Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FLOCA
BISERICII
CANOANELE
ORTODOXE
NOTE $I COMENTARII
- 1992 -
I. CA\OAIELE STIITILOR APOSTOII r, ,Pilr
' t t % ; "
-
r l
(Can'.4LEc.;3VII'Ec-;79,23,Atttiohia;T2Laodiceea;rtSardica;
7 Canstantinopol an 394; 73,49, 50 Cartagina)
''$l&.*.fu
2 Ap.
2. Caeace pare netntelessau coDtrar felului ln carc cste folosit astdzi ternrenul ,.hirotonies
este-faptul cA ln textul canonului este nun'riti hirotonie atlt consacrareapresbitcrllor
gi diatorrilor clt gi a celorlalli clerici..\censtn a dat naEtercla plrerea ci instituirea
haricd In oricare din acestegrade s-ar putea face prin acela;i act de adnrinistrare a tai-
ne-ipreo[iei, 9i,ci deci, atlt sfintirea preolilor si a diaconilor, cit gi.,ac'eeaa clerieilor
inferiori, ar avea caracter <letaini sau iaracter sacramental.Aceasta'ar presupune afoi,
ci.sf-lnta.tairrl a prcofiei ar avea nu numai trei treptc-arhieria,preshitLriatul diacol
9i
natul-ci mai multe, ceeace este lnsl, contrar tnviliturii llisericii, care a stabilit pe
baza revela[iei (Sflnta Scripturi qi Sftr]ta Trartilie) cI existi trei trepte ale preo]iei
sacramentale.gi cd numai acestease conferi prin adrrrinistrareasfintei taine a pieoliei.
' Biserica a stabilit cA treptele clericale de lnstituire bisericeascinr.rse ins{ltue prin
adininistrareh taine preotriei,.ci prin binecuvlntlrile sau rugiciunile deosebite,crri se
citesc asupra lor tot dc citre episcop.
Adrninistrarea tainei preofel ln oricare din cele trei grade se sivtrqegte in altar gi se
numegte hirotonie, consacraresau sfintire, iar slvlrgirea rtnduielii'de binecuvtritare
-pentrq-.oricaredin gradele inferioare,ale.clerului,
de ia diacon ln jos, sc.facc ln afara
altarului gi se .numeqtc hlrotesie..
3,4 Ap.
Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hiro-
toniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De aserneneaa fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuri qi
curilntul hirotcsie. Accasti folosire echivoci se lntilnes'tc ;i drrpl scc. X, chiar ;i lti
sec. XIV-XV la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129)
CANONUL 6: (INCoMPATIBILITATI)
Episcopul sau presbiterul sau diaconul si nu ia asupra sa purtiri
de grtji lumelti; iar de nu, si se cateriseascS.
( C a n . 2 0 , 8 1 , 8 3 A p o s t . ;3 , 7 , l V . E c . ; 1 0 V I I E c ; 1 6 C a r t a g i n a ;
71 I -- il).
Orice fei de indeletnicire incompatibil5 cu func{iunea preoteasce
este oprita membrilor clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint soco-
tite toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri care ar pr-e-
iudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar determina deprecierea ei. Astfel
lint: negoqul, cdmftlria, administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea,
tutela, curatela, apoi ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i mi-
litare. etc.
Numeroase alte canoanc qi legi de stat in chestiuni bisericeqti, spe-
cificd indeletnicirile incompatibile cu preofia, aEa dupd cum ele au fost
apreciate cle citre Bisericd de-a lungul vremii. Menfionirn insd cd auto-
titotea bisericeasci a declarat ineompatibile funcliunile civile sau de
stat cu slujirea preoteascd, pentru motivul cd, multd vreme chiar plni
la finea ve"acului IV,' acestei erau impreunate cu sivir$irea obligatorie
a unor rituri pdgine. TotuEi, dupd ce cre$tinisrnul a devenit religie -de
stat, atit ln imperiul bizantin, mai ales din vremea lui Justinian, cind
t2
7. 8.,4p3
4. A;a cum spun o scamd cie canoane(2 Dionisie Alexandrinu; 7 Timotei Alexandrinul;
28 lon Postnicul), pentrn motiv de nccuritenie, femellc n-au voie sd sc lmpdrttr$eascd
in tirnpul rindniclii lor lunare.
Privitor la restricliile ce prive;te lmpdrtdqiren, se cuprind dispozitii ln nttmeroaseca-
noane ale sinoadelor ecumeniee,particuiare gi alc Sfinlilor Pdrinii (8 VIl Ilc.;83, 101
Trulan;4 Gangra;2 Sardlca;18 Cartagina;14 Laodiccea;47,48 loan Postnicul;23 Ni-
cirifor Mrturisitorul; ScrisoareaSf. \,rasilecel Mare citrc Cezaric etc.).
10.u Ap.
5, In legituri cu afurlsirea sau excomunicarea, mai observim cd, tn Biserica veche ea avea
si lnlelesul de oprire temporeld de la Sf. tmpirtlganie sau de Ia cuminecare-cornunicare
,conrrnunjcatio" - tie unde ;i cuvlntul ,Excommunicatio" - excomuni(-are. Se gtie cd
.pi in sfintele calroanceste folosit{ uneori in acest sens (Can. 27. b8 Trulan; 47 Ioari Post-
nicul; Cod, 1, 3, 30),
6. Prin cuvintul ,neprimit" (adektos) .-* se ln!elcge un cre;tin - Iaic sau cleric - a eirui
$itualie bisericeaictl erl urrnitolrea: fusese supus eicomrtniclrii sau afurisirii, lndepli-
n e s t e c a n o n u l s e u p e n i t e n ! a < ' r i r ei s - l d a t , t l i u ' i I t t : : i n u i s - e f l c u t r e p r i m i r e n 1 n c o n i u n i u n e
li;a lncit respe(:tivttl Ilu errr (leplitt rertbilitat.
l)e obicei, cei l{r-rrisili trebuiru sri trerrcl un rnunlit timp printr-o serie de patrtn trepte
ale peniten!ei si nunrai tltrpi\ aceeali se lircea reprimirea in llissrici, in c,adml unei cere-
nronii speciale. I)ar nici reprirnirea lru .rvea loc orit'ind indnttr dupi indeplinire:r peni-
t e n l e i , c i n u n r a i l a a n u n r i t e z - i l cc l i n J r r e o j m a s i r b l t o r i l o r r n a r i , c u r n s e p r o c e d a $ i i n c a z u l
b o t e z u l u i c a t e h u m e n i l o r , a ; a t u c i t , u n t i n r p o u r e c . r r e ,c e i c e - s i l n d e p l i n i s e r { d e j a c a n o n u l
s a u p e n i t e n l a , s e g r { s e r t rirn s i t u a ! i r d e . . n e p r i n t i l i " , l ) a c i l r t n i i d i n t r c a c c l t i a n u s e p n r t a u
c u m t r t b u i e , l i s e a n r i t t u p r i r n i r e a i n l : l i s t ' r i c i rs a u l i s c p r e l r t n g e a l f u r i s i r e l .
I ) e s i r i n d u i a l a c o r r l u n a re r r t , c a c e i n l u r i - r i l i s l i - s i e x p i e z e p i r c a t e l e u r c i n d o b i s n u i t e l e p a t r u
trepte ale seitrii pociin!ei, totusi. tluhovnicul or-ea latitudincr si apreciez-epersonal
necesitatea uuei pociinle nrai sevcre si tnrri indelungate prin toote treptele, sau a unei
. pocAinte mai pulin severe, prin douii-trci, sau clriar prinlr-o singuri treapti.
i-au primit fie in rindul clerieilor, fie fn rindul laicilor, fdrd a bdnui
cr ei ar.fi,afurisifi, atunci acelora sd ri se prelungeascd afurisG";p;il*
cd eu minfit Biserica. ,r
De aici rezultd clar ci.,'aftrrisirea nu era, a$a dupl cum ,am
mai
sprrs qi Ia comentariul canonului 10 aposiolii,'o p"A"p'*i-ie;ria;e"t;
-
sau ve;nic:i, ci o pedeapsir temporald, iare se ddclba plntr., un anurnit
ter'ren. gi se putca prelungi qi peste acest termen,'dripi ;ar;; .o"
colnportarea eelui in cauzd.
{
18 Ap.
l8
Cel eare a luat (in cEsiiorie) doutr suroii, sauio nepoatd (de sorl
sau de frate), nu poate sd fie cleric.
(Can.26,54 Tntlan; 2 Neocezareea;23,78,8? Vasile cel Mare; 5
Teofil Alerandrinul)
,{t
Cdsdtoria succesivS,cu doud. surori se aseamdnd cu cdsitoria de le-
virat cunoscutd in Vechiul Testament 9i pe care cre$tinismul nu a
admis-o, aqa cd nu se ingdduie nici criedinciogilor simpli cdsdtoria cu
doul surori, necum sa se ingaduie aceasta celor care ar vrea sd devind
clerici. De asemenea, nu se ingdduie acestora nici cdsdtoria cu o ne-
poata dreapta.
In cazul prim, cdsdtoria este opritd pentru toti cregtinii, fiindci
sora sofiei - surnnsfa - este rudd de gradul doi al cuscriei de felul I,
iar in al doilea caz, pentru cd nepoata dreaptd este ruda de singe in
graclul 3 colateral, grade in care nu se admite cdsdtoria.
Se infelege cd dispozi{ia canonului prezent referitoare la cdsdtoria
succesivl a cuiva cU doui surori, nu se referA Ia cei care ar fi contractat
aceste cdsitorii clupd botez, ci la acei care vor fi contractat prirna cisd-
torie inainte dc botez, iar a doua dupd botez, cici indiferent cu cine
s-ar fi cdsdtorit cineva de doud ori dupd botez, acela nu mai poate deveni
cleric, potrivit dispozi{iilor canonului 17 Apostolic.
l
1
I
t
I
{
20
23 - 25 Ap.
8. Se gtie cA in lume:r antictr se Jrrer:ticacastrlrea sclavilor sau altor persoaneqi ctr aceast{
practiCl cra ingiduitri de legc. (lcl dintij dintrc inrpira\ii rornani care a interzis castrarea
erfost Constantin ccl llare. .\ceste sub infiitenl.a Clegtinismului, a oprit, tn;urut anutui
325, sub pedeapsa. cu moartea, faccreade eunuci (codex Iust. 4, +2,iy. bupi el aceeapi
misuri. a luat-o inrpiratul r,eon I (4b'7-,174) tot printr-o legc (cotlix Iust.-4, 42,22\.'
Ou toate acestea,inrpiratii bizantini de tnai tirziu au tolcrat vechca pracii"i pigili,
ba chiar au gi adoptat-o uneori fatd de advcrsalii pulrtici, folosind
6i-in serviiiui loi
crsnic, ca ;i ln serviciiltrpublice, eunuci. ln istoria ereziilorca;i a luptelor politice din
imperiul bizantin, ace-stespecimene-- eunuci - au lisat amintirea unor perversiuni
c.||e pot li egalate decit cu criina prin c:.ueau fost adugi in starea de mutilare.
l}
precis chiar in legriturl cu unele din cele mai grave infraetiuni, pe care
le-ar putea sdvir;i vreull mernbru al clerului.
Canonul prcveclc pedeapsa caterisirii, adic6 a coboririi in rindul
laieilor, care dac:i se aplici, nu mai atrage dupd sine 5i pedeapsaafurisirii,
adicd a excomunic5rii.
Dar. celc douir pedepse, a caterisirii ;i a lfurisirii. itt canonul pre-
zent sint puse in alti orcline decit cea pe care attt vizttt-o in canonul 5
apostolic, uncle intii este previizutS. pedeapsa afurisirii qi apoi pedeapsa
caterisirii. Aceastd nepotrivire aparenti, trebuie infeleasd in felul urmd-
tor: in canonul 5 apostolic, prit't afurisire nu se intelege excomutlicareao
ci doar oprirea de Ia cele sfinte ,si din alte drepturi ale stirii clericale;
pe cind in canonul 25 apostolic, prin afurisire se infelege de fapt exco-
inunicarea, aqa incit in rnod firesc aceastl pedeapsir este aqezata dupd
caterisire, iar nu inaintea ei, ca itr canonul 5 apostolic. Aci afurisirea
este o pedeapsa mai. gravd decit cater:isirea,qi care urtneazd a se,aplica
abia dupd eaterisire. pe cind in canonul 5 apostolic ea este o pedeapsd
mai u$oari decit caterisirea gi de aceea ii premerge acesteia. Cit pri-
veste iufractiunile la care se referi canonul prezent, trebuie sd facem
precizarea cd, in genere orice infracliune in bisericd se judecl intii ca
fdcat, gi, dupi gravitatea pdcatului, se apreciazi ;i gr:avitatea infracliunii.
Pdcatul numit al desfrindrii - aga precum spune Grigorie de Nissa =-
canonul 4 - este picatul comis cu b astfel de persoanii care nu sc ge-
seSte in legiturd d-c cdsdtorie, pe cind picatul nunrit adulter, este cel
rco:ris cu persoane care se gdsesc in legdturd de cdsltorie. Primul se
numegte foinicatio, iar al doilea se numefte adulterium.e
g. Aplicarea principiului penal ,non bis rn idemu mai este prevdzut dd Biserictr 9i ln
Can. 25, 32, 51 (70) Vasile cel l\{are.
' Aplicarea lui ln Biserici se admite ln prlmul rlnd pentru simonie-can' 29 apost.-*apoi
pentru alte abateri grave - can. 30 Apost., etc.
Raportul dintrc caterisire qi afurisire se mai constatl 9i din can. 5 9i 45 apost.
