Proiectul “ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ACȚIONEAZĂ PENTRU SERVICII SOCIALE MAI BUNE”

REDUCEREA RISCURILOR ȘI DEZVOLTAREA

REZILIENȚEI
ÎN CADRUL SERVICIILOR SOCIALE
Proiectul “ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ACȚIONEAZĂ PENTRU SERVICII SOCIALE MAI BUNE”

Sesiunea I. Analiza factorilor de

reziliență și metode de evaluare a
rezilienței
 Cum definim reziliența ?
• Cuvântul „rezilienţă” provine de la termenul latin „resilire”,
care înseamnă „a ricoşa, a se întoarce”.
• Termenul de reziliență a fost preluat de experții din
domeniul psihologiei pentru a defini capacitatea unei
persoane de a se adapta rapid, prin învățare, și cu puțin
stres unui eveniment tragic, unor probleme sau eșecuri.
• Această capacitate nu trebuie confundată cu ignoranța,
indiferența sau suprimarea.
• Persoanele reziliente nu îşi resping emoţiile, ci le acceptă
fără să le lase să preia controlul sau să le influenţeze
deciziile.
 Cum definim reziliența ?
Rezilienţa mai poate fi definită drept capacitatea unui sistem de a face
faţă la schimbare, de a rezista sau de a-şi reveni după ameninţări
semnificative la adresa stabilităţii, viabilităţii sau a dezvoltării sale.
Rezilienţa, actualmente, este abordata din trei perspective diferite: ca
aptitudine, ca proces şi ca rezultat.
1. Rezilienţa ca aptitudine sau competenţă se referă la capacitatea
unei persoane de a se adapta schimbărilor şi evenimentelor
stresante într-un mod sănătos .
2. Rezilienţa ca proces este văzută ca o revenire la o funcţionare
normală cu sprijinul factorilor de protecţie, după întâlnirea cu un
factor generator de stres intens.
3. Rezilienţa ca rezultat, este definită ca efectul pozitiv şi benefic ce
decurge din trăirea sau parcurgerea unor evenimente stresante.
 Reziliența
• Reziliența este definită frecvent drept capacitatea ființelor umane de a se
adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile.
• În neuroștiință se afirmă că persoanele reziliente sunt mai echilibrate din
punct de vedere emoțional în fața situațiilor stresante, suportă mai ușor
presiunea.
• Acest lucru permite o senzație de control în fața evenimentelor, o mai
bună capacitate de a face față provocărilor.
• Această capacitate de a rezista este testată în situațiile stresante, ca de
exemplu- pierderea neașteptată a unei ființe dragi, abuzul fizic sau psihic,
abandonul afectiv, eșecul, catastrofele naturale și sărăcia extremă.
• S-ar putea spune că reziliența reprezintă o tărie ce depășește rezistența și
reprezintă capacitatea de a domina si depăși stimulii nefavorabili.
 De regulă, oamenii rezilienți:
• știu să transforme un eșec într-o oportunitate și au
capacitatea de a face acest lucru fără a acționa într-o
manieră distructivă sau disfuncțională;
• au capacitatea de a-și păstra sănătatea și energia când se
află sub presiune constantă;
• răspund eficient și echilibrat în fața factorilor stresanți;
• au abilitatea de a-și utiliza experiența dobândită în trecut
pentru a trece cu bine peste șocul produs de evenimente
deosebite, cum ar fi: pierderea slujbei, decesul unei rude
apropiate, probleme financiare, accidente;
• au capacitatea de a-și reveni rapid după eșecuri;
• au puterea de a se reinventa atunci când ceva în viața lor nu
mai funcționează. 
 În context organizațional
•reziliența este măsurată ca fiind abilitatea organizației de a face față incertitudinii sau
oricărei situații care încetinește productivitatea și buna funcționare a organizației și a
angajaților.
•În majoritatea domeniilor de activitate, reziliența poate fi privită ca abilitate de a reveni în
forță după anumite schimbări sau evenimente stresante.

•Indiferent cât de echilibrat este mediul în care lucrezi, ocazional, pot apărea situații
conflictuale la locul de muncă.

• Diferențele de personalitate ale colegilor de echipă, clienții dificili, stresul pot duce la
evenimente tensionate: un feedback negativ, pierderea clienților, demisia subalternilor,
pierderi financiare, neînțelegeri cu oamenii de echipă, eșecul anumitor proiecte importante
sau chiar pierderea locului de muncă.

