Amprenta in

protetica fixa
Amprenta reprezinta imaginea negativa a campului protetic.

Principiu:
• un material aflat in stare plastica este introdus in cavitatea oralaa
• aici are loc o reactie de priza in urma careia acest material trece in faza solida
• este indepartat din cavitatea orala, pastrand detaliile aflate la acest nivel.

Uneori amprenta este utilizata pentru reproducera unui model deja realizat
• In acest caz, vorbim de materiale de amprenta pentru duplicare,
• modelele realizate in acest mod fiind denumite modele duplicat.
O amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• Sa reproduca exact dintele preparat si o suprafata suficienta din tesuturile
inconjuratoare pentru a permite identificarea limitei cervicale a preparatiei
• Reproducerea dintilor vecini si a celor antagonisti pentru a putea reface contactele
ocluzale
• Reproducerea testurilor inconjuratoare, mai ales a rapoartelor dintelui preparat cu
parodontiul marginal
• Sa nu prezinte bule de aer, urme de saliva sau sange, in special la nivelul dintilor
preparati.

Pentru realizarea amprentei, avem nevoie de

• suport pentru materialul de amprenta,
• material de amprenta
• tehnica de amprentare.
Suportul materialului de amprenta

Este reprezentat de catre portamprenta, denumita si lingura de amprenta. Acestea

pot fi
• standard
 produse pe cale industriala
 comercializate in diverse forme si marimi
 pot fi realizate din mase plastice sau din metal
• individuale
 realizate din mase termoplastice sau din rasini acrilice
 confectionate in laboratorul de tehnica dentara pe un model obtinut dintr-o
amprenta realizata cu o portamprenta standard.
Materialele de amprenta

Conditii esentiale Conditii utile

• sa nu contina componente toxice sau • miros, gust si aspect placut
iritante • pret de cost redus
• timp de priza adecvat pentru utilizarea • utilizare usoara, cu minimum de
clinica aparatura
• plasticitate • consistenta si textura adecvate
• elasticitate, cu capacitatea de a reveni la • timp de pastrare indelungat
forma initiala dupa deformare • posibilitatea de a fi dezinfectate fara a
• rezistenta mecanica, astfel incat sa nu se se deteriora
deterioreze la indepartarea din cavitatea
orala
• stabilitate dimensionala in conditiile de
mediu din cabinet si laborator pentru o
perioada de timp suficienta pentru a
putea realiza modelul de lucru
• compatibilitate cu materialele din care
se realizeaza modelele
• fidelitate in reproducerea detaliilor
Clasificarea materialelor de amprenta

• rigide si semirigide ireversibile

• gipsuri
• polimeri acrilici
• pasta de zinc-oxid-eugenol (ZOE)
• rigide reversibile (termoplastice)
• compounduri Stents
• gutaperca
• ceruri
• materiale bucoplastice
• elastice reversibile (hidrocoloizi reversibili)
• elastice ireversibile
• hidrocoloizi ireversibili: alginate
• elastomeri de sinteza: polisulfuri,
siliconi, polieteri
Materiale rigide reversibile

Acestea sunt materiale care devin plastice sub influenta caldurii umede sau uscate.
In functie de temperatura de plastifiere, acestea se impart in doua categorii:
• termoplastice, care se plastifiaza intre 50-70 0C
• bucoplastice, care se plastifiaza intre 30-40 0C

Materiale termoplastice

• Acestea sunt utilizate de mai bine de un secol.

• Caracteristica comuna a acestora este de a se plastifia la temperaturi de 50-70 0C,
dupa care se solidifica din nou la temperatura cavitatii orale.
• Unele materiale poarta numele celor care le-au descoperit, cum sunt compoundurile
Stents sau Kerr.
• Un alt mesteriale termoplastic este gutaperca amestecata cu oxid de zinc.
Materiale bucoplastice

• Aceste materiale sunt caracterizate de faptul ca trec in stare plastica la temperatura

cavitatii orale.
• Ele revin in faza rigida odata indepartate din cavitatea orala.
• Un avantaj al acestor materiale este posibilitatea de adaugare de material si reinsertie
in cavitatea orala, permitand astfel corectarea amprentei.
• De asemenea, faptul ca raman in faza plastica la temperatura cavitatii orale permite
realizarea de amprente functionale de foarte buna calitate, inregistrand toate
miscarile formatiunilor mobile de la periferia campului protetic.
• Din aceste motive, aceste materiale sunt indicate in special in amprentarea campului
protetic edentat total, in urmatoarele cazuri:
 Amprentarea in vedera rebazarii seilor protezelor mobilizabile
 Corectia marginilor amprentelor luate cumateriale rigide
 Amprentarea fonetica in edentatia totala
Materiale elastice reversibile

