Prezentare la disciplina

Educația pentru societate

Tema:Problemele omului
în viața cotidiană.

Elaborat de elevul clasei a –VI- a B Climenco Cornel

Verificat de catre profesoara Ghețan Irina
 Cuprins

Introducere
Sănătate și bunăstare
Relații interpersonale
Tehnologia și dependența digitală
Mediul inconjurător
 Introducere
În fiecare zi, oamenii se confruntă cu o varietate de provocări și probleme în viața lor cotidiană.
Aceste probleme, care variază de la stresul zilnic și relații tensionate până la dificultăți financiare și
presiuni profesionale, au un impact semnificativ asupra bunăstării individuale și a societății în
ansamblu. Într-o lume tot mai agitată și complexă, înțelegerea și gestionarea acestor probleme
cotidiene devin din ce în ce mai importante pentru a asigura o viață sănătoasă, echilibrată și fericită.
Prin această lucrare, ne propunem să explorăm diversele aspecte ale problemelor cotidiene din viața
omului, să analizăm impactul lor și să identificăm strategii eficiente pentru gestionarea lor. De la
sănătatea mentală și relațiile interpersonale până la aspecte financiare și influența tehnologiei, aceste
probleme constituie o parte integrantă a experienței umane moderne. Înțelegerea lor profundă ne
permite să construim comunități mai sănătoase și mai reziliente și să ne îmbunătățim calitatea vieții
individuale. În cele din urmă, această lucrare își propune să sublinieze importanța dialogului continuu
și a colaborării în abordarea problemelor cotidiene din viața omului, recunoscând că rezolvarea
acestora necesită eforturi comune și angajament pe termen lung din partea tuturor actorilor implicați
în societate. Prin această investigație a problemelor cotidiene, sperăm să contribuim la o mai bună
înțelegere a complexității umane și la promovarea unui mediu propice dezvoltării personale și sociale
durabile.
I.Sănătate și bunăstare
Stresul și managementul acestuia
se Stresul
confruntă, generează
este o stareode
stare puternicășide
tensiune stres.
discomfort
ce apare la persoana care se confruntă cu situații şi probleme pe
care aceasta le percepe ca fiind de o importanță majoră, dificile, dureroase, presante și imposibil de rezolvat.
De cele mai multe ori, stresul apare atunci când în fața stresorilor există o discrepanță foarte mare între
resursele reale ale persoanei pentru a face față situației respective și autoevaluarea negativă a persoanei, care
consideră că nu deține resursele necesare pentru a soluționa situația respectivă. O gândire catastrofică privind
situația cu care o persoană se confruntă, generează o stare puternică de stres.

Factorii care pot genera starea de stres (stresorii) sunt multipli, precum:
izolarea individului,
modul subiectiv al unei persoane de a interpreta o situație,
anumite evenimente care-l pot surprinde pe om nepregătit pentru a-i face față (dezastre naturale -
cutremure, incendii, inundații, accident de mașină, pierderea inedită a unei persoane dragi, pierderea locului
de muncă, pierderea locuinței, pierderea unei sume importante de bani, etc.)
Iată și câteva modalități de management al stresului:
- renunțați la dorința de a fi perfect;
- renunțați la a vă simți responsabili pentru tot ce fac cei din jurul vostru;
- stabiliți-vă scopuri și obiective realiste, pe care le puteți atinge;
- fixați-vă limite și priorități;
- identificați factorii care vă generează starea de stres;
- anticipați perioadele stresante și identificați soluții pentru a nu ajunge în acea situație (un plan);
- exprimați-vă emoțiile cu sinceritate, dar fără a-i acuza sau răni pe ceilalți;
- comunicați pozitiv cu oamenii;
- rezolvați conflictele imediat când apar;
 Lipsa somnului și oboseala
cronică
Lipsa somnului, atat la varste fragede cat si la adulti, poate induce fatigabilitate (oboseala) precum
si alte manifestari cum ar fi: scaderea puterii de concentrare si a atentiei si irascibilitate. Un
organism adult are nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte, importanta fiind si ora la care mergem la
culcare, care ar trebui sa fie inainte de miezul noptii. Somnul din timpul zilei, pe o durata scurta de
timp (20-40 minute), poate "restarta" organismul, incarcandu-l cu energie, insa nu inlocuieste
somnul de noapte.
Cauzele oboselii cronice pot fi multiple:
Lipsa somnului, stresul, alimentația insuficientă,deshidratarea,lipsa unor minerale sau vitamine,boli
endocrine, boli cardiace, perioada de convalescență dupa infecții, boli pulmonare,diabetul zaharat
decompensat.
 RELAȚII INTERPERSONALE
Rezolvarea conflictelor in familie și la locul de muncă
Confictele în familie sunt un fenomen destul de frecvent în ziua de azi. Conflictul poate fi considerat o caracteristică
obișnuită a instituțiilor sociale, este inevitabil și inevitabil. Acesta este motivul pentru care conflictul ar trebui considerat
un fragment natural al vieții de familie. Ar trebui să fie luată ca una dintre manifestările interacțiunii umane naturale,
întrucât în orice situație nu poate acționa distructiv asupra unui cuplu. În unele cazuri, conflictele, dimpotrivă, sunt unul
dintre procesele de bază care servesc la păstrarea întregului.