•Reziliența te ajută să găsești  resursele personale pentru a le face față. Le poți depăși ușor,
fără să le ignori și fără să lași alte domenii în viața ta să fie afectate: sănătate, viața de
familie, proiecte personale, hobby-uri. 
 În serviciile sociale fără reziliență nu poți
obține performanță
• gradul de risc și responsabilitatea sunt mari,
• managerii nevoiți să ia decizii rapid,
• angajații din domeniul relațiilor cu clienții și
personalul care lucrează direct cu oamenii vor
avea un atu în plus dacă știu să fie rezilienți,
• domenii aflate în permanentă schimbare,
trebuie să știe să se reinventeze și să se
adapteze oricărui lucru nou care apare. 
 Antrenarea rezilienței
Concentrarea pe patru componente
fundamentale:
1. conexiune
2. stare de bine
3. gandire sănătoasă
4. semnificație
 EXEMPLU
• Un copil poate fi iubit (EU AM), dar dacă el nu are nici o
putere internă (EU SUNT) sau nu are deprinderi sociale,
interpersonale (EU POT), atunci nu poate fi vorba de
reziliență.
• Un copil poate avea dezvoltată stima fașă de sine (EU
SUNT), dar dacă el nu știe cum să comunice cu alții sau
nu știe cum să rezolve problemele (EU POT) și nu are pe
nimeni care să-l ajute (EU AM), el nu este rezilient.
• Un alt copil poate vorbi foarte bine (EU POT),dar dacă el
nu are empatie (EU SUNT) sau nu învață din modelele
de rol (EU AM), nu putem vorbi de reziliență.
Analiza factorilor de reziliență socială: potențialii indicatori (5)

1. structuri sociale
2. capitalul social
3. mecanisme, competențe și valori sociale
4. echitate și diversitate socială
5. credințe, cultură și spiritualitate socială
 Structura socială: caracteristici

• Profilul populației, structura familială (statutul socio-

economic, nivel de educație)
• Mobilitatea familiei (acces la mașină, gradul de accesibilitate
al zonei in care locuiesc, interconectivitatea străzilor).
• Profilul populației (structura pe gen, vârstă, etnie, etc) poate
fi un factor important în reziliență.
• Statusul socio-economic, la rândul său a fost dovedit ca fiind
important, el influențând viteza și nivelul revenirii după șoc.
 Capitalul social: caracteristici
• relațiile familiale și atașamentul față de localitatea
de reședință, la abilitățile de construire a relațiilor
și a altor legături externe ale comunității
(construirea de ,,poduri” cu alte comunități)
• interacțiunea dintre grupurile sociale și a acestora
cu autoritățile, instituțiile și organizațiile statului.
• Cele mai importante caracteristici ale acestei
dimensiuni sunt coeziunea socială, suportul social
și rețelele sociale.
 Mecanismele, competențele și valorile
sociale: caracteristici
• angajament față de comunitate, scopuri
comunitare, valori împărtășite, procese ale
comunității și competența comunității.
• Măsura în care comunitatea este capabilă să
planifice pentru situațiile de șoc, măsura în
care membrii societății cunosc și se simt
angajați față de aceste planuri și obiective ale
societății pot fi elemente care să influențeze
nivelul de reziliență.
Echitatea și diversitatea socială: caracteristici

• Echitatea și diversitatea socială vizează justiția socială.

