Metode de examinare scrise sau orale?

Probele orale reprezinta metoda de evaluare cel mai des utilizata la grupa, dar sunt recomandabile in
principal disciplinelor care presupun demonstrarea unor capacitati si abilitati dificil de surprins prin
intermediul probelor scrise (de exemplu, capacitatea de comunicare verbala). Aceste probe au avantaje,
dar si dezavantaje.
Principalele avantaje ar fi urmatoarele: au o mare importanta in stabilirea interactiunii
educator – educabil, care trebuie sa stimuleze modul de structurare a raspunsurilor de catre elev,
incurajand si manifestari ce permit evaluarea comportamentului afectiv – atitudinal; ofera
posibilitatea modularii intrebarilor in functie de raspunsurile copilului, ofera posibilitatea de a
clasifica si corecta imediat eventualele greseli sau neintelegeri ale prescolarului, ofera mai multa
libertate de manifestare a originalitatii educabilului, a capacitatii sale de argumentare.
Trebuie avute in calcul si dezavantajele pe care probele orale le au. Acestea ar putea fi:
evaluarile orale au o validitate redusa datorita imposibilitatii acoperirii uniforme a continuturilor
predate si a verificarii tuturor componentilor grupei, privind asimilarea continutului supus
verificarii; ele opereaza un sondaj in continuturile predate si in rand prescolarilor. Niciodata nu pot
fi obtinute pe aceasta cale informatii complete privind asimilarea unei ari de continut de catre o
grupa de prescolari; raspunsurile au fidelitate redusa datorita multor circumstante: durata scurta a
examinarii; raspunsurile nu se conserva, variatia comportamentului evaluatorului, precum si
influenta exercitata asupra acestuia de opinia formata asupra copilului; nu se acorda sanse egale
tuturor elevilor, gradul de dificultate al intrebarilor fiind diferit; sunt cronofage, utilizand mult timp;
dezavantajeaza copiii timizi si pe cei care elaboreaza mai greu raspunsurile.
Din perspectiva caracteristicilor acestui mod de evaluare si, indeosebi, a neajunsurilor
acestuia, unele cerinte urmeaza sa fie avute in vedere in utilizarea lor: utilizarea lor este necesara
pentru abordarea capacitatii de exprimare verbala, orala, mai ales la disciplinele la care aceasta
capacitate constituie un element de specificare curriculara; in realizarea ei, este necesar sa fie
folosite forme combinate, pentru ca efectele pozitive sa se produca asupra intregii grupe, adica atat
verificari frontale, cat si individuale; pentru cresterea nivelului de consistenta si de precizie al
aprecierii sunt necesare elaborarea si utilizarea unor scheme de cotare, recurgandu-se la stabilirea
elementelor dorite a raspunsului. De asemenea, este utila stabilirea unor liste de descriptori cu
ajutorul carora pot fi departajate mai exact nivelurile performantelor copiilor; conditia generala
pentru o evaluare eficace este o buna pregatire a educatorului ca evaluator. Ea presupune un
antrenament specific in tehnica formularii intrebarilor, a conducerii interviului, ca si in cotarea
raspunsurilor (intrebarea sa fie adresata intregii grupe de ele, apoi sa fie numit un copil care sa
raspunda si care sa nu fie intrerupt decat daca face greseli sau se indeparteaza de la intrebare,
intrebarile sa solicite gandirea independenta, inteligenta si creativitatea copilului, educatorul sa
creeze o atmosfera destinsa, fara critici la adresa educabililor, iar raspunsurile sa fie apreciate cu un
calificativ, cat se poate de obiectiv). Trebuie sa tinem seama de aceste cerinte, deoarece, de multe
ori, un raspuns gresit poate veni nu neaparat din necunoasterea materiei, ci pentru ca subiectul
evaluat nu a inteles corect, nu a interpretat corect intrebarea primita.
Probele scrise reprezinta o modalitate de evaluare foarte des practicata, uneori chiar
preferata deoarece prezinta mai multe avantaje pe care nu ar trebui sa le ignoram daca se doreste
realizarea unui proces de instruire eficient si sa creasca gradul de obiectivitate in apreciere. Probele
scrise au urmatoarele avantaje: economia de timp care o realizeaza in cadrul bugetului alocat relatiei
predare – invatare – evaluare. Probele scrise permit evaluarea unui numar mare de prescolari intr-un
timp relativ scurt; acoperirea unitara ca volum si profunzime pe care o asigura la nivelul
continutului evaluat. Probele scrise fac posibila evaluarea tuturor prescolarilor asupra aceleiasi
secvente curriculare, a ceea ce fac comparabile rezultatelor prescolarilor, iar evaluarea in sine este
mai obiectiva; posibilitatea cadrului didactic de a emite judecati de valoare mult mai obiective,
intemeiate pe existenta unor criterii de evaluare clar specificate si prestabilite; posibilitatea
educabililor de a-si elabora raspunsul independent, fara niciun fel de interventie din afara,
reflectand cunostinte si capacitati demonstrate intr-un ritm propriu; diminuarea starilor tensionale
de stres, care pot avea un impact negativ asupra performantei prescolarilor timizi sau cu alte
probleme emotionale. Probele scrise au ca dezavantaj relativa intarziere in timp a momentului in
care se realizeaza corectarea unor greseli sau completarea unor lacune identificate.