Cauzele conflictelor familiale

Multe persoane care se căsătoresc destul de des nu își dau seama că relațiile de familie nu doar trăiesc împreună și au
copii, ci și capacitatea, dorința de a se îngriji și de a se înțelege reciproc, de a da fericire. Deci, din ce motive există un
conflict psihologic în familie? O situație de conflict este o ciocnire de nevoi,poziții, opinii, interese opuse și uneori ostile.
Există mai multe cauze tipice comune care provoacă situații de conflict în aproape orice familie. Acestea includ:puncte de
vedere complet diferite asupra conviețuirii; beția unuia dintre parteneri, lipsa de respect față de parteneri;
neparticiparea la viața și creșterea copiilor;

În orice mediu de lucru se pot întâlni situații când nu toată lumea cade de acord asupra modului de desfășurare a
muncii sau a altor aspecte cu caracter profesional. În aceste cazuri se pot isca diverse conflicte de muncă, pe care
fiecare parte implicată ar trebui să le gestioneze cât mai bine.
Iată 5 pași importanți de respectat atunci când se creează un conflict la locul de muncă:
În orice mediu de lucru se pot întâlni situații când nu toată lumea cade de acord asupra modului de
desfășurare a muncii sau a altor aspecte cu caracter profesional. În aceste cazuri se pot isca diverse
conflicte de muncă, pe care fiecare parte implicată ar trebui să le gestioneze cât mai bine.
Iată 5 pași importanți de respectat atunci când se creează un conflict la locul de muncă:
Singurătatea și izolarea socială
 Relatiile sociale implica petrecerea timpului cu alti
oameni, dar presupun si un raport echilibrat intre cat de
mult oferim si cat de mult primim.
Ce este singuratatea?
 Singuratatea poate fi definita ca si distresul pe care il
simtim atunci cand asteptarile noastre in legatura cu
relatiile sociale nu sunt indeplinite in realitate. Ea nu
este sinonim cu a fi singur (multi oameni au vieti
singuratice dar nu se simt singuri), iar faptul ca exista
oameni in jurul nostru nu ne garanteaza lipsa
singuratatii.
Care sunt consecintele singuratatii?
La nivel psihologic singuratatea este asociata cu anxietatea
sociala (care porneste de la ganduri irationale precum: „nu o
sa reusesc sa comunic eficient si asta o sa fie groaznic”,
„sigur cei din jur ma vor respinge si vor crede despre mine
ca sunt o persoana inadaptata/proasta/inculta”, „mai bine
evit sa merg decat sa ma fac de rusine”), cu depresia (si aici
pot fi prezente ganduri sub forma: „nu sunt suficient de bun
pentru persoana de langa mine”, „trebuie sa pot sa vorbesc
cu cei din jur si sunt incapabil sa fac asta”, „nu merit ca
persoanele din jurul meu sa ma asculte cand imi este greu”),
dar si cu sentimente de superioritate fata de ceilalti (atunci
cand avem comportamente prin care ii criticam sau ii
judecam pe cei din jur si in acest mod nu reusim sa
dezvoltam relatii de calitate).
 Tehnologia și dependența digitală

Impactul excesului de timp petrecut în fața ecranelor.

