitatea de identificare a propriilor progrese si de ameliorare a performantelor propr

9. Hărţile conceptuale Hărţile conceptuale pot fi definite drept oglinzi ale modului de gândire şi
înţelegere ale celui sau celor care le elaborează. Reprezintă un mod schematic de expresie, constituindu-se
ca un important instrument pentru predare, învăţare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate
disciplinele.
15
Page

Decrise pentru prima dată de psihopedagogul Joseph Novak în 1977, hărţile conceptuale se prezintă ca o tehnică de
reprezentare vizuală a structurii informaţionale ce descrie modul în care conceptele dintr-un domeniu interrelaţionează.
Cu alte cuvinte, important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate. Performanţa
depinde de modul în care individul îşi organizează experienţa, ideile, de structurile integrate şi de aplicabilitatea
acestora. Evaluarea poate fi reprezentată şi prin diferite tipuri de hărţi conceptuale, de ex.: „pânza de păianjăn”- în
centrul ei fiind elevul . Utilitatea hărții conceptuale ca metodă alternativă de evaluare este determinată de:
facilitarea memorării și structurării informației; promovarea cooperării. Profesorul evaluează nu doar
volumul de informații asimilate pe parcursul procesului de studii, dar și competența de gândire critică.
Studentul nu se limitează la reproducerea unor date. El analizează și formulează o viziune proprie.
Reprezentarea procesului de învățământ este „o imagine mentală, o structură cognitivă care va marca
decisiv în plan acțional proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților educaționale” [5, p. 70].
Această reprezentare devine un reper în desfășurarea demersului didactic

ĺn concluzie, utilizarea acetor metode alternative de evaluare încurajează si creaza unui climat de
învăţare plăcut, incurajator, elevii fiind e v a l u a ţ i î n m e d i u l l o r o b i ş n u i t d e î n v ă ţ a r e d a r p r i n
sarcini contextualizate, ei realizează experimente, elaborează proiecte, acestea fiind în acelaşi
timp sarcini de instruire cat şi probe de evaluare.

Evaluarea a fost definitǎ ca ”proces de obtinere a informatiilor asupra elevului, profesorului insusi sau
asupra programului educativ- si de valorificare a acestor informatii in vederea elaborǎrii unor aprecieri care
vor fi utilizate la adoptarea unor deciziie”(Terry Tenfrink, 1974))

Este important că elevii pot să înţeleagă criteriile de evaluare care implică o performanţă
obţinută, găsesc că o greşeală/ sincopă este doar un mod simplu de a-ţi clarifica materia de ”neînţeles”
până atunci. Elevii nu trebuie evaluaţi unii in raport cu ceilalţi, nu în spirit competitiv, ci singuri sau
în echipa, făra ierarhie, doar cu sarcini precise cu scopul de a evolua, rezolva, soluţiona.

Un feedback personal- Ooo! A fost evident- creşte creativitatea la nivel de grup, se

dezlăntuie imaginaţia intr-o avalanşă de opinii, soluţii, cooperare, discuţii, responsabilizare,
apare şi rolul de profesor “arbitru” care nu dă pedeapsa pentru greşeli ci doar incurajează spre
descoperire de soluţii, alternative, posibiltaţi de rezolvare…

BIBLIOGRAFIE:

– Ion T. Radu (2000) Evaluarea in Procesul Didactic , Bucuresti, Ed. Didactica Si Pedagogica

- Cerghit, I., (2002) Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii , Bucuresti
Editura Aramis
- Tenfrink Terry ( 1974) , Evaluation, a Practical Guide for Teacher, Mc.Graw-Hill Book Company,
16 Page