Felurile afurisirji sau excornuniclrii ln cszul credinciogilor qi al clericilor, a se vcdea Ia
cornentariul can. 5 9i 10 apost.
i
CANONUL 27: (OSINDIREA CLERTCTLORCARE BAT)
Poruncim si se cateriseasci, episcopul sau presbiterul
sau dia_
conul care ar bate credincio;ii care pecetuiur", l"i-p" necredinciogii
_pe
cale au sEvirgit nedreptate gi care prin istfel ae iucruit-voiesc
sr_i in_
fricopeze,--plltru ci Dom'ul niciieri, nu ne-a invitat aceasta, ci
dimpotrivS, El fiind lovit nu a dat tovitura i"upJi, iii"l'-'o"x"it,
punde prin oearl pi pEtimind nu ameninli (I petri, nu r!is-
i, iil.-
( C a n . 9l - i l )
28 - 29 Ap. 23
CANONUL
.SOi O-SJNDIREi\ CELOR CARE SE I.'OLOSESC DF]
I{LL-u^ElyTADREGAToRILCRr.unrnSri-ber.rrnJ"X"ilniwi
EPTSCOPT)
DaeE vreun episcop, folosind stdpinitori (dreg6tori)
face prin ei stipin peste vreo bisericr, "a ,u "ui*io-our"a lunne;ti, s-ar
-l_^---*I ;i si sc afuri-
seascE,deascmeni ;i toli pirtagii (complicii) t,ri.
..... Can..4 I Ec.; J VII Ec,; 13 Load.).
fn cano.nul prozent cste voiba grg gceiq
.dintre episcopi carc:
coteau rinduietilc bisericcqti fntru atit, inci{' bcupil -;ite nds-or
di roiH bi*;_
rici sau eparhie, adicd'prin mijroace puse ra dispozi{ie
cle cdtre stdpi-
nitorii lume$ti. Prin
-stdpinitori"lumeEfi se inget"!--in-i.irrrul 'ind, oa_
p"nii.i'fluen{i prin bogd{ia ror: si abia in ar doilEu-"iri,,cci
funcfii publice. Folosirci puterii iurrreqti in trcbtrri niseriJe;fi. care hetin
;b;";;ii;
un amestee neingdduit al statultri in iurisdicfia Bisericii.
faptd este socotii-d asern,indtoare ."- sii,'o"ia,-'&iJi"a-:prezumtiaaitfet de
o
unor
tranzac{ii simoniace, intre clericii care fotoleau p.ria."o
seculard cu
nesocotirea celei bisericegti sau chiar impotrivalei'E-Gt."
pun la. dispozilie aceastd putere, de aceea gi cei cu"e tu
-tt.ipost.;,
in astfel de cazuri se face
::":ltll.g=" ,.Nonuis in idemii (Cd. prevazin_
au-se. oou.a lf ,nlincipiul
ped(lpse flproape dc aceea;i gravitate ca si in cazul'simoniei '
_- eaterisirea gi afurisirea, insd
.nu chiai a"ut"ma, d- p;;il;-ril;;;;."
'31j ,
CANONUI (OSINDTREA SCI-rrSMEr)
Daci vreun presbiter, desconsitlerind
face adunare osehiti (separatl) si ar pune (a;eza) .pe propriul siu episcop, ar
alt altar, nevldindu-I
eu nimic vrednic de osindd pe cpiscopul sdu
pi a dreptdgii, acera s:i se citeriseasci {" fi.r"ir1" dreptei credinfe
ca iubitoir-de-Jtxpinire, cdci este
tiran (uzurpator).Dg ursrgrea ;i ceilaifi ;i;"i
addug-a ii" t"",ir,'"l cili se vor
'nL'u"J"t""
-(ata;a) Iui, iar Iaicii sd'ru-u],r"ir"asce. sd se faci
numai dupi una- $i a doua gi a treia stnruinfd
partea episcopului. lpittfr" la ordine) din
- ( C a n . 6 l I E c . ; r 3 , - t - t l ^ E cI.B; I V , E c . ; J I , 3 4 T r u l a n ; 6
Gangra;74
Sardica;5 Antiottia; 10,'7t Cartiginaj'IS, Ii,lS'siri. :iij
i
Pcntru schism_I.,in cazul clericilor, s_eprevede caterisirea,
tru laici afurisirea, Nici una din aceste peaepse iar pen_
"u il;;i; sd fie apticatd
ins5- mecanic, ci numai clupi o intreiu incercare
de a.i readuce in si-
nul bisericii, pe cei pornifi ie calea schismei.
32. 33 Ap. :al
:::.::&!Xtlk !€?s4
35 Ap. 27
11. Canonul acesta este unul, din iele mai discutate, datoritd cuvlntului etnos, al cirui ln-
leleslis-apirutmultoragrcudepitruns.Defaptelestecheialnlelesului acestui canon.
Sensul lui^nu poate fi rleclt acela de neanr, prin care se lnlelege o gruparc etnici, o
unicitate distincti, care arc caractcristicilc unei nafiuni. -
ln nici un caz nu are ln{eles {e provincic, sau de (inut, indiferent de faptul c{ respec-
tiva provincie ar fi populati de creclincioSi cu aceeali origine etnici sau aparlinind tnai
rnultor neanrnri.
t
I
I{
28
36. 37 Ap.
*ineu.rtl*i'r :."1
38 Ap. 2S
i
30
39. 10 Ap.
{:}11"{*rCg;r$ar
31
4r, 42 Ap.
Pentru aceleaqi pdcate sau abateri ale jocului de noroc Ei ale beliei
dacd le-ar sdvirgi i1:odaconii, cite[ii sau cintdre{ii, canonul prezent prc-
vede pedeapsacorespunzdtoarea afurisirii.
:*S$ii*aae*:':',;
46 - 48 Ap. 3tl
I
I
I
{I
i
l
49 - 5r Ap.
<4ld&g=.r
52 - 53 Ap.
-.a
l
I
:t6
54 - 56 ,trr.
. , circiumile sau localurile ln care oamenii igi dau drumul unor por-
niri nestapinite, sint cu totul neindicate pentru-piein"]u "i".i"ili".'1i-
nuta morald a acestora le interzice petrecerc'a ir1 astfei'cle localuri sau
qi frecventarea lor in. sc.opyl de a petrece, sub pedeip.sa'it".iri.ii^
""."
aici are sensul suspencldrii din func[iune (vezi can. S apoii.l
se excepteazd
- 9i"ll" local:rrile ptrbiice, ospittiriiie qi'rostaurantele,
in''care le-este ingaduit crericilor si intre'ciria nevoia drumului i_ar
oetermlns la aceasta.
lPiscoPii sint asemuifi cu- cdpeteniile cele rnai inalte ale poporulli
fi lor li se cuvine ul rgsp-ect.clestivirsit clin pott"u cefo.faf6i clerici. Cei
ce.nu le dau respe-ct,ii defaima, ii ocd.risc sau ii vorbesc de rau pe
episccrpi,se supun caterisirii.
. De.sigur,- in-sd, cr cei dintii paznici ai demnitd{ii episcopale sint
episcopii inqigi, de a ed.ror comportlre se-ocupd numeroase canoane, stti-
ruindrr-se in tot chipul ca ei sd nu se faca de simnteali, nici clerului,
nici credincio;ilor.
(Prin cuvintul caterisirg, cu aplicare la clerul inferior,
trebuie
sii se in{eleagd in prezentul
.canon, pecleapsa inclepiirtirii di" ;1i,j;,1;
intrucit la ei nu poate fi r'orba de caterisiie in serisul in care aceastg
pedeapsd se apiicd clericilor hirotoni{i (preo{i gi cliaconij. - Deci inta
un sens nou aI cuvintului caterisire.)
i..;
6r. 62 Ap,
- - . ( C a n ; 7 , 4 5 , 7 0 , 2 1 A p o s t . ;7 I T r u l a n ; 7 A n t i o h i a6 , 2 9 , 3 : J , 3 7 ; ,J g
Laodiceea).
IUDEII)
CANONUL ?O: (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU
Dacd rrreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare dirr ca-
(ar ser6a'
talogpl (rindul) cleiicilor, ar posti cu iudeii, sau ar praznui
ar tTnel'sirbitorile cu ci, sau ar prirrri de la ei darurile de sdrbdtoart"
p""lo* azimele sau ceva de acest fel, si se cateriseasc[' iar dacb ar fi
Iaic, si se afuriseasci.
( C a n . 7 , 6 4 , 7 1 A p c t s t .1; 7 T r u l s n : 1 A n t i o h i a ; 2 9 , 3 7 , 3 8 L a o d i c e c a ;
5 1 , 7 3 , 1 0 6C a r t a g i n a )
Datorita aceluia;i separatism fatir cie necreqtini 9i in speciai fa{A
de iudei, - care au dus tirnp indeiungat iuptii deschisi- impotriva. cre$-
inter-
tinismului - canonul extinde mdsurile de izolare fa!5.de aceqtia,
;i;i;J .j clericilor si laicilor. atit sti posteascd, sq9 tind slrbdtorilc cu
.'se
iudeii, cit Si sd primeascd daruri ca caracfer religios de la ace;tia'
. In canonul prezent nu estc vorba cre un sirnplu furt. t,i clc unul
tpai grav,-care dupd c-um spune Balsanron, se cheama ierosilie, aclicd ne-
cinstirea lucrurilor qfinte, sau sacrileglu. pedeapsa lui nu este numai
afurisirea, ci restitrirea incincit a'iucruriio;--'il;"t*; pe ringd insa;i
eple. furate, qi.9iaceasta indiferent ci s-a fdcut vinouot be ierdsitic
uii
cleric sau un laicls.
f
?'l Ap.
. {
:
j
T. -
:. iqi:;---r,
.!
46
15 - 7t Ap.
5, 75, 16, 45, 63 Cartagina; 8 sin. I-II; 67, 64, 82, 9A Vasile cel Mare;
5,6 Grigorie de lfissa) i
Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cd cineva ar avea
vreun dcfect la vreun picior sau ar fi vitdmat la ochi intr-un fel oare-
care nu constituie piedici in intrarea in cler 9i nici chiar la intrarea in
episcopat.
Cei bintuifi de duh necurat sau ndpEstui[i de duh, sau smintifi ori
stdpini{i de boli psihice, precum Ei cei epileptici, nu pot fi primifi in cler,
decit dupA ce se vor insdndtoEi'
*..".'*d
80 - 82 Ap.
_ , - ( C u n . 6 , 2 0 , 8 3 A p o s t . ;3 , T I V E c . ; 1 0 v I I E c , ;1 6 C a r t a g i n c itI; s i t l
I-.t I )
\
83 - 84 AP.
Din iategoria' casiiiciloi f&rfriliei romant' cii' $i a' edldir gfCieqti fd-
cceu plrte femeile, copiii li sclavii._In sens mai restrins ins5, prin cas-
nic se inleiqge sclavul. Degi dupd invitatura cregtini nu l9 p.oate face
deosebire intre sclav {i liber li nici nrl poate fi raprobat'sclavaiql,' totugi
Biserica a acceptat legislalia r'omand sclavagis'tA,farl a,$l-g Insu$i.'A 4g-
ceptat-o ca pe o rinduiala a statului gi a respectat-o,'aqa incit ql prin
'Orinduirii
ca^nonul preiet'rt, referinpu-se la o legiuire specificd Sociale
sblavapiste. se dispune ca clintre sctavi iA nu fie primi{i in cler decit hri;
mai cei peirtru care se obfine invoirea stdpinului. Aceasta'inse,amn5,pq
de o parte, ci Biserica iqi afirmi punctul ei de vddere, ca sclavii, dbcd
sint vrednibi, pot sd fie primi{i in. cler, nefdcind distinc-Nlein aceastlPri:
vih!6 intre sclavi Ei liberi, ci rectinosclnd egala lor indreptdfire-iq Pisqj
rici, iar pe de alti parte, ardta loialitatea sa fa{[ de legile'etatrilrri de a-
tunci, neinlelegind sd nesocoteascd aceste,leet, ci sd se supunE |or.
{
;.qr$
s0 85 rtp.
t!: ,1
i{
I
"-l .
.Ii:,;,,
II,. CANOAIiNLE SI\OADELOR tsCUIIEITICD
gl .:.rt i/ "te i !;.t; r.;t0l
CANOANELE STNODULUI r ECUMENIC DE LA NICEEA (AN 325)
j
i
I1
d"
i
j
52
3 I
de respingerea celibatului clerical, spunlnd cd: onu trebuic a se impune clericilor 9i per'
soanelorsacerdotaleacest jug greu (al celibatului), deoarccecdsitoria esteun lucru ono-
rabil... afari de aceea,nu toli pot purta rigolile unei lcgi atit de strictc... Castitatea
adevdrati sc nurrrcStelegitura dintre btrrbat pi sofia legitinS, gi este de ajuns dactr,dupl
vechca tradilie a Biserlcii, celor care au irrtrat dcja ln cler nu li se permite s1-9i la
fcmee dupil aceca, dar ln nici un caz si nu lie obligali sir se despartl de acea femeie
pe care mai inainte de accasta,atunci clnd erau laicil qi-au luat-o ln nrod legitiru" (Socrat.
iIist. eccles. I, 11). Ca urmare, celibatul ca institulie, adic5 $ub forma unei rinduieli
jruidice conrplexe, reglernentlud starea civiltr a clorului, iu sensul ci i s-ar fi interzis
c{strtoria, nu este acceptat tle citrc sirrodul I ecumerric,ptrstrlndu-sevechearlnduial{ ca
' toti clericii strse poattr clsdtori inainte de a primi hirotonia tdtru diacon, sau tntru pres-
biter. ln acelagitimp, nimeni dintre cei care doreau str devinl clerici nu erau obligati
si se cistrtoreasci, ci rtrrnlnea la libera lor alegere si se clsAtorcascAsau ou, Clcricii nec['
sitorili se numescpe netlrcpt celibatari, pentru ctr dupI, cum am mai spus, ln ortodoxie
nu existi institu!ia cclibatului, ci doar lngtrdutn!.asau libertatea ca cei care nu vor sE sc
clsdtoreascS.sI rirrnln;I nccisitoritt.
,
CANONUL 4: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCTOPILOR)
Se cuvine a;atlar ca episcopul sd se a5eze (catistaste) cle cdtre
tofi (episcopii) cei din eparhie (rnitropolie, provincie), iar dacd ar fi
greu un lucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie stdruitoare (presantf,,
constringitoare), fie pentru lurrgimea drumului, adunindu-se in orice
chip trei la un loc, impreuni aleg5tori fircindu-se gi cei absenfi gi con-
simlind ptin scrisori, atunci si se fac[ hirotonia. Iar intirirea celor f6-
cutc, sE se dea in fiecare eparhie (rnitropolie) mitropolitului.
