Robert Marks, Originile lumii moderne: o narațiune globală și ecologică 1

Capitolul unu: Lumea materială și cea comercială, circa 1400

Introducere: (Aceasta se referă la starea de lucruri despre momentul în care începem
în Istoria lumii 2)
 În acest capitol, Marks susține că cele mai multe schimbă ri din istorie sunt
rezultatul unor "procese uriașe care sunt greu detectabile", care rezultă din
schimbă ri în structurile sociale, economice, politice și culturale
 Accentul se pune pe două aspecte structurale majore ale lumii în 1400
o Condițiile materiale și naturale în care tră iau majoritatea oamenilor
 Agricultura copleșitoare
 Numiți acest lucru "vechiul regim biologic"
o Rețelele comerciale care au conectat cea mai mare parte a acestei
"Lumi Vechi" împreună
o Acestea două sunt într-un fel forțe opuse
 O lume materială (agricolă ) în care majoritatea oamenilor
tră iau vieți restrictive
 O lume comercială și comercială care a adus din ce în ce mai
mult pă rți ale lumii într-un contact mai mare
o El speră , de asemenea, să arate cum au interacționat aceste două
dimensiuni, printr-o discuție despre Moartea Neagră de la mijlocul
secolului al XIV-lea.
 Marks a introdus, de asemenea, concepte cheie care vor fi utilizate pe tot
parcursul că rții
o Civilizațiile se referă la marile imperii, bazate pe revoluția agricolă.
 În ele există o relație explicită între:
 Orașe și sate
 Elitele conducă toare și ță ranii (agricultori sau să teni)
 Aceste relații formează fundamentul a ceea ce Marks numește
"vechiul regim biologic".
o Acest capitol examinează , de asemenea, Sistemul Mondial așa cum
exista la acea vreme
 Într-un anumit sens, aceasta este prima fază a globalizării
moderne
 Există două caracteristici ale vizualiză rii acestui sistem
comercial
 Policentric: un sistem comercial mondial cu multe
centre
 Nucleu și periferie: fiecare parte a acestui sistem consta
dintr-un imperiu cu un nucleu care furniza bogă ție și o
periferie, care furniza forță de muncă și materii prime
 Marks se străduiește să demonstreze în acest capitol că,
de fapt, sistemul comercial mondial era policentric,
compus din imperii, fiecare cu un nucleu și o periferie
Cum era lumea în secolul al 15-lea
(anii 1400)?
 Indiferent unde locuiai, oamenii aveau o lume materială similară
 o Toată lumea (ță rani și elite deopotrivă ) s-a bazat pe agricultură
pentru a supraviețui
o Cu structuri și nevoi similare, s-au confruntat cu probleme similare
 Viața în vechiul regim biologic
o În 1400, existau aproximativ 350 de milioane de oameni, 6% din
populația noastră actuală (pâ nă în 1800 s-a dublat)
o 80% erau ță rani, legați direct de pă mâ nt
o Populația era rurală , iar disponibilitatea terenurilor pentru a produce
alimente era o constrâ ngere asupra mă rimii populației.
o Cu toate acestea, a existat o creștere a populației din anii 1400 pâ nă la
mijlocul anilor 1600 în urma ciumei.
 Schimbările climatice au fost cauza acestei creșteri a populației
 Condițiile mai calde au permis recolte mai bune din cauza
temperaturilor mai calde și a precipitațiilor mai mari
o Cei 350 de milioane de oameni au fost grupați în câ teva buzunare de
mare densitate.
 Ei tră iesc pe 4,25 milioane de mile pă trate, 60 de milioane din
7% din teren.
 Majoritatea terenurilor nu erau cultivabile – mlaștină , stepă ,
deșert sau gheață
 Aceste zone dense au constat din doar 15 civilizații foarte
dezvoltate, printre care
 Japonia, Coreea, China, Indonezia, Indochina,
 India
 Asia de Vest islamică
 Europa (Marea Mediterană și Europa de Vest)
 America (incași și azteci)
 În mod uimitor, 70% din populația de astă zi tră iește pe
aceleași 4,25 milioane de mile pă trate.
 Cele mai dense concentrații de populație au fost (și încă sunt)
 Continentul eurasiatic: China în est, Europa în vest,
India în sud
 Populația Chinei și a Europei a fost aproximativ egală în
cea mai mare parte a acestei perioade
o Numai China reprezenta 25-40% din populația
lumii
o Aceste trei centre reprezentau împreună 70%
din populația lumii în 1400
 Europa a fost de 25%
 India a fost de aproximativ 20%
o Din aceasta este evident că o mare parte din ceea
ce s-a întâ mplat în această perioadă a fost
rezultatul acțiunilor Chinei și Indiei
 Toate zonele dens populate împă rtă șeau aceeași tră să tură
importantă , relația dintre cei care tră iau la țară și produceau
Robert Marks, Originile lumii moderne: o narațiune globală și ecologică 3