Justiția socială (măsura în care nu există marginalizare, în
care toate grupurile membre în cadrul unei comunități au
acces corect și echitabil la resurse) este un concept central
al rezilienței sociale.
• Grupurile aflate în situații de precaritate sunt cele mai
vulnerabile în cazul unui șoc.
• Trei caracteristici pot fi considerate ca fiind cele mai
importante în cadrul acestei dimensiuni: acces corect la
nevoile și serviciile de bază, incluziune și egalitate
comunitară și forță de muncă cu deprinderi diversificate.
 Credințele, cultura și spiritualitatea socială:
caracteristici
• Dimensiunea culturală este considerată ca având un rol
extrem de important în reziliența socială.
• Credințele și normele religioase sunt considerate a fi în
mod particular utile deoarece pot sprijini procesul de
gestionare a șocului prin credința religioasă (ritualuri)
și prin sisteme de susținere (grupuri religioase).
• Caracteristicile individuale precum stabilitatea
emoțională și un sentiment al coerenței (simț al unui
scop în viață) contribuie în mod semnificativ la
reziliența socială.
 Metode
• Metoda cea mai potrivită este PCA (Analiza componentelor
principale - Principal component analysis) sau o formă de analiză
factorială.
• Baza de date principală, până la cercetarea empirica este Gallup.
Gallup Analytics este o bază de date care examinează continuu
cetățenii din 160 de țări, reprezentând peste 98% din populația
adultă a lumii.
• Baza de date Gallup constă din mai mult de 100 de întrebări
globale, precum și întrebări cu specific regional.
• Acesta include indici la nivel mondial din categoriile: lege,
instituții, infrastructură, locuri de muncă, bunăstare, guvernanță
și altele.
 Construieste-ti reteaua de conexiuni cu
ceilalti
• Da prioritate relatiilor: Conexiunea cu oameni intelegatori si empatici, care
se pot pune in locul tau iti va aminti ca nu esti singur in mijlocul acestor
dificultati.
• Concentreaza-te pe gasirea acelor persoane de incredere, care te pot asculta
cu adevarat, validandu-ti sentimentele si ajutandu-te sa iti construiesti
rezilienta.
• Durerea traita in urma evenimentelor traumatice ne poate face pe unii dintre
noi sa ne izolam, dar e important sa acceptam sustinerea celor care tin la noi.
• Fie ca optam pentru o iesire la sfarsit de saptamana cu partenerul de cuplu
sau stabilim sa ne vedem cu un prieten- e crucial sa punem conexiunea cu cei
care tin la noi- pe primul loc.
• Intra intr-un grup de voluntariat: alaturi de relatiile cu cei dragi, pentru unii
oameni activitatea in grupuri de voluntariat sau de sprijin civic, cultural sau
religios ofera sustinerea sociala si satisfactia de care au nevoie.
Proiectul “ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ACȚIONEAZĂ PENTRU SERVICII SOCIALE MAI BUNE”

Sesiunea II. Dezvoltarea rezilienței în/prin

serviciile sociale
 Dezvoltarea rezilienței în/prin serviciile
sociale
1. Organizația a primit finanțare din partea
donatorului pentru realizarea unei sarcini de
proiect, dar când a trebuit să ofere
rezultat/produs a anunțat că nu este gata să se
implice și respinge propunerea/contractul de
reziliere.
• Strategii de prevenire
• Strategii de soluționare
 Dezvoltarea rezilienței în/prin serviciile
sociale
2. Organizația a primit finanțare din partea
donatorului pentru dezvoltarea unui serviciu
social (Centru maternal/Centru de asistență a
victimelor violenței domestice). După primii ani
de activitate, organizația nu poate asigura
sustenabilitatea servicului, motivând lipsa
beneficiarilor.
• Strategii de prevenire
• Strategii de soluționare
 Dezvoltarea rezilienței în/prin serviciile
sociale
3. Serviciul social dezvoltat a fost preluat de APL.
În scurt timp, s-a schimbat factorul politic – a
fost desemnat un alt președinte, pentru care
servicul respectiv nu prezintă interes și refuză să
contribuie la asigurarea funcționalității acestuia.
Strategii de prevenire
Strategii de soluționare
 Dezvoltarea rezilienței în/prin serviciile
sociale
4. Organizația a primit finanțare din partea
donatorului pentru crearea/dezvoltarea
servicului social. Ulterior, iși reduce din
angajamente, deoarece consideră că este
responsabilă doar de dotarea serviciului social,
nu de dezvoltarea lui .
Strategii de prevenire
Strategii de soluționare
Proiectul “ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ACȚIONEAZĂ PENTRU SERVICII SOCIALE MAI BUNE”

Sesiunea III. Dezvoltarea rezilienței

profesioniștilor din serviciile sociale: calități
personale, aptitudini profesionale, competențe
și metacompetențe
 Dezvoltarea rezilienței profesioniștilor din
serviciile sociale:
• calități personale, aptitudini profesionale,
competențe și metacompetențe
Proiectul “ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ACȚIONEAZĂ PENTRU SERVICII SOCIALE MAI BUNE”

Sesiunea IV. Corelații între factorii de

reziliență și intervențiile/activitățile din
cadrul serviciului social
 PROIECTUL
“ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ACȚIONEAZĂ
PENTRU SERVICII SOCIALE MAI BUNE”
finanțat din sursele financiare ale Uniunii Europene, co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Keystone Moldova și A.O. Institutum Virtutes Civilis

Keystone Moldova
Str. Sf. Gheorghe, nr. 20
Chișinău, Republica Moldova, MD-2001
Tel./fax. /+373 22/ 92 91 98
E-mail: khsima@keystonehumanservices.org
www.keystonemoldova.md
f / keystonemoldova