(Can. 7 Apost.; 3 VII Ec.; 79, 23 Antiohia; 72 Laod'iceea;6 Sardica;
7 Constantinopol; 13,49, 50 Cartagina)
In canonul prezent se vorbeq;te atit de alegerea cit qi de hirotonia
episcopilor. cdci prin termenul catistaste se in{elege Ei alegerea si hiro-
tonia, fiind corespondentul lui ,,a aqezas qi al lui ,,a instituis. Priveqte
deci intreaqa lucrare Ia a;ezare:r unui episcop in funcfiune.
Fireqte ci intii se fdcea ,alegereaqi apoi hirotonia, iar hirotonia ntt
se s{vir;ea Ia intervale mari dupl alegere, ci imediat. Textul canonului
spune de altfel precis, cir intii si se facii votarea chiar Ei in numeie ce:
lor absen{i qi "auoi'r hirotonia. Se mrai adaogi c;i intdrirea strl confir-
marea celor fdcute ii revin in fiecare eparhie mitropolitLtlui?,
. . , 1 , ; i .
_ . . ( C a n . 6 2 A p o s t . ;I Z , 7 3 , 1 4 I E c . ; - 4 , - - 1 , 6 , 2 ,g-', g
-' , Z
' l A t t c i r a :Z , I g
Laodiceea;43 Cartagina; Z, tI Grigorie ae'Niisaj '
canonul. ocupindu-se de situafia c_erorcdzuli de
inainte de biruintd creqtinismuli,i ra. credinfd, pufir.r
;G c-"irt""iiii'"li iii"ru, orinduieste
ca qi cei cdzufi fird cairzi de for{a majord, sE fie tnatali
cu blindefe qi
s5.li.se clea posibililqtSe de a fi reprirni{i in Bisericd. pentru a fi
primi{i, canonul ii obligi.pe-acegtiaIa o penitenfr indetungatr, insr re-
apoi dl qapte ani si apoi ab doi ani, deci in toiaf bl-it;;i.' de rr"i*i,
ln Biserica veche_erau in chip felurit reglementate penitenfele,
trei, patm, cinci sau chiar mai mrilte etape, fi;;;;;';;;i in
u"i"aii_si ol
bligafia ei. cea mai, generalti impdrfire a timpurui penitenfei
i1 rgtlu etape sau,trepte gi anume:' pttng"iei'-""-frr"iatorii este cea
(flentes).
etapd in care penitenfii staiteau la uqire disericii, prrlgii'a
$i ,.igi;JE
credineioqi sa se roage pentru ei: oscurror€c,sau "j"iirt?iorii'tuujian1"il,
etapd in care peniten{ii-stiiteau in pridvorut bisericii, pi"!
r" ,,rga"ii,,i"';
pentru catehumeni. cind trebuiau sr iasd afari; umiiiiea,
smereiia. ple-
care,l silu proqterneft'a. rrmili{ii sau inqenunchetorii (qenuflecterrt"i),
"_
fqf in- care penitenfii stiteau'in bisericir toatii vrem"i},.,-g".rrnc1i. fiinrl
obligati sd iasi dupd rostirea rugiciunii pentru catehumen
i: starea irn-
Ttreuttd..irnpreurrdstdtdto_rii (sistantes.consistentes).etapa ultimi. in c;rre
penitenfii stiteau pind la sfirqitul slnjbei d ;;,ii;oiii,
ao. "u ,o pu_
teau impdrtigi.
Dunata fiecdrei
eventual prelungiti dupii-etape a stdrii de peniten(d, putea sir-g".r"r"
fie reclus[ sau
aprecierea episcopilor'.?" i" a duhov_
nieilor'
l r. ,
CANONVL 12 (POCAINTA CELOR CE VIN
DIN OASTEA PA-
G?N,1)
Iar cei ce au fost chema$i de har
;i au aritat la ineeput zel (pornire)
Iepidind cingdtorile, iar a"if a"u"a's_au intors
ca ciinii la propria
13't
prin daruri au
lor voniit6tur6, incit unii ;i arginfi (bani) au cheltuit ;i
clin nou la slujbS in oaste, aceptia z-ece arti si se plece
izlutina si ajungd Dar la
tirnpul cte trei ani al ascultirii.
6;;u6.;, s"-i" ,i"riietisci;, dupi. felut cSinfii' Iar ci'ti
i"fi-""dt* trebuie sI se'cerieteze bunlvoinfa 9i
lor cu fapte, dar nu de formd (cu- chipul), ci cu fricS
arat6 intoarcerea
implinind vremea
si cu lacrimi si cu rabdare ,;i cu faceri de bine, acegtia
as"urletii, s" vui irnpdrtdgii neapSrat de rugdciuni (vor par-
;;t#til-;-
episcopului fii'du-i i'giduit sx hotirasci
ii"ip" r" rugiciunile cornune),
pi nrai utttuttoJ cu privire la aceqtia. Iar cifi au
(sd dispuni) ceva ftlind)
suferit^"e-(suportat) cu nepdsare (indepirtarea de
-i."i"muriere la rugiciuni) ;i au , so-
le este deajuns forma (aparenla) intrbrii in
i|ift o""i."
Biserici,.siplineasciintrutotul(intocmai,pedeplin)tinrpul(peniten-
!iei).
9' 21
(Can,.62,83 Apost.;1],,!3, t4. I E9'; 702.Trutani4:5' 6'-7' 8'
23 3.letry'
Ancira; 2. 19 l-aod'iceea; Cartagina;.2,71-N-e-ocezclreea;2-' f-
ii'iiia:rti"{; i, zs,-ie,'zsl gt, a{vastt6 cer Mare;2,4,5, Grigoriede
/Vissa)
Pentru a inlelege textul acestui canon, trebuie si se cunoascSfap-
tul cn itruint" de'Coistantin cel Mare, creqtinii care aveau sluil;e in ea-
credinfir
dn.rl armatei erau obligati si sacrifice zeilor, lepSdind,u-se de
.t"iii"li.^'nrtitre ei u"ii-pilt""au sd pdrdseascd serviciul militar decit sd
;;-i;;4" de credinl5. Semnul prin iare ei iqi pdrdseau.{unc{iile din ar-
rnate, era depunerea cingdtorilor militare, adicd a centurilor.
se lnlelege insd cd unii dupS ce pdraseau funcliunile din armatd,
"chipul
cdutrau in iot a le redobindi, tepaaindu-se implicit de credinfi'
Pentru aceqtia se indspreqte penitenla, aqa cum gl{^a textul canonultti'
a-
-piscoput avind inse l;titidinba si dispund qi mai blind cu privirc la
.---- la care ar constata o
ceia pocdintS sincerd'
e"te de retinut- "a iiu"ua'urile canonului nu se referi la serviciul
militar in genere gi nu interzice creEtinilor acest serviciu, ci ele cuprind
o dispozi{ie speciald pentru anumite cazuri ce s-au petrecut in timpui
de-
persecutiilor. De asemcnea. trebuie relevat cA i se lasir episcopului
sart pentru a imblinzi
1.:lindlibertate pentru a-i grafia pe cei vinovali
rigorile legii.
, CA}iOr
NELE DELA
:1' :+TI.*;;"",YJ;I1:;1HNIC
Cr\NOl'iUL 1: (INTr\RIREA CREDINTEI DE LA NICEEA)
, Slinfii PSrin{i cei adunafi in Cnnstantinopol, au hotlrit si nu se
lnliture (schimbe, prrdseascd) credinfa celor trei sute optsprezece pd-
rinfi care s-au adunat in Niceea Bitiniei, ci (credin{a) aceea sE rimini
tare 9i sE fie datd anatemei orice erezie, $i.cu deosebire aceeaa eunomie-
nilor, adici aceea a eudoxienilor, Fi aceea a semiarienilor, aclier a pnev-
rnatornahilor, . ;i aceia a sebelienilor ;i aceea a marcelienilor ;i aceea
a fotinienilor pi aceeaa apolinar$tilor.
(Can.7 II Ec.; 1, i5 Tntlan; 21 Gangrtt; 7, lj Laodiceca.2 Carta-
gino; 1 Vas;ilecel Mare)
cel dintii Iucru pe care-l face al doilea sinod ecumenic este confir-
m4rea adevdrurilor de credin{d definite de intilul sinod ecumenic, dind
anataroa asupra citorva dintre principalele erezii contrale credinlei de la
Nicqca. pe ('arg Ie ;i enumer.d.
Eunomicnii sint adeplii ereticultri Errnomirr,lost ,,piscopal cizi-
cului pe la anul 360, cafe invd{a glelit despic Fiut 9i ciespie otrtrut sfint,
sob.btind sfintul.Duh ca cel dintii qi cel mai mare dintre creirtori. Eu-
nomienilor li se mai zicea qi eudoxieni dupd numele lui Er_rcloxie,epis-
2ll
'i
i
88
2II
i:
,,'
5
88
5 . :, 6 r I
.:
I
1
.l
vtI
Totodati se interzice.,reclamarea-episcopilor.pentru
chestirrni bisericesti
infa{airrstan{elorcivile,inclusivinia{aqefuluistatu.lui.
' Drept principiu statornicit in materie de acuzare
a episcopilor, se
stabileqte, ci eei ce nu-gi vor dovedi p" ,o
-acyzl ;;;- aduc impotiiva
vreunui episcop, urmeazi sd primeasca ei in$iqi puJ""j.u care i s_ar fi
guvenit celui acuzat.
i
rn canon, vorbindu-se de eretici, intre acegtia
sint incluqi qi schis_
maticii' Faptul ar pdrea de neinfeles, intrucit pril
;";;i; se infelege aba_
terea de la doctrind, iar prin abaterea de Ia discipfi"j. Or-t" i"_a
_schismd,
ceit cd orice abatere de-Ia disciplinii, daca se
;#sil; cu desconside_
rarea autoritd{ii bisericeqti, luind caracterul ""ei
rar-"iaiiri impotriva a_
cesteira,implicd in- sile o lepidare ""91 partri din invdfdtura despre
Bisericd, adici a invdfdturii despre ?ierarhia- qi'urtoiitutea
aqa incit cei ce fac schisma, sirif ln-totdeauna bisericeasci;
-ri" qi eretici,. deosebindu-se
de aceqtia fie numai prin aparet ""-"i
iu, rLi"'"a".rarturisirea con_
qtientd a ereziei sau prin --ig'orarea din partea sctrismaticilor a
.cfiiar,
faptului cd ei au devenit ur"tiii_--'
In limbaiur bisericesc se men{ine totuqi deosebirea
qi erezie, pe elnsidet""i"i-"a-r.i-,i.;; intre. schisrnd
reprezintd mai mult o abatere ce
se poate indrepta mai ugor, intrucit, in fond,
u" u.t" I abatere incon_
s.tj"lq^de ra invs{dtura -de_ t""ai"1a-ii " ;;;a.;-"."$ii"itil",i-,-"i';;il
disciplina Bisericii, pe cind erezia'repr-ezintd
-""'uai"t,u,-"it
o abatere congtientd $i in_
ddrdtnicd, atit de ra invdfitura de
ricii. ;;;;".disciplina Bise-
,_ i
. Toate colcctiire numiir.a numai gapte canoane ale sinodului I.I ecu-
rnenic,-iar al opturea este adiugat la irnele "u "ri up""ai""-i;'i,t"d;"1
qaptc.
. Aristen adaugd insi textul de mai sus ca aI optulea canon ace-
luiaqi sinod,.spunind ed eei prevdzrili i1. e1se. t'gi"ra,-*-,j;;';; al
sfintul Mir; dupd q9 yl ii
"tjr"p _cor.espunzdtorinainie oe boi"" vor fi cate-
hizali qi vor fi ascultat Sfirita S".iptu;.
se vede insd cd aeest- canon, incrusiv comentariul-"r lui fdcut de
Aristen, reprezintd doar un fragment ain cinonuJ-Eip-t" sinodului II
ecumenic, dupi cum observd cu dreptate gi N. Miiag. ' ^
Nestorie sau cele ale lui Celestiu, de cXtre Sfintul sinod s-a socotit
cu
dreptate, ca gi ace;tia si fie caterisifi. , L r
. Pedeapsa caterisirii cste previzutii pentru orice cleric care ar nler-
turisi in particular sau in public ereziile iui Nestorie sau ale lui Celestin.
Prin analoqie,dispozifiile acestui canon se aplici tuturor clericilor eretici.
1
I
76
9rrr{
pul
.satr.pr-efextul)dc lucrare-sfinfitE, si se furi.seze trufia stipinirii Iu.
mepti' ;i si nu trecern cu vederea cr'piercrem
"-d_ p;ft" slorrozenia (ri.
bertatea)- pe care ne-a d6ruit-o noud cu singele
sdu Dornnur 'ostru
Iisus Hristos, Izbtvitorul (Eliber"ior"il tuturir
oamerritor.
-Jfarrrie r s-a prrut,
a$ada'' sfintului pi ecunrenicului sinod, "u ii""u""
sd pizeasci curate ;i nestrimtorate (neatinse), (mitropolie)
drepd;ie care i se cr-
vin ei, de la inceprlt g! de murt, dupi obiceiui
fiecare mitropolit' ingrduinii-1[ur-i'""ea), filil;i; vechime, avind
gurare (siguranta) "a^ il opiiere- (copiire) ca pentru propria rui asi-
"uio" "o-.-uu intocmit (hotrrit).
lar dacd cineva ar inf5fiia " h;;;i;u 'potrivnicd
"uio"- orind'ite acum,
i-s.-a pirut intregului ifint pi-"""-""ie
sinod, ca aceasta sb fie fdri
tdrie.