alimente și cei care tră iau în orașe consumâ nd surplusurile

acelei producții alimentare.
 Această relație s-a schimbat puțin față de revoluția
agricolă cu 10.000 de ani mai devreme.
 Pâ nă în anii 1400, totuși, acest sistem a dat naștere celui
mai puternic sistem de guvernare, imperiile
o Orașe și orașe în anii 1400
 Cele mai mari 25 de orașe din 1400 sunt foarte asemă nă toare
cu ceea ce este astă zi
 Cu toate acestea, la momentul respectiv reprezentau 1%
din populație
 9 dintre cele mai mari orașe au fost în China, Nanjing a
fost cel mai mare
 Vijayanagar din India a fost al doilea, Cairoal 3-lea și Parisal
4-lea

Europa a avut doar 5 orașe în top 25

Alte orașe mari au fost Constantinopol (Marea
Mediterană ), Samarkand (Asia Centrală ), Bagdad (Irak)
și Fez (Maroc)
 Aceste orașe au variat de la 80.000 la 500.000 de
locuitori
 Orașele erau foarte diferite de satele în care tră iau
ceilalți 99%
o Avea oameni cu mari bogă ții și posesiuni
o Pentru ță rani, acești oameni nu lucrau, deoarece
nu lucrau pă mâ ntul, ci tră iau din agricultura
ță ră nească
o Ei nu erau de acord cu taxele, zeciuielile și
chiriile pe care ță ranii le plă teau proprietarilor și
funcționarilor orașului.
o Nomazii, de asemenea, invidiau bogă ția orașelor
 A tră it pe stepi, care nu era teren agricol
 Ș i-au câ știgat existența vâ nâ nd, adunâ nd și urmâ ndu-și
turmele.
 Mobilitatea era un mod de viață pentru ei, dar nu erau complet
autosuficienți
 Tranzacționat pentru lucruri produse în oraș – să ruri,
oale și tigă i, textile
 În schimb, fă ceau schimb de cai, carne, miere sau
produse pe care le puteau aduna.
 Astfel, nomazii și orașele se bazau unul pe celă lalt
 Această relație simbiotică nu a fost întotdeauna pașnică
 Nomazii erau ră zboinici feroce care adesea atacau
civilizațiile, care le considerau barbare
  Adesea, nomazii au fost recrutați pentru a apă ra
imperiile, ceea ce a dus adesea la cucerirea lor de că tre
nomazi (imperiile Han și Roman sunt exemple
 Chinezii distingeau între nomazi ("brut") și oamenii
civilizați ("gă tit")
o Faunei să lbatice
 Deși pâ nă în 1400 oamenii au migrat în aproape fiecare parte a
planetei, exista încă spațiu amplu pentru fauna să lbatică
 Lupii au cutreierat cea mai mare parte a Europei
(Basmele lui Grimm) și au atacat oamenii din Paris
 Tigrii locuiau în cea mai mare parte a Chinei și duceau
periodic purcei și copii
 America de Nord avea animale să lbatice în numă r
astronomic
 Pe mă sură ce populația s-a extins, apetitul oamenilor pentru
alimente noi a crescut, iar purtarea blă nurilor a devenit la
modă , fauna să lbatică , deși abundentă , a scă zut.
 Cu toate acestea, cu fiecare iarnă rece sau aflux de boli,
populația umană a scă zut și viața să lbatică a crescut.
 Cu toate acestea, începâ nd cu anii 1400, viața să lbatică a
ră mas din ce în ce mai mult cu un habitat natural din ce
în ce mai puțin

