RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA

NAȚIONALĂ
 1.România în relațiile internaționale
(1878-1914)
1883 – România aderă la Tripla Alianță (Germania,
Italia, Austro-Ungaria)
• tratat secret cu caracter defensiv
• de a se proteja împotriva Imperiului Rus
• pentru a evita dependența directă

România a încercat să aibă relații de bună vecinătate cu

statele vecine.
A încercat să contribuie la menținerea stabilității în
Peninsula Balcanică
 Războaiele Balcanice (1912-1913)
În primul Război Balcanic(1912), România a fost
neutră
În al doilea război(1913), țara noastră se implică
luptând împotriva Bulgariei
Acesta se încheie cu Pacea de la București în
urma căreia Cadrilaterul (Sudul Dobrogei) a intrat
în componența României
De asemenea, prin această pace sunt asigurate
libertăți religioase și școlare pentru românii din
Peninsula Balcanică
Din cauza faptului că Bulgaria fusese sprijinită de Austro-
Ungaria, relațiile României cu Tripla Alianță s-au răcit
În acest context, se observă o apropiere a țării noastre de
Antantă(Franța, Anglia și Rusia )
2.Începuturile Primului Război Mondial.
Perioada neutralității României
a. Cauzele izbucnirii războiului:
 Lupta dintre marile puteri pentru reîmpărțirea
lumii și a coloniilor
 Manifestare unor forme de naționalism:
pangermanismul(susținut de Germania și Austria)
panslavismul(susținut de Rusia)
b. Pretextul
 Asasinarea lui Franz Ferdinand, moștenitorul
tronului Austro-Ungariei la Sarajevo, de către un
student sârb(28 iunie 1914)
 Din aceste motive, Austro-Ungaria, susținută de
Germania a declarat război Serbiei(28 iulie1914)
c. Poziția României
 A fost stabilită de Consiliul de Coroană de la
Sinaia(3 august 1914)care a decis neutralitatea
țării cu toate că regele Carol I își dorea intrarea în
război de partea Triplei Alianțe
 d. Neutralitatea României
 Regele Carol a murit(septembrie 1914) iar la
conducerea țării a ajuns Ferdinand I, nepotul său de
frate
 Ion I. C. Brătianu, prim-ministrul liberal a purtat
tratative secrete cu Antanta pentru ca intrarea în război
să se facă într-un moment favorabil pentru România
 În perioada neutralității existau 2 opțiuni politice:
 germanofilii(cereau intrarea în război alături de Tripla
Alianță)
 antantofilii (având sprijinul opiniei publice, susțineau
intrarea în război de partea Antantei)
Ion I. C. Brătianu Ferdinand I
 3.Intrarea României în război;
operațiunile militare din 1916 și 1917
 Tratatul României cu Antanta (4/17 august
1916)
 recunoștea drepturi legitime asupra
Transilvaniei ,Banatului și Bucovinei
 stabilea sprijinul militar pe care Antanta se
obliga să-l ofere României
 România a declarat război Austro-Ungariei(14/27
august 1916)
 Trupele române au trecut Carpații fiind primite
cu bucurie de românii transilvăneni
Fotografie cu Pagina Tratatului cu Antanta unde
sunt precizate revendicările statului român
 Tratatul avea două părți: un tratat politic (șapte articole) și o
convenție militară (șaptesprezece articole). Guvernul român
urma să declare război Austro-Ungariei pe 28 august 1916 (stil
nou) cel mai târziu. În schimb, urma să primească următoarele
teritorii:

 Transilvania, Crișana și Maramureș, teritorii guvernate de

Ungaria dar cu majoritate etnică românească și minorități
maghiare și germane, cu granița vestică ajungând la râul Tisa.
 Întregul Banat deținut de Ungaria, cu o populație mixtă
maghiară, română, germană și sârbă.
 Cea mai mare parte a Bucovinei (cu excepția părții la nord de
râul Prut), guvernată de Austria-Ungaria, cu o populație
majoritară românească
 Ofensiva germano-bulgară din Dobrogea și înfrângerea
de la Turtucaia (septembrie 1916)a obligat armata
română să se retragă din Transilvania
 Pierderea bătăliei de la Neajlov-Argeș(decembrie
1916)a fost urmată de ocuparea Bucureștiului de către
armatele Puterilor Centrale
 În aceste condiții grele regele, parlamentul și guvernul s-
au retras la Iași
 Două treimi din teritoriul țării au fost ocupate, iar frontul
s-a stabilizat în sudul Moldovei(Focşani-Nămoloasa-
Galaţi)
Intrarea trupelor Puterilor Centrale în Bucureşti
 Anul 1917
Generalul Henri Mathias Berthelot

martie 1917 – regele

Ferdinand a promis armatei
înfăptuirea celor două mari
reforme : agrară si
electorală(votul universal)

Armata română a fost refăcută

cu sprijinul unei misiuni militare
franceze conduse de generalul
Henri Mathias Berthelot
 Măraşti,Mărăşeşti,Oituz - 1917
Generalul Alexandru Averescu conducătorul armatei a II-
a a declanșat cu succes ofensiva de la Mărăști(iulie 1917)
Generalii Eremia Grigorescu și Constantin Cristescu au
respins atacurile germanilor la Mărășești(august 1917)

Generalul Averescu s-a remarcat în bătălia de la Oituz

împotriva trupelor germano-austro-ungare(august 1917)
Deviza soldaților români în aceste bătălii a fost:,,Pe aici nu
se trece”
Prin eroismul lor au reușit să salveze existența statului
român
Bătălia de la Mărăști Bătălia de la Mărășești
Alexandru Averescu Eremia Grigorescu
 4.Pacea de al Buftea-București;reintrarea României în
războiul pentru eliberarea țării

 Din cauză că Rusia iese din război şi a încheiat cu Puterile

Centrale Pacea de la Brest-Litovsk (3 martie1918) țara
noastră a fost nevoită să înceteze lupta
Guvernul român condus de Alexandru Marghiloman
a semnat cu Puterile Centrale Pacea de la Buftea-
București(24aprilie/7mai 1918)
Este considerată pacea odioasă deoarece impunea României
condiții foarte aspre:
Austro-Ungaria ocupa crestele Carpaților
Bulgaria ocupa Dobrogea
Se demobilizează armata
Caricatură politică franceză:
Kaiserul german, cu piciorul pe
cadavrul unui rus (Rusia),
amenință cu un pumnal o femeie
(România), ca să semneze
tratatul de pace din 1918.
 Victoriile Antantei în prima parte a anului 1918 au creat
condiții favorabile pentru reintrarea României în război
 Guvernul condus de generalul Constantin Coandă a
denunțat Pacea de la Buftea-București(sfârșitul lunii
octombrie 1918)
 Țara noastră reintră în război(10 noiembrie) exact cu o zi
înainte de capitularea Germanei (11 noiembrie 1918-
Armistiţiul de la Compiegne))
 Fără implicarea în ,,Marele Război,, nu s-ar fi putut
realiza România Mare
 De aceea acest război a rămas cu numele de Războiul
pentru întregirea națională