(Can. 34, 35 Apost.; 6, T I, Ee.;.Z II Ec.; 20, g6,
39 Trutan; g, 73,Zz
Antiohia; 3, 77 Sard.ica)'
*
9 III
meluiascd in nidejdea buni cele ale lor, ;i sd fie du;i ca purtafi de vint
in cele dupd dorinla lor. $i mult adevir cuprinde cuvintul acesta. Dar
c'iteotlati se intimpla, ci vreo durere sfi.5ietoare ;i de nosuferit abituti
asupra minlii, o tulburl grozav pi o intoarce de la cbutarea celor tre-
buitoarg gi o inrpinge si priveascd ceva (considere) ca fiind dintre cele
folositoale, ceea ce din lire este dimpotriv5. Ceva de felul acesta am vf,-
zut noi cI a pitinrit gi prea evlaviosul ;i prea cinstitorul de Dumnezeu
episcop Eustatie. Cdci acesta, dupi ce a fost hirotonit, precutll se mdr-
turise;te, in nrod canonic, a fost tulburat, dupd curn spune el, de cltre
oarecare ;i impins in irnprejuriri nealteptatc; apoi, din prea multi ne-
Irrcrare ajungincl neindeminatic sd facb fafd grijitor care i-au fost im-
puse, cu toati cd putca sf, respingd defiimirile din partea celor ce s-au
riclicat asupra lui, totu$i, nu gtim in ce chip, a adus (prezentat) scrisoare
de alizicete (demisie). Dar trebrtia, ca odati ee i s-a inct'eclinlat purtarea
de griji prpoteasce, si o fie (poarte) cu tdrie sufleteascl ;i astfel si in-
frunte ostenelile ;i sd indure (suporte) sudorile cele ce vor fi rispli-
tite. Dar pentru ci s-a aritat odati pe sine nepdsdtor, pbtinrind aceasta
mai mult din nelucrare de cit din delSsaresau lene, cucernicia voastrl de
nevoie a hirotonit pe prea evlaviosul. gi prea cinstitorul de Duurnezeu
fratele 9i impreund episcopul nostru Teodor, ca sd poarte grija Bisericii:
cdci nu era cu cale ca ea sE rimini vdduvi ;i si petreacd firi cirmui-
tor oile Mintuitorului. Dar fiindcl a venit la noi plingind, nu pentru ce-
tate si nici pentru BiseficE pricindu-se (certindu-se) cu amintitul, prca
cinstitorul de Dumnezeu episcop Teodor, ci doar cerind cinstea ;i nu-
mele de episcop, cu tolii ne-am unit cu durerea bitrinului, socotind la-
crimile lui ca fiind de obgte (ale noastre comune), ne-aln grdbit sX afl5m
dacd numitul a fost supus caterisirii dupi lege, sau dacd a fost numai
dovedit de oarecare abateri, de citre cei ce ii birfeau renurnele siu.
$i intr-adevir, am aflat cd el nu a sivirgit nimic de acest fel, ci cI mai
curind abzicerea (demisia) i s-a socotit ca vini (in loc de vinl).
Drept aceea, noi nu prihtrnim nici pe cucernicia voastrS, pentru c5,
dupi trebuin!tr, afi a;ezat in locul Iui pe amintitul, prea evlaviosul epis-
cop Teodor. De aceea, neurmirind a certa aspru nelucrarea acestui trir-
bat, se cade ca mai degrabi si-l miluirn pe bdtrinul care este ;i in afara
cc'tir{ii care l-a niscut (1-a adus) pe cl, ;i care se afl5 de o vreme atit de
indelungati departe de silaqurile pirinte;ti, * am gdsit ci este cu drep-
tate gi am orinduit (hotarit) fird nici o impotrivire (opoziiie), ca,el s5
aibd ;i numele ;i cinstea gi impirti;irea de episcop; astfel insd, ca el
sd nu hirotoneasc5, nici ocupind biserica si liturghiseasci din proprie
stipinire - gi, sau impreund poftit, sau ingdduindu-i-se, de s-ar in-
timpla (potrivi), de cdtre vreun frate gi impreun6 episcop, dupi indem-
nul liuntric ,si dupd dragostea cea intru Ifristos. Iar dacl vefi chibzui
ceva mai folositor cu pririre la el, fie in viitor, fie dupi aceea, va place
$i ace.stuisfint sinod. ,t{ ,t.r"rujt
(Can. 76 I-II; 10 Petru Aleranclrinul; 2, 3 Cirh Ateranclriiilt)
it
!
I
I
r.2IV
't |ttt
't
t
I
82
ltv
I
I
I
1
r0 Iv
i!
I
ltl. '15 I\r
daci st6pinindu-le pe ele ftrr5 siIE, Ie-au cirmuit timp de treizeci de ani.
rar dacd in cuprinsul (iniuntrul) celor treizeci de ani, s-a iscat (ndscut)
sau s-ar putea isca (nagte) vreo neinfelegere asupra lor, sE fie ingdduii
eelor ee spun ci se nedreptifesc (ndpdstuiesc),si faci pirr (sd intioduca
acliuncJ despre acest lucru la sinodul eparhiei (rnitrlpoiiei). Iar clac6
cineva s-ar nedrept5li de citre rnitropolitul siu,p"op"io, si se judece
de cdtre exarhul ai"cl;ei sau de citre-scaunul constantinopolului, a,ipi
cum s-a zis mai inainte (can. 9. IV). . :
Iar daci vreo cetate s-ar fi inoit prin puterea impdrrteasc5, s.u
daci s-ar inoi de agunq inainte (in viitor) 4tunci alcituiiilor politice pi
obgte;ti, sI urrneze gi orinduirea parohiilor'biserice;ti.
( . C . a r yI . 6
E c . ;9 M g . ; 2 5 T n t t a n )
, Sq,:tabilegte
timput de S0de "nt lu turn.,"rde prescripiiii,i *""-
.rig {q.stqpinire a,teritoriilor bisericeqti, pentru cazuiile ae'titisii dintre
eparhii. Pentru cazul cd induntru acestui termen sc procluc cfinteslatii
se stabilesC,instanfelein..a ciror: cornpctcntii cecle soiutio.rirou litiBiiioi
dintre parohii. r\ceste instante sint in'ordine iera"hicd, sinoaui "piini"i:
dici aI mitropoliei, sinoadele diecezelor ;i sinodul pairiarhal de'ta Con-
stantinopol
canonul prezent este important si pcntru cd eI fixeazd in mocl foar-
te clar p4incipiul cd impdrfirea unitdtilor administrative ale Bisericii sd
se facd tjnildu-1e seama de felul in care sint impEr{ite unitStrite aaminis-
tratiye. ale Statelor, Si alte u4ititi cu. caracter qbqrtesi
.
i CANONUL 18: (OSINDA CONSPIRATIEI)
-_ -Fdr5delegea de moarte a conjurafiei (crima cqnspiraliei), sau a
ort5cirii {a faeerii _fl-e
ceatd, a unirii iainice in ceatd), *u oprugto'cu totul
pi de citre legile din afar5 (din afara Bisericii, de'stat), cu mult mai
virtos se cuvine a se apdra (interzice) sd se faci aceasta'in Biserica Iui
Dumnezeu.
Ilacd agadar'. vreu-n cleric sau cdlug6r ar fi gdsit, fie uneltind-,
r! ,
tie ortdcindu-se, fie_.intinzind capcane (curse) episcopiloi sau clericilor
celorimpretrnicudingii,s5cadicutotuIdintr-aIortreapt5
, . ^ (Qan. 3_1:.'55.
!! Apgst..,;6-tI Ec.; J III Ec.; 31, J4 Trutan; 6 Gangra,;
74Sardica;5Antiohia;70,77Cartagina;73,74,'15.sin.I-II)
canonul .numegte crimd atit conspirafia cit gi constituirea de grup
sau ceatr tainicd..adicd tentative de conspirafie, dispunind ca ete si fib
p-edepsite,atit atunci cind sint indreptate impotrivi autoritdlii de stat,
cit Ei cind sint indreptate impotriva autoritd{ii bisericeqti sau a hembrilor
clerului.
g411QlV_t-i_r,.
_ig, .(SiNoADELE MTTROPOL1TANE
SA SE TrE DE
DOUA ORI PE AN)
.r 'j .' A venit la urechile noastre: (la auzui
nostru) cd .in eparhii, (rnitro_
polii) rtu ss fae.sinoadele episcopilor statornicite,(hot6rite) de canodrre
20-2rw
CANONUL2I:(SArrIE\IERIFICATICEICEPinAScPECLE-
RICI)
' '
ilericii sau laicii care pirdsc pe episcopi sau pe clcrici' te.4l,:i
primcasci la pird dq-a drcptrrl ;i firi ispitire (verificare), ci mai Intli
Ji se cercetezefainta lor.
2 2 - 2 3 Ttr'
.,: (lrr-", 6,.20, 25, 34, 8I Apost.; 9 Antiohiq ,l Sardica; t0, C;4,82 Vq.-
S[Ie cel Mare)
rn eanon este pomcnit cu titlu de- arhiepiscop qi :Lcon' al Romei gi
acclaSi titlu i se recunoagte qi epi.scopului Alexandriei, ae unae se vecte
egalitate intre aceste scaune,'din punct de vedeie ai alrri"itilii-J;
t*;:
tci icrarhice in care se.gdseau. : . i 1
t i, V E: Vl €r{l.) r
::*
:r:;
I : V .-l VI (Irul.) 09
{
V - VI {Trut }
( C a n . 8 5 A . p o s t . ; 1 . I V E c . ; 1 1 1 1 1E c . : 7 C a r t a g i n a ; 1 0 L l l )
lrJ
Drrpii ce prin canonul 1 ai sinoclrrlui Trulern confirrn5 hotdririle
dogmatice ale tuturor sin6adelor ecttnlenice de pind la anul 692. prin
canonul 2. acelssi sinod procedeazii l;,r .prima .codificare expresl $i eOm-
pleti a carroanr.lor orrise clq--.sinoacicle r,ictttlenice, de cele particularg
sau de unii sfinti pirrin(i pini la acea datir. : i
'codificarea
Deci insemnittertea canonului 2 rezitli ir-r canonicii p-e
**
tii';: daci vreo incercare asen:rndtoare in ce privegte canoanele
s:a Dtai ficut cle c5tre sinodul 4 ecunrenic, prin canonul l. aceea trcbule
socotit5, in lipsi cle dovezi ntai sigurei doar ca o confirulare a cattoanelor
sinoaclelor ecutnenice auterioare, ial' nu ;i a canoa:relor sinoadelor parti-
culare, si cu atit n ai pufin a|e cattrlaneior Sfin{ilor P5rin{i, pe citfl vre-
lr"rr-,.canonul prezent iriSiia nqtnele a toate sinoaclele e'culilettice Si, a ceir:r
particular, cit qi pe Sfintii Pdrin{i.ale cdror rostiri in chestiuni de orga-
nizare qi de disciplinfi bisericeascd au dobindit puterea r:nor adevlrate
canoitne.
Cu toate cI 9i pind la aceastii datd au fost fdrd indoiaii folosite
numeroase canoane adoptate de sinoadele partiCulare, qi numcroase ca-
noane ale Sfintilor PArinS, totuqi acestea nu au avut r.'alabilitatea generald
irr BisericS, pind ia consacrarea lor prin canonul prezent,. aEa cd 9i atunci
r02
V -'VI (Trut.)
reior Ei apoi a monahiilor. Pdcdtuirea, cir vreo; astfel de' femeie este so-
cotitd ierosilie.
Caterisirea, ca PedeaPsil prevdzutd pentru ciefici in canonul pre-
'simplii cind e vorba de clericii hirotoni{i,
zent. are in Parte in{elesul ei propriu.
iar in Parte are infelesul de indepirtare tlin functiune' r:lnd e
vorba de elerici nehirotoni$i.
.SA NU STEA FEMEI
CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR
-(i CARE DAU DE BANUIT)
Nici unul dintre cei tlin catalogul clcrului sX nu-;i ia (clobindouscff,
tini) femeiS sau slujitoare, in afara acelora care se afl5 trecute
ih cinon ca fefe fird binuiali (care nu dau cle biinuit) finindu-,;i (p&s-
trindu-gi) prin aeeasta neprihinirea sa. Iar daci cileva calci cele orin-
duite thoterite) dc noi, sd se cateriseasci. Acela;i lucru sI-l plzeascl
(sa-I observe) ;i eunucii (scopilii, castrafii), p_urtin{ grijd (preocupindu-
ie) de a lor'neprihinire; iar cei ce o calcd (hotdrirea aceasta),dac6 ar
fi clerici si se cateriseascd,iar dacfi ar fi laici, si se afuriseascS.
( C a n . 5 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 6 A p o s t -7; , 3 I E c . ;7 2 ,1 3 T r u l a n ; 1 8 , 2 2
Vll'ic.; N Ancira; 3, 4', 25', 38, 70 Cartagina; 88 Vasile cel Mare)
Canonul ia mdsuri pentru apdrarea viefii morale a slujitorilor bise*
ricegti, infierind unele obiceiuri rcle care se vede cd persistau, deqi fuse-
serd-osindite inc6 de sinoclul I ecutnenic prin canonul 3'
Prin femei spurcate se infeleg aEa numitele femei introduse pe
aseuns (nelegal) (feminae subintroductae) despre care vorbeqte eanonul 3
al sinodului I ecumenic.
--
Cif Aespre eunuci, degi prin canoane (22, 23r 2! Apost-) Ei prin legi
- codex 4, 42,
impdriteqti (incd de la consiantin cel Mare _1-2), . s-a
interzis spoti."o numirului lor, totuEi, se vede "5 gypq exemplele orien.
tale, continuau si se facd eunuci fi in veacul al vll-leu,. 9up4. cum s-a
p.u"ti."i acest lucru qi mai tirziu, cit a durat impcriul bizantin'
?1 Apost.;
7 Arttiottitt;
2s,37,38Laocticeea;
ir, ?i,
106
clicri;l;i,kfn,70,
separatismur o" 'c.cregtini ri fatd de eretici a fost intotdeauna
p.iicticat in Biserici,lut?
crupi ",rm i-uu prlcticat ;i ort" I,origii fafii
tinispr 9i in primul. rincl ingi'i morr,i"ii. Spi.it;f;;iu'J"pu..tist dc crey
tenit in IJiscrica crin.rinduiciirc s-;r mo;_
s;eexiincle nu nunrai ra relaliile de _inguste-ale vcchiut"i-b;t;;;;;;;i";i
iiatura ii.i"i.-iisi?asa, ci gi
relatii dt-' alta naturd, cu cei cle crectrnta pdgin,r sau eretica. ra rnr,rrte
pr.zc.t leriferer.zi.ircest scparatism,pornind can'nul
irisi ee-ri "n t"-"i ;;ii;i;;
alte sinoade apusene"Ei unii papi, au cdutat sd impuni -ca normd ge!e,
ralS celibatul clerului'cle toate gradele, dar cu qanse schimbdtoare pinl
prin veacul XI, cind incd 5i in ltalia, ba chiar Ei in Roma, se mai giseau
i:lerici, inciusiv episcopi cdsdtorifi, In acest veac ins{, la 10?4, papa
Grigorie al VII-lei a iiterzis cu desdvirEirt cisdtoria clerului, fiird a se
generaliza aceastd mdsurS. TotuEi, mdsu_ra^ntta devenit 1e;99
putEa insi -categoric
general5 Ei obligatorie, dectt de la anul 1562, printr-o hotdrire
- sinodului tridentin.
ai
Trebuie sd facem clistincfie intre ceea.ce se cheamd institu{ia celi-
batului qi starea celibatard de necls5torit. Prin institulia celibatului se
iniuf"g"'"orapleiul de norme legale,. adoptate de autoritatea bisericeascd
aplseind. prlin care clericilor le este interzisd cu desdvirEire cisdtoria
;iit idi"i" c,it gi dupi hirotonie, fdrd a-i obliga insa la viald in infrinare
sau fdri a lc impune votul monahal al castitdlii. Chestiunea raparturilor
clerului cu fcmeile nu este reglementati legal, ci este trecutd intr-o ches-
tiune de cons,tiinfd, fapt prin care se lasi libere raporturile ilegale, ca
o:"o*p"r.otrie pentru interzicerea raporturilor matrimoniale legale.