Deși tradiționali și agricoli, anii 1400 au fost o perioadă de schimbare; schimbarea
vechiului regim biologic poate fi cel mai bine înțeleasă în interacțiunea dintre
creșterea populației și terenurile disponibile și factorii care au afectat ambele
(foamete, revolte ță ră nești, epidemii)
 Creșterea și declinul populației au oferit societă ții beneficii și dificultă ți
o O creștere a populației înseamnă un succes mai mare în obținerea
hranei din ecosistem
o Populațiile mai mari au permis progresele tehnologice mai mari ale
civilizațiilor
o Astfel, creșterea populației este bună , pâ nă la punctul în care taxează
capacitatea societă ții de a hră ni acea populație
o Pe de altă parte, un declin prin boli și foamete a restabilit un echilibru
mai să nă tos între aprovizionarea cu alimente și populație
 Una dintre limitele vechiului regim biologic a fost capacitatea de a produce
alimente, care putea fi mă rită doar în 3 moduri
o Cultivarea unui numă r mai mare de terenuri
o Creșterea capacită ții terenurilor existente de a produce (mai multă
forță de muncă , semințe mai bune)
o Creșterea cantită ții de apă sau îngră șă mâ nt
 China a abordat această problemă prin creșterea suprafeței de teren cultivat
și prin cultivarea și fertilizarea acestuia.
 Robert Marks, Originile lumii moderne: o narațiune globală și ecologică 5

o Cu toate acestea, existau limite în ceea ce privește câ t de mult se putea

face acest lucru
o Cultivarea de noi terenuri a produs migrații umane
 Adesea, expansiunea a fost limitată la terenuri slab protejate și
mai puțin productive
 În multe cazuri, cum ar fi Europa, vecinii puternici (turci, tă tari,
mongoli) împiedică expansiunea.
 Dificultatea de a revendica noi terenuri, împreună cu foametea, ră zboiul și
alte dezastre au menținut populațiile relativ scă zute, precum și speranța de
viață
o În imperiile avansate, speranța de viață era de 30-40 1/2 din ceea ce
este astă zi
o Acest lucru se datorează în mare parte unei rate uriașe a mortalită ții
infantile; Odată ce cineva a tră it dincolo de copilă rie, se putea aștepta
să tră iască pâ nă la șaizeci de ani, dacă recoltele erau bune.
 Foametea a fost un factor important care a afectat populația
o Penuria de alimente, lipsa și foametea au fost o caracteristică
constantă a vechiului regim biologic
 A fost deosebit de acută , deoarece ță ranii trebuiau să renunțe
la 1/2 din recolta lor sub formă de chirie și servicii de muncă
proprietarului pă mâ ntului.
 În vremuri bune, ar putea avea un surplus pentru a
vinde și a achiziționa mai mult teren
 Cu toate acestea, pe vreme rea, ar ră mâ ne în urmă cu
plă țile și și-ar pierde arenda pe teren
 Astfel, foametea a fost la fel de mult un fenomen social
pentru ță rani, un rezultat al structurii sociale a
imperiului.
 În cele din urmă , acest lucru i-ar determina pe ță rani să
dezvolte noi concepte politice despre drepturile lor și
relația cu proprietarii de pă mâ nt și guvernul
 Revoltele ță ră nești au fost un alt factor care a afectat viața în Vechiul Regim
Biologic, deoarece multe dintre lipsurile de alimente care le afectau se
datorau structurii economice și politice existente.
o Cu toate acestea, indiferent câ t de grele erau condițiile, revolta
depindea de doi factori
 Dacă guvernul avea suficientă forță pentru a-i supune
 Unitatea și capacitatea lor de acțiuni colective
o Au avut loc revolte
 În Japonia, între 1590 și 1871, peste 3.000 de cazuri de revoltă
ță ră nească
 China a avut revolte mai puține, dar mai mari, cum ar fi
Rebeliunea Taiping din anii 1800
 Rusia a avut revoltele lui Pugaciov în anii 1700
 Francezii au avut o revoluție condusă de ță rani în 1789
 o Astfel, ță ranii au gă sit în mod constant modalită ți de a rezista elitei
conducă toare, iar rezistența a fost precipitată de condițiile agricole,
chiar dacă aceste revolte rareori au dus la schimbă ri majore.
 Boala epidemică a fost, de asemenea, un factor major care a afectat populația
din vechiul regim biologic
o În esență , toată viața depindea de agricultori și existau două tipuri de
paraziți care tră iau de pe urma lor
 Macroparaziți: elita conducă toare care s-a bazat pe hrana lor
pentru a susține orașele și civilizațiile (aceasta este ceea ce am
discutat pâ nă în prezent în această secțiune, ducâ nd la foamete
și revolte)
 Microparaziți: bacteriile ciumei, variola, gripa.
o Aceasta din urmă a afectat întreaga populație, deși cea mai virulentă
pentru ță ranii care reprezentau 99% din populație
o Bolile au că lă torit mai repede pe mă sură ce lumea a devenit mai
interconectată în această perioadă de timp.
 Moartea Neagră s-a ră spâ ndit din China în Europa în câ țiva ani
 Odată ajuns în Europa, a înghițit întreaga regiune în 3 ani.
o Pentru a înțelege cum s-a întâ mplat acest lucru, trebuie să înțelegem
rețelele comerciale care au legat majoritatea pă rților Eurasiei și au
fă cut posibil ca bunurile, ideile și germenii să că lă torească de la un
capă t la altul.