Acestea sunt cunoscute ca si hidrocoloizi reversibili. Acestea sunt primele materiale de

amprentare elastice aparute.
Substanta principala este agar-agar, un extras din algele marine. Impreuna cu apa
acesta formeaza solutii coloidale sub forma de gel, de unde denumirea de hidrocoloizi.
Acestea sunt comercializate in tuburi sub forma de gel. Prin incalzire, trec in faza de
sol, iar ulterior prin racire revin in faza de gel. Acest proces poate fi repetat de mai multe
ori, de unde si denumirea de hidrocoloizi reversibili.
• hidrocoloidul din tub este introdus in prima baie, unde este lichefiat la 100 0C timp de
10-15min
• dupa ce gelul a fost lichefiat, se introduce in cea de-a doua baie, unde este pastrat pe
parcursul intregii zile la 60-660C. Aceasta temperatura ii creste usor vascozitatea
facandu-l mai usor de manipulat
• in momentul in care se doreste utilizarea materialului, acesta este introdus in
portamprenta. Deoarece acesta temperatura este prea mare pentru a putea fi suportata
de mucoasa orala, intregul ansamblu este introdus in cea de-a treia baie, unde este
adus la 43-460C
• dupa introducere in cavitatea orala, amprenta este racita cu ajutorul apei (racita la
130C) care circula prin sistemul de racire al portamprentei
• Modelul trebuie turnat imediat, deoarece hidrocoloizii sunt alcatiuti in proportie de 85%
din apa.
• Pastrati in mediu apos absorb apa prin procesul de imbibitie, iar in mediu uscat, are loc
evaporarea apei si contractia materialului de amprenta prin sinereza.
• Pastrarea este posibila pentru scurte perioade de timp in mediu cu umiditate 100%
(invelite in tifon umed, in pungi inchise din plastic).
• Deformarea permanenta este redusa, fiind in jur de 1%, ceea ce le recomanda pentru
amprente de mare precizie.
Materiale elastice ireversibile

Hidrocoloizii ireversibili

• Aceste materiale sunt cunoscute si sub denumirea de alginate.

• Se prezinta sub forma de pulbere hidrofila, care prin amestec cu apa formeaza
printr-o reactie chimica un sol, care cu ajutorul unei portamprente se insera pe
campul protetic.
• Prepararea se face intr-un bol de cauciuc fie prin metoda predozarii fie prin saturatie
progresiva.

 Timpul de lucru pentru alginatele cu priza rapida este in general de 1,5-2min, in

timp ce pentru cele cu priza normala este de 4,5-5min.
 Au o deformare permanenta destul de mare, de aproximativ 5%.
 Stabilitatea dimensionala a alginatelor este redusa.
Pentru o cat mai fidela reproducere a detaliilor campului protetice medelul
trebuie turnat in maximum 30min de la realizarea amprentei
prin mentinerea amprentei in atmosfera are loc o contractie a a cesteia prin
evaporarea apei, proces numit sinereza
datorita hidrofilicitatii alginatelor, pastrarea amprentelor in mediu apos
duce la o crestere a volumului acestora prin imbibitie.
Elastomerii de sinteza

Acestia sunt materiale polimerice, compuse initial din doua paste, o baza si un
catalizator. Prin amestecul celor doua paste se initiaza o reactie de polimerizare.
Exista in prezent patru clase de elastomeri de sinteza:
a) Polisulfuri
b) Siliconi de condensare
c) Siliconi de aditie
d) Polieteri

Metode de mixare
Deoarece elastomerii de sinteza se prezinta in sistem bicomponent, este
necesara amestecarea lor pentru initierea reactiei de priza. Amestecarea lor poate fi
facuta in trei moduri: manuala, automixare statica si automixare dinamica.

Mixarea manuala
Se realizeaza pe suporturi spaciale, prevazute cu gradatii care sa dirijeze cantitatea
de baza si catalizator extrudate din tuburi, conform indicatiilor producatorului
 Automixarea statica

Se realizeaza cu ajutorul unui dipsozitiv asemanator cu un pistol.