Se inlelele de Ia sine ci starea de celibatar sau de neclsdtorit nu
.." .ri-i" d" u" fu"" cu acest lel de celibat, adicd cu ceea ce am numit
itrJtitrrtiu celibatului. ln aceastl a doua formd a sa' ca stare celibatard,
iar nu ca institufia celibatului, celibatul este ingaduit. gi in Biserica Orien-
tuff, ".ii.i"du-sd cea mai veche rinduiaH bisericeasci in aceastd-privin{5,
Oupl """" se permite fiecdrui lnemru al clerului sd se hotdrascd fie pentru
stai"o de celi-batar,fie pentru cea de cdsdtorit. Aceastd fireascd 9i cit se
p;;t" cle normald'rinduiate s-a pistrat pin[ in ve-acul aI XIII-lea sau
bhiur al -\IV-lea pentru toate gradele clerului, dar de atunci ea a incetat
ae a mui fi o rin'ttuiald pentru episcopi, cdrora incd din weacul al Vl'lea
i"*p" a li se ingridi iibertatea de a-alege-intre cdsitorie 9i celibat' Cel
ai"lii care a inipuS in Biserici celibalul . episcopilor. este impdratul
Justinian printr-O novel5 din anul 531, cdci nu li s--a impu.! de atunci
epiicopito. monahismul, ci doar celibatul. ln veacurile urmitoare, pind
ii "Lrl"r al XV-lea, cind s-a aiuns la statornicirea rinduielii-ca gpisco;
pii si fie alc;i numai dintre monahi, sau ca dupd alegere sd fie obligali
i i.rt,.* in tnonahism, episcopii erau fie monahi, fie celibi, fie cisdtorifi'
Neexistind o rincluial[ canonice prin care se impune monahismul
cpiscr]pilor, i.rvcmtotuSi in Biserica R5sdriteand o orinduire canonicd prin
"i.u .b impune celibatul episcopilor in sensul de institufie juridicS, iar nu
in iensuf de stare lasatd ia airecierea episcopilor, 9i aceasta s-a regle-
mentat prin canonul 48 Trulan
cit de neintemeiati este institulia celibatului in genere, se arat6
destul de iimpede din textul insugi al canonului Trulan'
rES-',i
16 Vr-W"(TruI.) i;' ..'t
_ (Can. 72, 1.5, 32, 33 Apost.; i.5, i.6 I Ec.; S, 6, 10, 71, 75, 20, ZJ IV
Eg.; 1, 78 T'rulan; J, 6 Antiohia; 47, 42 Laodiceea; 75, 16, 19 Surel'ica;13,
10ri Cartagina)
Se confirmd normele canonice care interzic hirotonia fdrf, destina-
fie, precurn qi transferarea nereglementard a clerului, generalizindu-se
rlnduiala, ca nici un cleric sd un mai poati trece dintr-o eparhie in alta,
fdri scrisoare sau carte de slobozeniede la episcopul propriu.
Aceast,:iscrisoare se numeqte obiqnuit carte cirnonicii sau clrte de
demitirc. I se zice carte canonicd. tocmai fiindca este prevazutii in ca-
noane, iar, scrisoare de demitere i se zice in infelesul cd i se ing6duie,
adici si: dezleagA sall se slobozeste pentru plecare din eparhie clericul
in cauz5.
ln vechile noastre pr:avile, i se zice ,,earte de icrticiune,,, in ln{e-
lesul cd prin ea se dd iertare, adici dispensii dc la normele comn-
nc ctre nu pcrmit trensferarea clerului.
CANONUL21:(PocArNTAgr REPRTMTREA
cELoR cATERIsrrr)
cei ce s-au ficut vinovali de grele fdr'ddelcgi (infracfiuni)
canonice
;i din pricina aceasta au Jost supu;'i caterisirii aErxii"i:il gi pentru tot-
deauna-(perpetui),
de buni voie pornind.pi- dafi (impin9il in starea (rocul) iaicilor, dacr insi
spre intoarcere (pocdin!6) reapaaa pe"ut"i p"rrliu
care au cizut din rrar_gi s_e
lac -pe ei'cu desivir;ire .trairri a"'a.uia,
atunci sd se tund5 in chipul clerurui. Ia' dac5 no i:o.-atug" ;; b";;;;;
aceasta, atunci sd-gi lase pirul sr creascr intocrnai ca iaicii,
ca cei
au prefuit mai mult petrecerea in lume decit viala- cea cereasca, ce
preferat vielii cereEti,petrecerea in lume) (au
i
.i
!e. -.* I
120 2t. 26 V - VI: (Trul.)
.}ib'.;.
V-VI(Trul.) t2l
27.28
*r9*r .. *
124
V - VI (Trul.l
. (Can.34 Ap.; 6,7, sin I ec.; 3,2 sin.lI ec.;8 sin, III ec.; 17, Zg,
sin"IV ec.; 36,37, Trul.; 9 Antioh.)
Canonul lcglementeazii o schimbare surveniti, - clin pricina inva-
ziei arabilor,.- in situafia Bisericii din Cipru, asigurind intiistdtdtorului
Bisericii acestea,vcchile privilegii, gi incr sporindri-le insr numai, pentru
timpul cit durcazd schimbarea aritatd in canon.
Este utii sii. remarcdm faptul cd, prin conferirea unor drepturi egale
cu scaunul Constantinopolului, scaunului principal din Cipru, nu trebuie
sd se inleleagi altceva decit cd aceste drepturi i se confeid doar cu pri-
vile la mitlopolia Helespontului, pe teritoriul cdreia, s-a refusiiat idtii-
stdtitorul ciprului. x{en{ionim de asemeneacd in canon cuvintul eparhie
se mai folosegte incd in sens de mitropolie, gi cd se insistr in mod sr:ecial
asupra indetoririi de a se pdstra vechiul obieei.
logie), zisul an (virsta ardtatd), pentru cei ce gi-au ales viafa monahald.
'apostol
Cici este scris de durnnezeiescul (I Tim. 5, 9), vdduva la 60 de
ani si se numere (aleaga), in BisericS, iar s{intele canoane au predanisit
ca diaconifa si se diaconeasc6 (aEeze)la 40 de ani, vizind cI Biserica a
devenit mai puternici prin harul dumnezeiesc, $i cd merge inainte, apoi
gi tdria 9i rinduiala credinciogilor in {inerea poruncilor dumnezeiegti.
Pricepind qi noi desivir;it acest lucru, arn orinduit dupd dreptate
sd inceapi nevoinlele cele dupi Dumnezeu degtab, s6-[ insemnim cu
binecuvintarea harului ca printr-o oarecare pecete, gi prin aceasta s6-l
indemndm pe cl, ca si nu fie prea nepdsdtor, gi sd nu ziboveascS' $i
mai virtos s6-l impingem cdtre alegerea binelui, spre statornicirea in-
tr-insul.
(Can. 79 sin. I ec.; 15 sin lV ec.; 74 Trul.; 6, 44, 706 Cartg. 5, si"i.
I-II; 8,24 Vas. c.Mare)
Canonul stabileqte o primd orinduial5 rezonabilii, in ce privegte
virsta pentru intrarea in monahism.
Intii se enun{5 principiul care trebuie urmat intotdeauna in aceastd
privinf5, gi anume cA, votul monahal nu poate fi primit decit de la acele
persoane care au ajuns la dezvoltarea deplinl a ra{iunii, gi care astfel, se
hotdrisc in deplini cunogtin{d de cauzd cu ,,cunoaStereEi cu judecatS(.
De aici rezultS. ci in mod norrnal cel care urmeazd a intra in mona-
hism, deci nu in ministire ca simplu vieluitor sau novice, ci chiar in ridul
cdlugdrilor, trebuie s6, fi ajuns la maturitate. Iar aceastii rnaturitate este
identicd cu ceea ce se cheamd majorat, aqa incit de aici se ptrate stabili
principiul cI nurnai cei care sint socoti{i majori pot fi primi{i in monahism.
De aitfel. actul intrdrii in monahism fiind echivalent cu un act de
sehimbare a stdrii civile, este firesc ca ;i la acest act si fie adrnigi numai
cei care au implinit virsta de la care sint admi;i la sdvirEirea actelor de
schimbare a stArii civile. Principalul act de schimbare a stdrii civile este
cdsltoria, gi la incheierea acestui act nu sint admi;i decit cei care au
atins majoratul matrirnonial, care se stabilegte dupd {dri, in func[ie mai
ales de climd intrucit aceasta determind maturizarea mai rapidd sau mai
inceatd a tinerilor. Astfel, acest majorat era fixat uneori in {5ri1e din
bazinul mediteranean, incepind cu virsta de 12-14 ani, pe cind in fdrile
nordice intotdeauna a fost fixat cel nrai devreme incepind cu virsta de
16 ani; dar in mod obiEnuit,la 18-20 de ani.
In funcfie de aceste considerente, trebuie,fixatl de autoritatea
bisericeasci virsta intrdrii in monahism, adicS a depunerii voturilor
monahale, virstf, care fireEte, poate si difere dupd fari.
Al doilea lueru imporlant de care se ocupd prezentul canon, este
virsta minimd la care cineva poate intra in monahism, Ei pe aceasta o
fixeazd la 10 ani" insd numai uzind de mare pogordmint Ei strdduindu-se
si arate c5, cineva intrind mai devreme in mindstire,, adicd mai tindr, se
poate mai bine dezvolta duhovnicegte, gi poate astfel sd se hotdrasci
mai repede la alegerea vielii cdlugdreqti.
De aici se vede ed virsta minim5 de 10 ani, este socotitd vlrsta de
la eare cine'ra poate fi primit ln mfn5stire ca simplu viefuitor, iar nu ca
r3b 40 V - VI 0rul.)
CANONUL4l:(NOVICIATUL$IISPITI1iDACELORCESE
CALUGARESC)
cei clin cetafi sau sate, voind s6 se retragi in locuri inchise (si-
li se cade
hSstrii, claustre), ;i sd-;i poarte loru;i grija in singuritate,
"ruf intii str intre in min-6stire ;i sd se deprindd cu via{a schimniceascd
.u
trei ani sd se supuni in frica lui
lanaho'eticir, singuratic6), gi vreme de.
ii"-""r*", intiiiiat;rtorului (exarhr-rlui) mindstirii, qi sd- implineascb as-
cultarea cea intru toate, clupi cum se cuvine. $i astfel,- marturisind ei
(""il;"d;-'i dorinla) dgsttle alege,reaunei asemenea viefi'-;i ci.-o im-
ispiteasci (cer-
Lri,ti;earA pe aceasta cie buna voie din toati inima, sd se
(episcopul) din acel loc. Dup[ aceea,
ceteze) d,e cdtre inaintestatitorul
sd peireaci cu stlruinii timp de un alt a', in afara locului
i" "."it chip
lor. Cdci atunci vor cla (produce)
i;r"hir, "a tt ai aerrtin si se arate scopul
ci urmiresc
Jonua'a (increclinlare), cd nu r-ineazd miriri de;arte, ci
aceasti iir-,i;t" pentrii insupi binele cel adevdrat. Iar' 6uni implinirea
"""i utitu tinrp, daci ar rimine in aceea9i alegere' ei si fie inchi;i' ;i
,i ,rr le fie ingScluit sd se indeplrtez.e de acest silag (aditpost, aEezarea,
locuinta) afari daci i-ar tiri la acest lucru vreun folos ohqtesc sau vreo
l""tri;fa ob;teascd, sa1 vreo alti nevoie, care i-ar sili (pripi)' spro
rnoirte,' clar ;i aceasta (sir sc facf,) cu binecuvintarea episcopului flin
acel loc.
Iar cei ce ar incerca sI iasl din strla.sullor, in afara pricinilor po-
menite, (f[rd de motivele amintite), mai intii sd fie zivorifi, flrd voia
i; i;-;"-enitele (numitele) locuri inchise (claustre), iar dup5 aceea,sd'i
vindece pe ei cu posturi,si'cu alte nevoinfe aspre (strimtttri, cazne),;ti-
ind noi, dupi cunt este scris ci ,,nici unul, punind qlna sa pe plug 9i
intorcindu-se ind5r5t (spre cele clinapoi), nu este vrednic (apt) de im-
pirifia cerurilor" (Lc. 9, 62).
(Can. 4 sin.lV ec; 4 sin. I-'II)
Canonul Prevede trei ani de ispitire sau de noviciat in mlnistire
si apoi'un'an de incercare in afara niinestirii, ca astfel sd poatl fi veri-
i'i""ta hotirirea 5i statornieia, eelor care vor si devin5 monahi. Se inter-
'l
j
I
42. 43 V * VI (Trul.)
zice apoi
1eglrea din mindstire fdrd cauzd binecuvintatd, qi se previd
mijloace de indreptare pentru cei care ar iegi din mtndsti"e, ti moa
nereglementar.
se mai relevd importan{a Ei autoritatea episcopului,- ca unul care
apare ca prim staref al tuturor'mindstirilor din ep^arhie^.