Lumea și sistemul să u comercial circa 1400

Rutele comerciale în anii 1400
 Lumea Veche – Eurasia și Africa – era conectată prin opt zone comerciale
interconectate în cadrul a trei mari subsisteme
1. Subsistemul Asiei de Est: a legat China și Insulele Mirodeniilor (din Asia
de Sud-Est ecuatorială pâ nă în India)
2. Orientul Mijlociu-Subsistemul mongol: a legat continentul eurasiatic (de
la Mediterana de Est la Asia Centrală și India)
3. Subsistemul european: centrat pe tâ rgurile de la Champagne din Franța și
rutele comerciale din Genova și Veneția, care leagă Europa de Orientul
Mijlociu și Oceanul Indian.
 Aceste subsisteme s-au suprapus cu rutele comerciale terțiare din Africa:
o Africa de Nord și de Vest conectate cu subsistemele europene și din
Orientul Mijlociu
o Africa de Est legată de ei credea că subsistemul Oceanului Indian

Opt circuite ale sistemelor comerciale din secolulal 13-lea

 Robert Marks, Originile lumii moderne: o narațiune globală și ecologică 7

 Cele trei rute comerciale principale au legat subsistemele, creâ nd un sistem

comercial integrat
o Toate sistemele comerciale au încetat în estul Mă rii Mediterane
 Ruta nordică a urcat prin Marea Neagră și apoi pe uscat prin
Imperiul Mongol pâ nă în China
 Ruta centrală trecea prin Bagdad și apoi prin Golful Persic spre
Oceanul Indian, oferind comercianților acces la mirodenii și
produse din Asia de Est și de Sud-Est
 Ruta sudică mergea de la Cairo, pe uscat spre sud pâ nă la
Marea Roșie și de acolo în Oceanul Indian

