CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ

• Civilizaţia medievală
este o civilizaţie
agrară, rurală.
• Satul este centrul de
greutate al societăţii
feudale.
• Populaţia rurală
reprezintă
aproximativ 90% din
totalul populaţiei.
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ
Începând din secolul X are loc
o creştere importantă a
populaţiei.
CAUZE:
 Progresele din agricultură,
ca urmare a ameliorării
tehnicii agricole:
• Apariţia brăzdarului de fier;
• Plugul cu roată şi cormană;
• Folosirea potcoavelor;
• Noul mod de înhămare,
respectiv de înjugare a
animalelor de povară;
• Folosirea asolamentului
trienal
 ORGANIZAREA SOCIETĂŢII
FEUDALE
• CLASELE FEUDALE
• Nobili (laici sau
ecleziastici) care sunt
proprietarii domeniilor
feudale;
• Ţăranii care sunt
producătorii bunurilor
materiale. Sunt
dependenți și liberi
 DOMENIUL FEUDAL

Intr-o societate
rurală domeniul
feudal este
celula vieţii
economice şi
sociale .
 STRUCTURA DOMENIULUI
FEUDAL
• CASTELUL,locul de
reședință al nobilului
• REZERVA SENIORIALĂ
aparține nobilului și este
lucrată cu țăranii
• LOTURILE ŢĂRANILOR
DEPENDENŢI( loturi în
folosință)
Renta feudală reprezintă
sistemul de obligaţii ce
revin ţăranilor dependenţi
ca urmare a primirii
loturilor în folosinţă.
 OBLIGAȚIILE ȚĂRANILOR
• 1. obligația în • Țăranii aveau și
muncă- claca multe obligații
• 2. obligația în suplimentare
produse, dijma
• 3. obligația în bani,
censul
IDENTIFICAŢI ELEMENTELE CONSTITUTIVE
ALE DOMENIULUI FEUDAL
 Forme de manifestare a
nemulțumirilor țăranilor
• 1. refuzul plății
obligațiilor
• 2. fuga de pe
domeniile senioriale
• Haiducia
• răscoala
 RĂSCOALE ŢĂRĂNEŞTI

RĂSCOALA CONDUSĂ
JACQUERIA DE WAT TYLER
(Franţa – 1358) (Anglia – 1381)
AMPLASREA ORAŞULUI MEDIEVAL

 De-a lungul sau la

intersecţia
drumurilor
comerciale;
 În apropierea
castelelor sau
mănăstirilor;
 Pe structurile
oraşelor antice.
 LUMEA URBANĂ
• Termenul generic ce
desemnează oraşul
medieval apusean
este cel de burg
(aşezare întărită) iar
locuitorii săi se
numesc burghezi.
 LUMEA URBANĂ

Din punct de vedere

profesional
locuitorii se împart
în:
 Meşteşugari,
organizaţi în bresle;
 Negustori,
organizaţi în ghilde,
hanse;
 LUMEA URBANĂ

• Zarafi (cămătari);
• Liber profesionişti:
medici, profesori,
jurişti, actori.
 LUMEA URBANĂ

Accentuarea
diferenţierilor de
avere impune
împărţirea
orăşenilor în:
 Patriciatul
orăşenesc;
 Plebea orăşenească.
 MIŞCAREA COMUNALĂ

• Constă în lupta oraşelor

pentru independenţă în
raport cu nobilii.
• Orăşenii se organizează
în comune (asociaţii de
luptă pentru
emanciparea lor).
• Mişcarea comunală se
încheie cu victoria
orăşenilor, recunoscută
prin emiterea de către
autorităţi (rege sau
seniori) a unor charte
de emancipare.
 MIŞCAREA COMUNALĂ

• Statutul jurdic
al oraşelor
este diferit:
• Autonomie
limitată
(Anglia şi LONDRA

nordulFranţei
) PARIS
 LUMEA URBANĂ

• Autonomie lărgită
(Flandra şi sudul
Franţei)
• Republicile CARCASSONNE
orăşeneşti, oraşele
libere (Germania şi
Italia)

HAMBURG
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE
PROGRES SOCIAL

Asigură o
dinamică mai
accentuată a
economiei;
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE
PROGRES SOCIAL
Susţine lupta
monarhilor
pentru
centralizarea
statului;
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE PROGRES SOCIAL
Este centru al
vieţii culturale,
jucând un rol
major în
schimbarea
mentalităţii tipice
evului mediu.
UNIVERSITATEA DIN PARIS