CANONUL48 (Dr"vJgj1TUL,
gr CELTtsATUL
DIN CLERUL DE 1\4IR) Eprscoprl,oR Al,rj$r
Femeia celui ridicat Ia vrednicia.(demnitatea)
mai inainte de birbalur sru,. u.rin i,rf"r"g"." episcopiei, divorfind
hirotonia e.pisco-paliasupra irii i;;;;Ji;"ireciproci) dupi
r""i !e intre intr-o mini.stire zi<ritd de-
parte de srtagul (locuinla) upi."i-p,i"i
ri ra uirrr ;;;'l;""eficicze) trc
49 v-vr(rrul.)' 135
Fr 1,, Menlionim si curiozitatea c{ prin aplicarea acestui c?non, s-a ntrscocit o metodd noutr
de 4ivor!, gi anume aceeaci daci tatdl tsi tine propriul siu fiu la botez este obligat
sI divorleze de solia sa. Aceasttrinterpretarc, care pare ln fond ittstl din punct de vedere
al unul tnteles formal, a dat nastere la nurneroaseabtrzut'i. Intr-adevtrr, lntr-un atare
caz, zr plrea ci solia devinl rud{ spiritualtr de gradul II cu so}ul ,si lntr-un asemenea
grad de lnrudire spiritualS este interzisd cisitoria, iar celor clstrtorifi li se interzice con-
vieluirea si slnt obligati str divorleze.
Aceastl interpretare pare numai a fi justI, pentru faptul c,{ lntre sot si sotie nu tncape
. nici un fel rle lnrudire, rrici dc slnge nici de cuscrie, qi cu atlt mai putin o lnrudire spi-
ritualtr, lntruclt ei formeazi lmpreuni o fiin{d, attt sub raport fizic, clt gi sub raport
spiritual, iar dac{ nici raporturile fizice dintre soti, nu produc vreo lnmdire fiind amtn-
floi un trup, apoi nici raporturile de naturd spiritualI nu produe vreo astfel de lnrudire
tntre soti, ei formlnd amtndoi un suflet.
, .De aici se vede ctr lnterpretarea atit de cunoscut{ pe care am mentionat-o qi care a tost
. . folositi In cele mai dubioase scopuri, este de fapt o ristdlmiclre amlgitoare, iar nu o
interpretarc propriu-zistr.
,
i
i
1{b
60.61 v-W(Trul.)
|'.CANoNUI,?0:(l..Il)N1EII,ESATACA1NBISnRI(.]A)
'Si nu se ingiduie femeilor si vorbeasci in timpul ddrnnezeiq-
tilor liturghii, ci dttp[ cuvintul apostolului Pavel, si tacd, pentru cd ntl
li s-a ingiduit lor a vot'bi, - ci sd se supund, precum si legca zice:
,,Iar de voiesc sX inve{e ceva, si-;i intrebe acasX pe bdrbafii lor.(' (Fac'
,3, 16; I Cor. L4,34-35) ,J
(Can.66 Trul. 44 l,ri;;cl.)
'lor'sdraci ii
comunitSlilor bisericeEti;,Elei,se chemau agape, vrind:sir
se arate prin cuvintul agapi, cd ele sint expresia dragoslei, care stdpi-
ne;te relafiile dintre cregtini.
Jinerea agapelor in biserici, fusesr,,interzisri incd din veacul al
'patrulea, clar se vecle cd nu dispiruse nici in vrenrea. sinodului Trulan.
Agapele au avut un in-rpc-rrtantrol religios educativ ;i social, pentru
cd-prin ele, in prirnul rind, se venea in ajutor ceior lipsili, iai in al
doilea rind, se cultiva in pelrnanen!5 spiritul c1esoliciaritatelntre creqtini,
constituind o vie tnirturie despre valoarea practicd a credintei """9iinn,
In canon se rnai interzice asternerea in ]oca;r_rrilcclr_.cult A rlnor
'culcuguri
pentru dn-rme{i, precurn gi in gener,, -in"a.o,r in lliserica.
CANONUL 75r
-(lN_glSERrCA SA SE CiNTIi CU BVLAVIE, F,\R,{
VAIETE SI RACNBTE)
cregtin laic, cSci aceastl cste cea dintii ilviluire irtaintea p6ginilor' De
r,ui irtittau cineva asupra acestui fa;rt, de ar fi cleric, sd sc cateriscascS,
iar de ar fi laic sd sc afuriseascS' i i..J.iq !ii. ,,:
. (Curt. 30 I'trotl.) ':' "("r' fti I '''' rll
';'
Pentru motive *u.or",1"pJ'"cutn 9i pcntru a evila r$ib;urile sau
lcuzcle de irnoralitate din partea pdginilor, se itlterzice tuturor celor din
starea clericalA, apoi rlonaliitor Ei iaiiitot sd facd baie impreunA cu femei,
fiindcd in vremea aceea, dup! obiceiul pigin, Ia aselrenea bdi erau to{i
eoi, rtu sc foloscitu costumc do baie. i
'Atit
canonul prezent cit gi canonul 5s rrulan, vorbesc clespre,botc_
zul pmncilor, ca despre un lucru prea firesc qi obisnuit.,-
cealalta chestiu-ne importairti,
este repetarea botezulgi, lg cale o reglcme'teaztl canruur.
-in cazul copiilor ciespre "i.n * se ;tie bi
se poate stabili cd ar fi fost boteza{i, __ aceasta ca cxccptie cle 1,.
ta rlgu'la
generald, care interzice repetarea sfintei Taine a Rotezrriui (can. a7
iip ).
' :
CANONUL 87: (OSINDA ADULTERTJLUT) .:]
,
_ .,-A"_"uucare;i-a p5r5sit bdrbatul gi se duce rlupd altul est'6I'dulte_
r5, dupi Sfintul gi dumnezeiescul Vasile, "u"" pido liine
a ales acest
lucru. (acest din profefia lui ferer'ia: cA',,Jn.i--i"rrr"i"- *l*i
-cjtat)
(va fi) a altui brrbat, sE nu se intoarci la b6rbatul""i,-"r
t5, t'4 sE fier( (Icrt:ir.3, 1); ;i i;rri-rsi:,,cercr: o,l* iodatri) spu.ca_
11it*1 adurteri, crste
tT V-Vl(Trul.) --BE
. INGENUNCHERII IN BISERICA)
CANONUL 90: (RINDUIALA
purtitorii -Pdrinfii
Am primit in rnod canonic, cle la Dutnnezeu
pf""ir"--g*uncltii in durnineci, cinstind (astfel) Inr''ierea
no;tri, ,e ,ro
Drept acu"o "a si nu nesocotitn chipul lSrnurit al fincrii
lui Hlistos.
lirnperle credinciogilor, c_a-siP;
acestei (porunci), ,i"a"i,r, (poruncim)
preofiloi in altar' potrivit obiceiului
bdta, dupi intrarea cea tle sear6 a
pinS duminica
""""'r" fine 1in "igo"r"l nici unul ri no plece genunchii
lurninindei, ple-
seara unndtoare, cincl, dup6 intrarea in vremea (noas-
cind indata genunchii, in ciripul acesta sd aducem rugSciunile
ii"i or*"ulul. cdci socotirn noaptea cea dupd simbati ca inainte mer-
gjio*. f""f-rii Mi.tuitorului nostru, de aiunci incepetn in clip 4u-
spre lumin6'
hovnicesc cintirile, sfir'$ind sirbXtoarea de la intuneric
al zilei intregi' sX sirbdtorim noi
ca de aici inainte in-"urrul nopfii 9i
Invierea.
(Can. 66
91 Vas. c. Xt.;
canonul dispune in cc chip gi cind se cuvine a ingeuuuchea in
biserici, oprind ingenuncherea in zilele de clutninicd, cu motivarea ci-t
;;;;i;"ilg"r..,,ni'a duminica se cinste;tc lnvierea lui Ilristos. Aceas-
ti rincluialS insd nu s:a p5strat in Bisericd DupS rinduiala canonttlui
Drezent. ar trebui, ca de simbirtir noapteil, irind dun-rinica seara, s5 nu se
ingenuncheze in Bisericl.
.'.,-I],CANOITIUL'93: (NINDUIALA
PBNTRU CASATORIA CELOTT
. DTSPARUTI)
' Aceea al cirui birbat este plccat, fi, fiind cl ne;tiut (disltdr.ut)
ea s€: cdsitore;te cu altul inainte de a se increclinla, ilerlrru' mgartci
a.celuia,sivirge;te aclulter. De asernenease supun aceleasi certdri,
;i so-
fiile osta;ilor, cele ale cdror. sofi -fii'd neptiu$i tJirpar"trl se cisitoresc,
4 precum si acelea,care,.din pricins cilitoriei
biibatului "u_i aStcap_
tE. reintoarcerea. Insi aici luc.ul are oarecare iertar.e pentru ci-i e.ste
mare ,binuiald de moarte. Iar aceea care s-a cisitorit clin neptiintd
c;
cel pdrisit pentru o vrcme de citre sofie,-.apoi lisinrl_o pe ea, petrtrrr
cr s-a reintors la el cea tri'tii cu toate ci a siivirsit aclulter,
tgt"lt din ne;tiinfe :(gi) agadar nu se oprcpte de ra cisdtorie, t"'ii.,"i-ol
dar ai
li nrai bine dacd ar rdmine a$a.
Iar dacd intr-un tiurp oarecare s-ar inapoia ostasul a cdlui sofie,
din lipsei luj nrai intlerungate,s-a unit'(in.soliit';" un att birbat,
.pricina
acesta (ostagul) dac6 voi.rptc si-qi ia indatd pu .oiia sa, dindu-i-."
ui
iertare,
_din pricina. neptiinfei, (la fel), ;i birbatul"i "u*"'r-'1"*tjr" *
ea in a doua cdsitorie. ,. , ,
(Can. 37, 36,46 Vas. c. M.)
canonql intelzice ca vreo femeie s;'r se cdsdtoreasciiinaintc
de a
se.incredinfa 9espre moa-rteasolurui disprrut, fie i' vreo cdidtoric, r'ie ca
ostag, fie in a1t chip, declarind adurte." pu "ui" care ar proced,aastfer.
se
arata totu;i ingdduinfd fafd de acele femei care s-ar cdidtori. ain pricin"
irbscnfeiprea indr:lungatir-asofilor, absentacare poate naqte binuiala
ca ei
ar fi-morfi'-Aceeagi ing5duinfd se aratd gi ferneilor "ur" i-uu cAsdtorit
cu
".te nu stiau cd era cirstirorit. In fine, canonul prevcde
:l:j:1.11,..l::-yi:
ca osta$ul reintors acasd,daci este ds acord, poate sti-Ei revenaide
- " -'. ", sotia,
chiar dacd aceastairrtre timp se miritase. _
:",t':;
CANONUL e4: (JURAMlmrul FAGIN SE OPRE$TE)
';... canonul supune cert6rilor (pedepselor) pe cei care se juri cu
jurdrnint elinesc (prginesc); 9i noi Ie hotdrim'acestora
afurisirea. ,
( C a r t 2. 5 .A p . ; 1 0 ,7 7 , 2 8 , 2 9 , 6 4 , 8 18, 2 ! r a s c. . I V . )
., .,\,iil
se interzice pentru creEtini forosirea jurA'rinteror p5gine, ca incom-
patibile cu calitatea.de cregtin,. precum gi pentru cd ur"u
inrpr"unate, co
formu]9,..9are, echivalau uneori cu lepiclarei credinlei ".&ii"".
i . P a n . 7 3 A p . ; 7 4 , 7 6 ,9 7 T n t l . ) .
i
Canonul interzice ca cineva sti locuiascd in rnocl necuviincios in
clSdiriie bisericegti, dispunid, ca cei care ar face rina ca accasta,sd nu
mai fie ingdduili nici rnicar in sdlile destinate catehumenilor, ci si fie
scogisi din accstca.
Prin aceasta mdsurd, s-a afirmat clreptul autoritililor bisericeEti;de
a dispune asupra tuturor clddirilor destinate h-rcrdrii reliriioase a Bisericii
gi aparlinind oricdrei Biserici locale. ,ti,titt.r
OB-100 V-VI(Trul.) 150
strici mintea gi' imping spre afilirile pldcerilor rupinoase. Iar claci
cineva s-ar apuca (s-ar incumeta) si faci act'st lucru, si se afuliseascd.
' Deqi se ocupd numai cu pictura, condnurnind folosirea ei pentru
propagareairrroralitatii, in rnod logic si liresc, se poate consiclerd,c'd prin
analogie, hotirirea canonuiui prezent cuprinde condamnareain principiu
a folosirii oricdrei arte.in scopuri irnoralc.
.vlistare ale ,stricSciunii, difl care r'6ul se r:evarsS di*r plin 9i merge
inainte: pind s-ar opri prin pttterea vindecdtortrlui (a doctorului). Drept
aceea, c"l "* aratii ;tilnf5 cloctoriceascir (meclicala) ip privip{a suflg-
tului, mai iutii trcbuic sa celceteze starca (clispozilin)ceirti ce a picd-
,tUit;..Ei daci inclini spre sindtate sau'climlroti'iv6,- cireami la sine
insdqi'boala prin nlravui'ile sale; .si vegheze cum se ingrije;te in vre-
rnea'.aceasta,lintrc timp) cle intoarcereii (rcstabilrea) sa, pi daci nu se
irnpotrive;le, mesterului (doctorului), ;i v4tdma{ea sulletului,opre;tc
,din pr:iCinA folosirii doctoriilor puse ,asupra ei, ;ii astfel sI se mdsoare
,rlrilostivirea tlupd v rednicie.
circi tot cuvintul (toata grija) lui DumneaQu.;i ale celui cdruia i
incrcdinlat cii'ruuir:ca de . p$stor (pas{orala), este sd adtrci inapoi
s-a 'intoi.rrcA)
(sa oaia cea rdticitd ;i si vindece pe cca lnulcatit de 'arpe,'
ii fA*l 'ici s.r o impingd .spre .pr:ipastia deznidljduirii ;i nici a sl^6bi
-dispicfuirea
iti,ii rpt. molcgirea ,si spre viefii,' ci in orice (fcl de) chip
si stea-irgpotrir;a sulerinfci (patimei), lic prin doctoriile cele rnai aspre
(uqoare)
;i'inaj iu!i-, fie fi'i' cele' rnal rnoi (stiportabile) ;i mai blilde
.ii sa s" nevoiasci (iupte) spre inchiderea (cicatrizarea) rinii, cercetind
-ioadele pociinfei qi ingriiiqd ct1 infelepciune. p9 gmul. cel chemat spre
iiiatucirea cca'cle'su:;.-Aiadar- treb'ie ca 'ei sd lc gti'r pe anr.indoud'
fi /pe cele AIe asprirnii gi pe -celeale .obiceiului (certite- de obicei)-,dar
ii-,'urnrlrii chipul-ccl' m6i inditinat, la cei cars nu primesc asprimea,
Vasilgr., !i
"ppc",uotne ipva{d pe noi Sfintul , 1.