 Cele trei rute comerciale principale de la terminalul est-mediteraneean

 Acest sistem de tranzacționare este semnificativ din mai multe motive

o În primul râ nd, a trecut în mare parte neobservată de istoricii care își
concentrează atenția asupra unei pă rți a lumii, cum ar fi China, India
sau Franța
 Acum, câ nd vedem cum a fost integrată lumea în această
perioadă , întrebarea devine: "A fost sistemul de după 1500 o
creație cu totul nouă sau a apă rut dintr-un element al acestui
sistem preexistent?"
 Marks ră spunde la întrebare argumentâ nd ultima opțiune
o În al doilea râ nd, acest sistem vast a funcționat fă ră o forță centrală de
control sau dominatoare
 Fiecare regiune avea un jucă tor dominant
 Cu toate acestea, niciun imperiu nu a controlat întregul dintre
cele 3 subsisteme
 Ei s-au mulțumit să nu zguduie barca și pur și simplu au taxat
bunurile care treceau prin porturile lor.
o În al treilea râ nd, sistemul comercial mondial din această perioadă era
policentric, constâ nd din mai multe centre comerciale, fiecare
constâ nd dintr-un imperiu cu un nucleu bogat în orașe, aprovizionat
cu materii prime și forță de muncă de la periferia ță ră nească
 A ră mas așa pâ nă în jurul anului 1800, câ nd europenii au pus
în aplicare elementele necesare pentru a coloniza cea mai mare
parte a globului
 A fă cut acest lucru prin crearea unui sistem global cu un nucleu
puternic dezvoltat și o periferie subdezvoltată .
o În al patrulea râ nd, acest afro-eurasiatic a fost un "sistem mondial" nu
pentru că se întindea pe glob, ci mai degrabă pentru că sistemul era
mai mare decâ t oricare altul.
 Robert Marks, Originile lumii moderne: o narațiune globală și ecologică 9

 A legat cea mai mare parte a lumii, astfel încâ t toată lumea știa
cel puțin puțin puțin despre celelalte pă rți ale lumii cu care au
tranzacționat
 Singurul element lipsă erau America și Australia
o Această rețea comercială a facilitat schimbul de că rți, idei, tehnologie
și boli, așa cum vom vedea în secțiunea urmă toare
Moartea neagră : o conjunctură de la mijlocul secolului al XIV-lea
 În introducere, Marks introduce conceptul de conjunctură :
o "Se întâ mplă atunci câ nd mai multe dezvoltă ri altfel independente se
reunesc în moduri care interacționează între ele, creâ nd un moment
istoric unic"
o "Lucruri care se întâ mplă în diferite pă rți ale lumii din motive care au
legă tură cu circumstanțele locale care devin apoi importante la nivel
global".
 Moartea Neagră este semnificativă , în parte pentru că este un exemplu de
conjunctură
o Evenimentele locale unice pentru fiecare zonă devin legate prin
intermediul rutelor comerciale pentru a crea un eveniment care a avut
un impact semnificativ asupra lumii.
o După cum vom vedea, există o serie de ingrediente discrete în această
conjunctură și legarea acestora de că tre rețelele comerciale a creat o
epidemie la nivel mondial.
 În timp ce presupunerile explică modul în care evenimentele locale au
devenit un eveniment la nivel mondial, există și un alt motiv important
pentru examinarea Morții Negre
o Există două aspecte ale vechiului regim biologic, unul static și unul
dinamic
 Static: o populație ță ră nească care tră iește în imperii a că rei
viață s-a schimbat foarte puțin din epoca neolitică , limitată de
posibilită țile agricole
 Dinamic: rețeaua comercială descrisă mai sus, care a legat
fiecare zonă și a facilitat ră spâ ndirea ideilor, tehnologiei și, în
acest caz, moartea.
o Moartea Neagra este un exemplu al modului in care lumea a devenit
interconectata si explica astfel schimbarile dinamice care au loc in
cadrul Vechiului Regim Biologic.
 O scurtă istorie a ciumei
o Ciuma bubonică este rezultatul unei bacterii producă toare de boli,
gă sită pe roză toarele din sud-vestul Chinei
 Nu a putut fi transmis direct oamenilor, ci mai degrabă indirect
prin mușcă turi de purici de că tre insecte infectate
 Chinezii s-au distanțat de roză toare și purici
o Trupele mongole, neconștiente de pericol, au transportat puricii în
zonele dens populate din China, ucigâ nd pâ nă la 2/3 din populație
 o Între timp, în Europa, șobolanul negru s-a refugiat în case, împins în
interior de înră ută țirea climei și de habitatul mai puțin natural pe
mă sură ce populația Europei s-a extins.
o Mongolii au purtat puricii de-a lungul imperiului lor, care se întindea
pe continentul eurasiatic. Au infectat roză toarele de-a lungul
drumului.
o În acest timp, Europa a dezvoltat o rețea comercială care lega tâ rgurile
din Franța de navele comerciale din Genova și Veneția. Aceste nave
intersectau ruta comercială nordică a mongolilor în portul Caffa de la
Marea Neagră .
o În decembrie 1346, navele genoveze și venețiene au fost andocate la
Caffa, în timp ce era asediată de un prinț mongol.
o Din nefericire pentru mongoli, au fost asaltați de ciumă și forțați să se
retragă . Înainte de a pleca, au catapaultat cadavre în oraș, provocâ nd o
epidemie de ciumă
o Câ nd italienii au fugit, au purtat șobolani și purici care au purtat
ciuma, aducâ ndu-i înapoi în Europa.
o Ciuma s-ar fi putut stinge, cu excepția a doi trei factori
 Puricii s-au ră spâ ndit la șobolanii negri din orașele și casele
europenilor
 European nu avea imunitate și putea ră spâ ndi boala prin tuse.
 Orașele Europei erau mult mai apropiate și mai strâ ns legate
de comerț, creâ nd o autostradă pentru boală
 În patru ani a ajuns în Suedia și Moscova
 Astfel, ca și foametea, ciuma nu a fost un fenomen pur natural. A fost
ră spâ ndită prin activitatea umană de-a lungul rețelelor comerciale.
o Ca urmare, populația Europei a crescut cu 20 de milioane în câ țiva ani
o Deși înregistră rile sunt puține, cel mai probabil a avut un efect similar
asupra mongolilor, lumii islamice și Indiei
 Dar, după cum sugerează ideea de conjunctură , influența ciumei a depă șit
numă rul de persoane care au murit, deoarece a produs schimbă ri structurale
esențiale în Europa
o Cei care au supraviețuit au moștenit bogă ția și pă mâ ntul și au fost
mult mai bine decâ t înainte, în special ță ranii.
o Populația a crescut rapid și comerțul a crescut
o Publicarea că rților și transferul de informații au decolat, deoarece
exista acum o ofertă abundentă de câ rpe din care se putea face hâ rtie
mai bună , mai ieftină și mai durabilă . Acest lucru s-a tradus într-un
transfer de informații mai mare, mai rapid și mai profund.