Materialul de amprenta este livrat in cartuse cu doua compartimente, intr-unul
este baza iar in altul catalizatorul.
Presiunea se realizeaza cu ajutorul unui piston care propulseaza simultan baza si
catalizatorul in cele doua tuburi.
Mixarea se realizeaza in varfuri prevazute cu o spirala interna, care realizeaza
combinarea celor doua componente

Varfurile de automixare pot fi prevazute cu

varfuri intraorale, care prmit plasarea
materialului de amprenta direct la nivelul
preparatiei.
De asemenea, acesta poate fi extrudat intr-
o portamprenta.
 Automixarea dinamica

Are acelasi principiu ca si automixarea statica, insa in acest caz pistoanele care
propulseaza baza si catalizatorul sunt propulsate cu ajutorul unui motor electric.
De asemenea, si spirala din interiorul varfului de automixare se roteste, crescan
astfel omogenitatea amestecului.
Deoarece propulsia este realizata cu ajutorl unui motor electric, este posibila si
mixarea elastomerilor cu consistenta crescuta (chitosi).
 Polisulfurile

Acesi elastomeri mai sunt cunoscuti sub denumirea de tiocoli sau mercaptani.
Modalitatea de prezentare este sub forma de pasta, in doua tuburi, baza si respectiv
catalizator

• Dupa finalizarea reactiei de priza sufera o contractie, care este mai mare decat cea
a siliconilor cu reactie de aditie si condensare. Din aceasta cauza, pentru obtinerea
unei fidelitati maxime este necesara turnarea amprentei in maximum 1 ora de la
realizarea acesteia.
• Fiind un material hidrofob, nu sufera din cauza proceselor de imbibitie si sinereza,
insa necesita un camp protetic uscat pentru o fidelitate maxima.
• Duritatea materialului dupa priza este crescuta, de aceea se indica deretentivizarea
zonelor retentive ale arcadei dentare, existand riscul imposibilitatii indepartarii
amprentei de pe campul protetic.
• Prezenta sulfului ii da miros neplacut, dezagreabil pentru pacienti, iar prezenta
oxidului de plumb il face radioopac, o calitate unica printre materialele de
amprenta.
 Siliconii de condensare

Siliconii de condensare sunt comercializati sub forma de baza si catalizator.

Mai sunt denumiti si siliconi C.
• Polimerizarea produce o retea tridimensionala cu formarea de produsi de secundari,
respectiv alcool etilic sau metilic, a carui evaporare duce la aparitia unei contractii
de polimerizare.
• De asemenea, reactia de polimerizare este usor exoterma.
• Contractia de polimerizare este mai mare in cazul vascozitatilor reduse si mai
redusa in cazul consistentelor chitoase.
• Dezavantul major al acestor siliconi este hidrofobicitatea acestora
 Silconii de aditie

Aceste materiale mai sunt denumite si polivinilsiloxani, vinilpolisiloxani (VPS) sau

siliconi A.

• Spre deosebire de siliconii de condensare, reactia de polimerizare nu duce la

formarea unor compusi secundari cu masa moleculara mica.
• O oarecare reactie secundara se produce, cu formarea de hidrogen.
• Din acest motiv, este necesara temporizarea turnarii modelului pana la finalizarea
reactiei de polimerizare (aprox. 30min), tocmai pentru a evita interferenta gazului de
hidrogen cu materialul din care este realizat modelul, ceea ce ar duce la aparitia de
goluri la nivelul modelului de lucru.
• In compozitia siliconilor de generatie mai noua s-a adugat paladiu, care absorb
hidrogenul eliberat in cursul reactiei de polimerizare.

Si siliconii de aditie sunt materiale hidrofobe.

Pentru imbunatatirea umectabilitatii in compozitia acestora s-au adugat surfactanti
care le confera proprietati hidrofile asemanatoare cu cele ale polieterilor
 Din punct de vedere al rigiditatii materialului
dupa priza, aceasta este mai mare decat a
polisulfidelor, insa este mai mare decat a
polieterilor.

Stabilitatea dimensionala este mai

mare decat cea a polisulfidelor,
apropiindu-se de cea a polieterilor
 Polieterii

Din punct de vedere al fidelitatii amprentei sunt superioare tuturor celorlalte

materiale de amprenta.
Deoarece in cursul reactiei de polimerizare nu se formeaza produsi secundari de
reactie volatili, au o excelenta stabilitate dimensionala in timp, amprentele putand fi
turnate si la o saptamana de la luarea amprentei
Contractia la polimerizare este extrem de redusa.
Sunt materiale hidrofile, ceea ce constituie un avantaj in mediul umed al cavitatii
orale, insa din acest motiv pastrarea amprentei trebuia facuta intr-un mediu uscat.
Tehnica de amprentare