':'. .'(Can. 1'2sin. I ec.; 2,5,7 enctrd\t'Enciclq'lui' Atanasie cel !,fare
citlt'e'RuJh't; 2; 3; 74',7 5, 84: 85 V ast.Iec: L4.; 4, 5, 7, 8, Grig' tv"i's'/.
Cuprinsul canonului este cie cea mai tlare intltoltar-r[ii pentru ind-rti;
rl')arr)adulrovnicilor, citrc sint povdfui{i sa procedeze cu infelepciune fafd
de piicito;i gi cu o niiiestrie, asemitnitto:rreaceleia pe care o foLosescme-
,dicii in tratarea bolnavilor.
''.. priu."u
de a lcga gi dezicga, angajerazilrt ceermai grga rdspunder-e
pe. clrmqitorii sutlr-Itelor crt'rlincio;iloi', folosinclu-lc, in clzul cirmuirii
.irccstora, de lucruri mult mai delicate si mai inportante in acelaqi timp'
tlccit sint celc ce ceclsub inr;rijirea rncdicilor' :
Pentru a releva iprpoitinqa pe care o are milicstria duhovnicilor,
credincioslii siqt ega plecum
i;utertr spune cu dreptate cr't pretgtindeni,
:j.nb.;i,duhovnicii, Ior. r l
lrl, Daci, aqadar, pcltru, stoarcereaaurului sau a'vreunui alt soi, sau
pentru vreo patimd ,B sd' s-ar gdsi cirleva (d4tre episcopi) oprir-rd de
ia slujbi (Iiturghie) ;i afurisind pe vreunul dintre clericii supuli lui,
sau inchizincl vreo cinstiti (sfintir) biseric5, spre a lltl se sf,r'ir;i in ca
slujbele lui Dumnezetr, 9i trecind (intir-rzind) nebunia lui asupra (lucru-
lui); celui nesimfitor.ycu, atlevdrat fdri sirnfire fiind (ace1a)se va su-
pune;i aceleapipdtimiri,';i se va Fi intoarce riutatea lui asupra capu-
iui s6u (Ps. 7, 17), ca un' cilcdtor al pcruncii lui Duurnezeu 5i al rin-
cluielilor apostoliie,,,Cdci:,,;,i,,Petru,cdpetenia (corifeul) diltii al apos-
tolilor porunce5te: ,,Pdstorifi turma lui Durnnezeu cea intru a voastri
(grije). r-cghind asupra ti, qi nu cu silnicie ci cu tragerc de ininr5,
clup5 Dutnnezeu; nu cu cdutare de ci;tig ru;inos, ci cu rivpi, nu ca $i
cind a{i fi stlpini ai ob;tilor (pirstorili}or), ci pildi facindu-vi tur-
lnei,. si cind se va ardta 1\ritipdstorul, prirnifi cunulla cea neve-stejitd
a rndririi(' (I Petru 5,2-_4).
(Can. 29 Ap; 2 sin.',lV, ec.; 22, 23 Tru'\.; 5, 75, 19 sin. VII ec';
12 lttocl.;'Z Sarcl.; 9 Vos,.ic.M.; Enciclica lui, Ghenadie.; Enciclica lui
T'arasie.)
Cuprinsul cbnonului,preZent este o pledoar.ie,impotriva arghirofiiiei
qi impotriva celei mai urite manifestdri a ei, sirronia.
: , , |n textul ,canonulu'ise enutneri Si se condamni, citcv:t diutrc c:e:lc
rnai frecvente forme de rnanifestare a arqhirofiliei ierarhilor din vremea
rospbctivd, $i prin anaiogie; se inlelege, cd este condatnnatd orice mdsurd
prin care , vreun ierarh sau vrib altd fali bisericeasc5;ar cduta si-istoarcl
venituri sub orice pretcxt de la subalterni.
, Este vorba firgte numai de ciEtig rtt;inos, neadmis in chip lcgal,
cis,tig ce nrt i se cuvine,' si ;care, daca totuqi Sc stoarce, constituie 1n
pdcat grav, cdci prin eI ,,Se ia piinea fiilor((, 9i pdrinlii apar astfel in
chip de straini asupritori.
( C a n . ; 3 8 , , 3 9 ,4 0 , 4 7 , Z J A p ; 2 4 , Z S s i n .I V e c . : 4 g TruI.;
7I, 73, sin
V.lI ec; 15, Anciro; 24, 25 Antioh.; 26, .lS Cartg.; Z Ciiit
AJer.; 10 Teofil.
Ale:r.)
Canonul itrterzict'in gencrc instrdinarca in orice fornrd a vrcunui
bu. bisericesc.in mocl special, se interzice ca ceva clin bunurile biseri-
ceqti sd fic trecute in orice form{ in miinile dregirtorilor lumelti, oprin-
du-se chiar gi,sd li se vindd acestora pdminturi d"eale bisericii, qi airp"-
nindu-se ca atunci cind ar apirea vreo astfel de necesitate, vinzarea
si
se faci clericilor, sau celor iare trdiese cli:r ','r* pJ-ir-rtului.
Drept temei pentru interzicercir oricdrel instririniri a bunurilor
bisericegti, se'rc'produce integral textul cano4ului 38 apostolic.
nemailuind hirotesia
tunderea in oler' din pruncie Idrd hirotesie ,apoi'
d e l a e p i s c o p , ; i c i t i n c l d e p e a n l \ / o- n l a a d u n a r e ( s l u j b acum
a r ) ' f ai.ai'te
c^iucrul
acesta fdr6 de rinauiatA (necinonic), 5f.(e1'nicinrca tle
privin[a c?ilugiirilor si se pd-
si nu se mai fa.a-lucrui acesta; iar in
zeascl aceea;;i (ti"d.;i;t. ia. hirotesia citelului este ingiduit fiecirui
clacd egun'enultri
;il;;. ;a o'fa"a i"-ioi"isti.ea sa ;i numai in aceasta,
- fire;te ";Jt liincl pres6iter, - i s-a clat dc citre episcop
insu;i,
hiroie.sia pentru cirmuirea (treapta) de egumerl'
Agijderea,elupdVechiulobiceipilrorepiscopiistrcadesirinairttclze
(hiroteseisca; citel- cu invoirea episcoputttt' ,, ,t.; .)/
u" i, ,,,1
' ' ' ' ' : " ? ' ''ri
( C a n . 7 4 , 7 5 , 2 7 , 3 3 T r u l ' ; ' 1 5 L a t t t l ' )i '
in' lt'-il'i'
Canonul dispune, ca rinduielilr: privitl,,"::.."i:,.1t'tittiil"it
p r e o l e a s c a s e s e o b s e r v e c u p r e c i z i u n c i n l a t u r i l r c { u _ s c . , a bfh.ra
i t t c hiqo-
rilcdclit
acestea. In special Jl"i".ri"" indeplir-rirca funcfir,inii de cite!,
egumenul,in,mindstircit si-i'---
tesia in accarstat."upia, -Ei qi se dispunc ca 'egumerl''';
sii
clacJrreste presbiter a primit hirotesia ill trcaptii clt"
i recunoa;te gi horcpisqol:ulYl'ia
poata hirotesi cite!. Acelaqi clrcpt -se exprc:; dln
i"lit"-""ti.rt" "pif"opuiui'vicar, insa numai ciud are tnanciat horepis-
acestui tlrelrt al
partea episcopuiui";i;.-p;";;-iurrciamenterrea clovaclir
copilor, canonul i.t\rJJ ,;"*it-f o,Ui""i:;' ittpt q" constituie o nou'r
;i:,;i;;&i'i-;; ;",,,,.;uEt"obiceiurui putcrc icge. clc
;;'il"^i;ili;ii;'
CANONULl5:(Cl.tilil('ULSA'S[-L]'IEASCAL"\()SINGUIIA
BlSElitcA)
c,lclicul sf,' nu I'e
:, De acum inainte (de la c'itnonttl cle'fatir inainte)'
,rinduiasca ta ao*e-biserici, cici acest lucru este de lreaba (pto4t_,tl
n e g u s t o r i e i ; i a c i ; t i g u l u i r u l i n o s , ' l i s t r S i r r o b i c epoate
i t r l u i bcirlcva
i s c r i c esi
s c . sltt-
Circi
am auzit din inruii-?i"r"r Domnului cir ,,ilu
j e a s c h l a c l o i d o m n i ; c a " i ' u t ' p " t t " t ' l i l ' v a u r i - ' s i p e c e l i l a l t i l(\{t' Yil
iubi, sau de unul;;';iipi;i pe celSlalt il va nesocoti (dispre!ui)(6
b', 2 4-'A;adar,
). ' ,; :.
- intru ceea ctl
,,fiecare, - dupd cuvintul Apostolului 20) si'r
(I Cor'. 7, ,si
a fosi irfr"-ut, intru "",,u "" este dator sh i'imin6"
se fac in trebttrile bise-rice;ti
stea Ia o singur6 biselicir. cici celc ce
"i;tig"",uitr"i,-ti"t.str5i'e cle f)ttmnezeu. Iar pelt1u trcbttin!.
i""; felurite. r\saclar, de aI'
i"".it,,i viefi, sint indelet'iciri (rncgtc;ugiri),
'celle 'trebuincioasc
trupului; cici
vrea cineva, sd-si "i;tig.t din acestea Inine, nrii-
'rele ;i ale celor ce sint c'
;t." ";;;i;l; ,,ifitil"'evoile iil
(r'' Ap. 20, d4)' $i acestea-(sa se observe)
.nile acestca au ti;iit'; cele din
: aceastd cle Dumne zia pizitd cetate, iar in locurile (localitirlile)
uiu"e, si se inglduie, din pricina lipsei oamenilor'
ec': 17' 18'
(Cun. 14, 75, ap,; 75, 76 sin'-l ec; 5, 10t l!' -sin' ly
S n r t l ' " 5 4 ' 9 0 C a r t g ' ) ir ':
3 1 T r t ' t t . ; 1 0s i n V t i " i . i S A r t t i o h ' ; 7 5 , 1 6
174
16.'lf vrl
'
: Se interzice slujirea unul preot la doud biserici, se in{elege insd cri
si la mai multe, calificind acest lucru drept negustorie qi goand dupA
iiqtig rusinos.
..;
Se ingaduie totu;i ca un preot sd slujeasctila doua sau mai mr:lte
biscrici, atunci cind este lipsi de clerici. i t ; ' , ;lr
, l
I ' l
ri' -
cANoNITL 16: (sB ostNDE$TItLuxut, clEltut-ut) :
Toati upurdtatea(frivolitatea) ;i podoabatrupeasci, sint striine
dg rinduiala ;i de starea- pr:eofeasci. A;adar episcopii
-""rtr"1u sau clericii, care
se -irnpodobescpe ei cu haine strilucitoare ;i (r-nindre),ace;tia
trebuie si se indrepteze, iar daci ar stdrui si se dea cert5rii, a;ijclerea
gi cei ce se urlg cu miresme. Pentru ci, rdddcina amiriciunii odrislind
in sus, ritdcirea (erezia) clevetitorilor de creptini trriciune s-a ficr.rt
bisericii sobornice;ti gi, cei ce au primit-o pe aceasta, nu numai ci
au urgisit zugrivirile de icoane, ci au lepbclit ;i toatr evlavia, r,dtx-
mind (iig-nind)^pe
-cei ce rviefuiesc in chip cuviincios si cucernic ;i
s:a implinit intr-insii ceea ce este scris: ,,Llriciurre ests picitosslrii
cinstilea lui Dumnezeu(((Sirah, I, 24).
f)t'ept aceea,_
{e se vor gisi oar.ecare luinclu-i in lis pe cei
imbrdcafi crr hainr de rind 1si'rpla; si cuviincioasi, prin certare si se
indrepte. c6ci din vremurile niai' clernult, fiecare La.nat di1 starea
preofeasci se pulta cu inrbricimintea cum se cade (modc:sta)gi
ctrviin-
cioasi. cici tot ceea ce se ia, nu di' t.ebuinfi, ci pe'tru impodobire,
cade sub invinuirca
zice nrarele \rasilc (in.de ulur5tate (desertlciunc',-neciribzuinlri;, precrrrii
prrtvila sctrrtii 49 pt.' 'ronahi;: ,,Dar nu se
irnbldcau nici cu inrbrirCdrnintepestrifd cliri
fesnturi- ite matase, nici
nu au adrugat la nrarginea ve;mintelor bucrfi de alti culoare. cici
au auzit din li'rlla graiului tlumnezeiesc,ci cei ce poarti haine
moi
sint in caseleinrpirafilor (Matei 11, B). I .
(Can.27 Trut.; 21 Gangra;) 'nn,,
t, .ttl ; ,.rO o, ,. '.;
canonul condamnii luxul in gehere gi al clerrrlui if1:'special.,Tot*
tli .ui-utq ca prin lux se p.o'ooaZi sminteald gi chiar se alimenteaza
rdticirile hulitoriior de cle;tini, ar-.ro fost cazul, cu rlr.rgmaniiicoanelor.
;i
"' '
: . -
-trr'- . C AN O N U L
2 0 ;Grri N A .C tl rtOtl
',t : s:r ' uU M.\i t.r i.l)
.,,, Orinduirn ca tL' la cauorrttlde fafir inainte, si nu mai lic nrirrir-
tire de dou5 feluri (dubli, mixtir), pentru ci acest lucrrr rnultor.ale.este
(se face) smintcali ;i poticnire. Iar dacii unii, inrlrreunl-r,cq, ncamurile
(rudele) lor yoicsc (se liotirrisr-) a. s-elepitra (ilo..lume), si a,ur:4ra
,r.ietii
21 \;II 177
'
' r'I
!]"t 'i; '1*t I
.t, , i e
'tt:,
'!e. i 'j
( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 1 4 ' : i t t .I V e c . ;3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n i . ; t N e o c e L l "1; 6
Cart.; 69 Vas. c. Mare.)
