Scheme cognitive dezadaptative în

depresie

Lupean Diana
Vlaic Carmen
Drimuș Enikő
In terapia cognitiv comportamentală, principalele curente
teoretice și modul in care ele abordează modificarea
gândurilor dezadaptative (iraționale) ale persoanelor sunt:
„Modelul cognitiv al lui Aaron Beck” si
“Modelul cognitiv al lui Albert Ellis”.
Conceptele esentiale ale modelului lui Beck sunt:
gandurile automate,
distorsiunile cognitive si
schemele cognitive.
Toate acestea reflecta intr-un mod sau altul, aspecte ale
interpretarii realitatii externe/interne.
Din compontentele modelului fac parte:
Gandurile automate: acestea sunt gandurile care apar
involuntar si automat cand ne aflam intr-o anumita situatie.
Distorsiunile cognitive:
Distorsiunile cognitive sau erorile in gandire sunt: saltul la
concluzii, suprageneralizarea, exagerarea sau minimizarea
semnificatiei unor evenimente, personalizarea si gandirea
de tipul totul sau nimic.
Schemele cognitive
Schemele cognitive sunt convingerile bazale pe care
persoanele le au despre ei, lume si ceilalti.
Sunt doua tipuri de scheme cognitive:
adaptative si dezadaptative.
 Anumite scheme cognitive dezadaptative sunt
asociate cu vulnerabilitatea spre anumite tulburari
sau probleme emotionale si comportamentale.
De ex., persoanele depresive au scheme de genul:
”Nu pot sa fac nimic bine”,
„ Nu sunt in stare de nimic”,
„Nu merit nimic”,
„Ceilalti sunt mult mai buni decat mine”, etc.
Scheme cognitive in depresie si
alcoolism - Camelia Dindelegan
• Obiectivul de bază: precizarea locului si rolului pe
care il au schemele cognitive disfunctionale in
declansarea si mentinerea tulburarilor depresive.

• Cercetarea propriu-zisă a vizat: surprinderea

relatiilor dintre stilul cognitiv negativ, gandurile
negative automate, lipsa de speranta, atitudinile
disfunctionale si schemele cognitive dezadaptative,
atat in general, cat si in cazul depresiei si a
dependentei de alcool.
 Subiectii depresivi au fost selectati cu ajutorul:
• Chestionarului de depresie Beck
Pe ambele loturi de subiecti, incluzand, desigur, si loturile
de control, au fost aplicate mai multe instrumente ce masoara
cognitiile si anume:
• Chestionarul pentru gandirea automata (Automatic
Thought Questionnaire),
• Chestionarul pentru lipsa de speranta (Hopelesssness
Scale), a lui Beck,
• Chestionarul stilului cognitiv (Cognitiv Style Test),
• Scala atitudinilor disfunctionale (Disffunctional Attitude
Scale),
• Chestionarul Young pentru scheme cognitive (Y.C.S.Q.),
forma scurta.
 O a doua parte a cercetarii:
• realizarea unui studiu comparativ (un fel de ca
si experiment) destinat evidentierii diferentelor
dintre persoanele depresive, alcoolice si cele
fara tulburari psihice in ceea ce priveste
deznadejdea, disfunctiile cognitive, stilul
cognitiv si schemele cognitive dezadaptative.
• Folosind aceleasi instrumente psihodiagnostice
din prima parte a cercetarii si, in urma
prelucrarii datelor obtinute, autoarea constata ca
toate ipotezele formulate au fost confirmate.
• Un ultim obiectiv al cercetarii:
• elaborarea unor modele de interventie
psihoterapeutica privind cognitiile moderatoare si
mediatoare in depresie.
• A apelat la un lot de pacienti tot de la Spitalul de
psihiatrie din Oradea.
• Cunoscand diferentele existente intre cognitiile
specifice din depresie autoarea a reusit sa
demonstreze cum mediaza si/sau modereaza aceste
cognitii modul de interpretare al realitatii
pacientului pentru a ajunge la o depresie ridicata sau
severa, verificand si confirmand ipoteze, precum:
• 1. frecventa gandurilor automate influenteaza direct
si nemediat depresia;
• 2. atitudinile disfunctionale se asociaza direct cu
depresia;
• 3. intre lipsa de speranta si depresie exista o realtie
liniara;
• 4. schemele cognitive disfunctionale se relationeaza
direct si nemediat cu depresia.
Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor s-au
constituit in argumente solide pentru dezvoltarea
unor programe de interventie in sfera psihoterapiei
individuale si de grup.