Concluzie: Vechiul regim biologic

 Ca și mileniile anterioare, în această perioadă populația umană a tră it foarte
mult în mediul înconjură tor și a trebuit să fie foarte atentă la limitele și
oportunită țile pe care le oferă
 1
Robert Marks, Originile lumii moderne: o narațiune globală și ecologică 1

 Populația umană nu a avansat atâ t de repede încâ t să amenințe mediul sau

fauna să lbatică
 Agricultura furniza nu numai hrană , ci și cea mai mare parte a materiilor
prime ale vieții, iar viața era agrară pentru toți, cu excepția a 1% din
populație.
 Vechiul regim biologic a fost organic
o Depindea de energia solară pentru a cultiva culturi pentru hrană și
copaci pentru lemn
o Această abordare a limitat gama de posibilită ți pentru oameni și
istoria lor, deoarece totul depindea de resursele regenerabile
dependente de soare.
 Agricultura a fost principalul mijloc de modificare a mediului, transformâ nd
un tip de ecosistem în altul, care ar hră ni mai eficient oamenii.
 Cu toate acestea, pâ nă în 1300, civilizațiile au împins limitele mediului,
ajutate temporar de Moartea Neagră
o Pâ nă în 1750 populația s-a dublat la 750 de milioane
o Acest lucru a însemnat că ceva trebuia să se schimbe în ceea ce
privește numă rul de persoane și disponibilitatea terenurilor.
 Mai multe opțiuni imediate au apă rut în epoca precedentă
o Americile erau o sursă vastă de bogă ție și resurse
o Rețelele comerciale mai dezvoltate au permis specializarea
 Specializarea, la râ ndul să u, a permis economiilor să producă
mai mult decâ t au fă cut-o în trecut
 Cu toate acestea, societatea a ră mas legată de limitele vechiului regim
biologic
 Urmă torul capitol examinează dezvoltarea acestor rețele comerciale