Dispozitivele digitale sunt noua normalitate pentru copii. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, aproape
90% dintre copii au acces la un telefon mobil până la vârsta de nouă ani. Și mai puțin de jumătate au stabilit
limite digitale pentru utilizarea acestora sau au reguli de familie privind utilizarea dispozitivelor ca formă de
divertisment și nu ca sursă principală de educație. Aceste dispozitive digitale joacă, de asemenea, un rol din ce în
ce mai vizibil în dezvoltarea copilăriei, acționând atât ca un catalizator, cât și ca spectator în atât de multe procese
de dezvoltare. În esență, ecranele noastre joacă un rol important în alimentarea imaginației, a abilităților de
gândire critică și a creativității copilului nostru. Pe de altă parte, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate
cauza probleme de dezvoltare la copii, cum ar fi anxietatea, depresia, concentrarea redusă și controlul slab al
impulsurilor. Acesta poate chiar întârzia dezvoltarea vorbirii și poate interfera cu tiparele de somn.
Gestionarea dependenței de internet și rețele sociale
Peste jumătate (53%) dintre utilizatorii de social media din întreaga lume au folosit reţelele sociale mai mult în
timpul lockdown-urilor locale şi naţionale decît înainte de pandemie, iar şapte din zece (71%) tineri, cu vîrste
între 18 şi 34 de ani, se bazează pe aceste reţele pentru a se simţi conectaţi. Datele centralizate în cercetarea de
specialitate relevă faptul că, zilnic, utilizatorii petrec în medie 1,8 ore pe Facebook, unu din zece dintre aceştia
(11%) fiind în reţea de la patru pînă la şase ore. Specialiştii avertizează, în acelaşi timp, asupra faptului că
dependenţa de reţelele de socializare poate avea un efect dăunător asupra sănătăţii mintale a utilizatorilor, chiar
dacă majoritatea utilizatorilor este conştientă de potenţialul aspect negativ al acestor platforme. Astfel, aproape
două treimi (63%) îşi pot aminti o ştire despre potenţialul impact negativ al reţelelor sociale, iar din acest grup,
70% şi-au schimbat modul în care folosesc aceste platforme ca urmare a informaţiilor aflate.
 Concluzii
În final, explorarea problemelor cotidiene din viața omului dezvăluie o realitate complexă și variată, în care
indivizii se confruntă cu o gamă diversă de provocări și obstacole. De la stresul zilnic și presiunile financiare până
la relațiile interpersonale tensionate și influența omniprezentă a tehnologiei, aceste probleme constituie o parte
integrantă a experienței umane moderne.
Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem că aceste probleme nu sunt inevitabile și că există modalități eficiente
de a le gestiona și chiar de a le depăși. Prin înțelegerea profundă a cauzelor și efectelor acestor probleme cotidiene
și prin adoptarea unor strategii adecvate de abordare, indivizii pot îmbunătăți în mod semnificativ calitatea vieții lor
și pot cultiva o stare de bine durabilă și echilibra. De asemenea, este important să subliniem rolul dialogului
deschis, al sprijinului comunitar și al colaborării în gestionarea problemelor cotidiene. Într-o lume tot mai conectată
și interdependentă, abordarea acestor probleme necesită eforturi comune și angajament din partea întregii societăți.
Prin urmare, concluzia noastră este că, în ciuda provocărilor și dificultăților, există speranță și posibilitatea de a
construi o viață mai sănătoasă, mai fericită și mai echilibrată. Prin conștientizarea problemelor cotidiene și prin
luarea măsurilor corespunzătoare pentru a le adresa, indivizii pot transforma provocările în oportunități de creștere
și dezvoltare personală.
În cele din urmă, abordarea problemelor cotidiene din viața omului nu este doar un efort individual, ci și un
angajament colectiv pentru a construi o societate mai empatică, mai solidară și mai rezilientă.