F: l , ,|,|:
CANONUL 11: (RAPIREAjLOcoDNICETl,rtn,ini ,iltrril,
Sinodul a hotdrit ca fetele, care s-au logodit, pf dupd aceea au
fost r{pite de allii, s5 se dea inapoi celor ce mai intii s-au logodit
cu ele, chiar de ar fi suferit ;i sili de la aceia.
( 6 7 A p . ; 2 7 ' i i n I V e c . ; 9 2 , 9 8 T r u 1 . ;2 2 , 2 5 , 2 6 , 3 0 , 4 9 , 6 9 1 / c t s 'c '
M)
Prevederile accstui canon care stabilegte ci--tlogodnicilc rapite sa
se de'a inapoi logodnicului lor, chiar dsci au fost siluite de riipitor, tre-
ales
buie coroborat cu canonul 67 Apostolic si 98 VI Ecumenic Ei rnai
laiq ta aprecierea logodnicului li-
cu canonul 22 al sfintului Vasile care
sau nu pc logoclnica rupita'rsi necinstitl dc aitul'
bertatea cle a reprimi
: i l
: cANoNUL
rs: fionrrrscoerr;
.!6rr' llor"oiscopilor nu le 'este iertat sd
hiroton"u."U ,prertit"ri sau,
diacon in altl eparhie, dar incE nici presbiteri pentru cetate, decit
nurnai cu incuviintarea episcopului clatd prin scrisori. .,.:
.al
(8 sin. 7 ec.; 74 sin 7 ec.; 74 Neocez.; 8, 10 Atttioh;. S?-I:,aocl.;89:
Vas. c. llIcn'e)
In acest canon se stabilegte statutul juriclic al horepiscopilor star,
bilind cd aceEtia aveau dreptul sd hirotoneasca preofi ql iliaconi numai l i
pe raza circurnscripliiior lor. in alte circumscripfii puteau irirotonii insa
rrumai cu delegatie scrisS de la episcopul locului. ,,,;., j
(14, 36 Ap.; I sin. I ec.; 9 sin. III ec.; 29 sin. IV ec.; 3T TruI.; IT, 1g
Antictlt.; 77 sin. I-II.; 7,2,3, Chiril Aler.)
In canon se are in veclere cazul cincl un eprscop, care nu ;i-a pu-
tut ocupa scauntrl destinat lui, intcnlioncazA sa rapeasci prin violeulti,
eparhia altui episcop legal instituit, dispunir-rd ca, un astfbl de episcop
sI se afuriseascd,adrcd sd nu mai aiba dreptul erse bucura cle cinstea cu-
venita episcopilor
Dacd fdrii rea' inten{ie, doregte, sd pdstreze parphia pe ca'e a a-
vut-o ca presbiter, piqit cind s.inodul va decicle asLlpra ocuDarii sciillnu-
lui pentru carc a fost hirotonit, Parinlii disl;urr ca unui aitfel ctc epis-:
cop sI i se asigure toate drepturile presbiteriale.
In cazul cd un astfel de epi.scopprod.ucc tulburAri impotriva c1-ris-
copului locului, Parin[ii dispun ,ca unuia ca acesta sd i se ia parohia $i
sd se excluda din Biserici. .,it, .^1,,"rr,
,r,
CANONUL 19: (C,,\DEREADE I-A I,'tlCIOnIE- (I'ltci()rirA)) ,""
lll
cei ce l[gdtluind fecioria, violeazx votul, si se supund hotaririti
pentru cei ce se cdsitoresc a doua oar6. A;ijderea am oprit ca feeioa:
rele si viefuiasci impreund cu oal'ecare bdrbati ca surori.
- , ! 5 , 2 6 A p ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c . ; 5 , 7 2 , L J , 4 0 , 4 4 , 4 6 , J Z , T r u l . ;
4 8 , 2 2 s i n . V i l e c . ; 3 , 4 , 2 5 , 3 8 , 4 4 , 7 0 C a r t . ; 3 , 4 , s i n .I - I L ; 6 , 1 g ,l g , Z 0 ,
60 Vas. c. Mare)
in prima parte s acestui canon se are in vedcre infrac{iunea cll-
cdrii fdgdduin{ei castita{ii prin incheierea legald tr ciisdtoriei, prevdzind
pentru cei ce savirgesc aceasta, pedcap;a ce se dd cr:rlorcastitoriti :r doua
oard, adici oprirea pentru un an de la impartAEanie (Can. 4, Vas. C. M.).
'
In partea ultimir se interzice vie{uirea fc'cioarelor (care au depus
votul castita[ii) impreunii cu barbali, ca suroi-i, t,crrziede sminteala intre
credinciogi. ! ,t
, ,lr I a l $ ',
CANONUL 20: (ADULTERUL)
Dacd solia cuiva a comis adulter, sau daci cineva conrite adul-
ter, se cuvine ca acela Ia ;apte ani si dobindeasci cele derlvir;ite,
potrivit treptelor care duc acolo.
de-
cSsdtoria incheiatS cu fratele, respectiv sora, primului sot este
ctarata nei"g;fi sanc{ionind pe cel ce face aceasta cu scoterea din co-
pifri fu slitqit,rt vieiii, clacd nrt se pocdieqte Ei nu desface cd-
il;i;;
sdtoria nelegiuitd.
DacS se afla pe patul de nroarte, 9i promite c5, dacd se face sdnS-
tos nu va .mai trai in cdsdtoria nelegiuitd, i se poate permite sd se
mirturiseascd qi si se impdrtdqeasc5.
In cazul in care una din -va pdrfi va muri, partea rdmasd in viald'
se spune in canon, ,,cu anevoie fi p6cdinla", adicd viala intreagi va
rdmine intre penitenfi.
.rr
, cANO:{uL 3: (oslNDA CA.SATO}iIILOR NEPRAVILNICE (NE-
LEGALE))
Pentru cei ce cad in mai multe nunfi este invederat timpul
hotarit pentru peniten!6, dar intoarcerea 9i credinfa lor le scurt:eazd
timpul penitenfei.
(79 Anc.;7 Neocez';1, 50,80,Vas. c' Mare)
!n canon se vorbegte despre cei ce rdmin vdduvi dupa cdsAtoria
a cloua gi se cdsdtoresc din nou, precizindu-se ca unii ca acegtia trcDule
*a ,r"m"r" timpul stabilit cle penitenfd, - fdrd s5 arate. cit anume, cu
-Ei viafa lor.
;rantl;""a ca i"urtu poate fi sburtat in funcfie de credin{a
respectat, fiindcd nu e
$;-;i;i ;; face releriie la un obicei existent 9i
stabilit in nici strnfflrioo.
'cANoNut +:
@anul'i{hanA DE PACAT)
i' Daci cineva poftind o fenreie, i;i propune a^ s9 culca cu dinsa'
dar hotirir"u ," n.i va deveni fapt6, se vede cE prin har a fost scdpat.
(70 Vas. c. Mare) J
Aici se face referire la cele patru trepte ale stdr-ii dc. pecil do-
(pofta), lupta, hotdrirea (consim{dmintul), 9i infdptutrea' Lonar-a
rinia
qi lupta, dacd vor fi invinse de
isi;i. A.t. ffi' Z5-Bb), precizeazi dorin{a
iriiiiit"-qi-nu devin"hbtdrire qi faptd'nu se pedepsesc.Hotdrirea se va
ilil;" judecdlii Ei acuzei, iar infdptuirea se va pedepsi'
ri'
CANONUL 5: (CATEHUMENII)
catehumenul, care a intrat in Bisericd pi st6 la locul catehume-
"n*,-iuli-"" pa"ei"i, de este dintre ingenunchetoli, si asculte firi
,re *ui pacatuiaJce; iar dacd gi ascultitor fii'd va pdcitui, si se excludd
- . . -Bisericd.
din -., ' J
:., :.
Vas. c. Mate;4,6
- ..{2, 77,:'72;13t 74 sin. I ec.; 9.6 TruI.; 19 Laod.; 20
T'imotei Alet.; 5 Chiril AIer.) l; ) r :!; '
1s8
6-8 Neocez.
ct
202 12-15 Gans.
ll
203
tG-t9'Gang.
A v i n d i n v e d e r e i n v d { d t t r r a g r e q i t i a e u s t a ( i e n i l o r . c ainr eascezd'
cereaua-
a"ptiio"---for sa-Ei pariiuut"a famitii Ei copiii Ei sd triiascd
pdrintii supune """ilolii p" parintii care perdseau-copiii qi nu se ingri-
j;-d'" .;"it"""u Ei educareaacestorape motiv de evlavie'
''cauoxut
16: (INDATORIRI ALE coPIILoR FATA DE PA-
DE INDATO-
RINTI). (EVLAVIA Nu-I DEZLEAGA PE COPII
RIRILE LEGAL.EFATA DE PARINTI)
de cei credin-
DacS oarecarefii s-ar depirta de pdrin{i' mai. ales pdrinfilor'
gi ng ar'da luvenita cinste
ciogi, sub pretext de evtavie
preti"i"au-se de cdtre ei evlavia, sd fie anatema'
(7,74, 75 Gang.)
coPiii care, din
Pdrintii continud ideea 9i condamni la fel Si Pe lor.
pretinsd evlavie, nu se ingrijesc sau nu respectl Pe Pirinfii
. ( . 3 ! , 5 ! , 5 : A p . i j : i n . I V e c . ;2 7 , 8 0 T r u I . ; 7 6 s i t . V t I e c . ;5 , 2 0 G a n g . ;
5 Antioh.; 77 Sard.83 Cartag.)
canonul acesta formulat ca o concluzie generald a canoanelor pre-
eedente (1-20) prezintd in a'rdnunt invdfdtu"ra mincinoasd a Iui
Bus.
pe rind fiecare punct al acestei invatitu.i. i;--i"i-;-
flti:'^TTlr_onind
te :lu canoane se anatematizeazdseparat toate punctele. iar in can. 21,
referindu-se la acea invdfdturd, .'"aa reguiiie g€""rir" pentru tofi
cregtinii ortodocgi.
Avind in vedere invdtdtura gregitd a eustafie'ilor care eereau
practicarea unei asceze rigicle, perinlii susfin cd adevdrata
ascezd este
numaicea propovdduitd de Bisericd, confonn prer.ederile sfiirtci s";ip:
-cu
turi, adicd practicatd cu evlavie gi nu din rnindrie.
I Aatioh.
CANONULs:(CLERULSEI\,TUTANUMAIDUPAPRAVILA)
DacSvreunpresbiter,oridiacon,oriingenere-oricineclintreeei
duce in alta, apoi des6virsit
din pr.otie, pa"arilrJu-gi p-arohia sa, se va
ta put""aci timp indelungat in alti parohie'
mutindu-se, "u iu"u""a-
daci episcopul siu propriu
acela sd ,ro *ui^^iit""gttiruarca mai alei, parohia sa' nu va asculta'
chemindu-l ,si ttatuinai-i sa se intoarci in
desdvirgit si se cateriseasci din sluib6'
Iar de va stirui i"- ""ti"a"iali,
"" ." mai reintegrezg sau de serviciu. Iar
incit nicid""o* J- \a _locul
aceastb [ricin6, l-ar primi alt episcop-'- 9i
daci caterisit fiind p""i- care desfiin-
de la sinbdul obptesc, ca unul
acela sd p"i-uu""a-.fiiii-iu
feazd legiiririle biserice9ti'
206 4-6 Antioh.
! 1 1 , 1 9 A p ; 1 5 , ! 6 s i n . I e c . ; S , t 0 , 2 0 , 2 J s i n .I V e c . ; 7 2 , 7 8 T r u t . ;
75, 16 Sard.; 54, 90 Cartg.)
Vezi can. 15, 16 Ap.
CANONUL 5: (SCHISMA)
7-9 Antioh.;
( 1 2 , 7 6 , 7 3 , 3 2 A p ; 5 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 2 0 L a o c l . ;7 3 S a r d . ; 7 1 ,
29, 133 Cartg.; I sln. SoJ/ o(r B ,
' In acest canon se intdresc prevederile can. 32 ap., stabilind rindu-
iala ca un excomunicat sau afurisit de episcop nu poate fi primit decit
numai de cel ce l-a pedepsit sau dacA sinodul va hotdri ltltfel.
. ( 2 8 , - 7 4 - A p .5; s i n .I i e c . ; 6 s i n .I I e c . ; g , 7 Z , 2 g s i n .I V e c . ; 4 , 7 2 ,
74,Antioh.i 3, 4, 5, Sarcl.;29, 65, Cartg.; gg Vas. c. Ir[are1
se intdreEte rinduiala potrivit crreia, ia o hotarire luatd cu unani-
niitatc' de sinodul rnitropolitalt nu se admite recurs sau apcl.
'
CANONUL 16: (RAprRE DE SCAUN EPTSCOPAL)
Daci vreun episcop firi episcopie, aruncindu-se pe sine asupra
unei biserici fdri episcop, ar r5pi scaunul fXr6 de hotdrirea sinodului
complet, acela sd fie lepddat, chiar daci ;roporul intreg pe care l-a
ripit l-ar alege pe el. Iar sinod complet eite acela, la care este pre-
zent gi cel al capitalei, mitropolitul.
(14 Ap.;1.5 sin.I ec.;5 sin. IV ec.;2A Trul.;21 Antiott;7,2,
17 Sard.; 48 Cartg.)
Canonul intdreEte rinduiala cd rinduirea gi instituirea episcopilor
in fun{ie este de competenfa sinodului mitropolitan competent, adica
p1e-zidgt^de -rnitropolit, Ei rinduiegte cd cel ce nu respectd aceasta rindu-
iald sd fie lepddat, chiar dacd poporul intreg l-ar solicita pe acesta.
_ _ (3J Ap.; 15 siy. .I_n:.; 2 sin. Il .ec.; .g sin. Iil'ec.: S sin. Iy ur.,
17 TruL; 13 Ancira; J, 75 Sarcl.;4g, 54 Cartg.)
Intdregte prevederile can. B5 ap.
x?
1, 2 Laod.
:;i" cANoANE"'#Tf?i111f":J'il:ILEA
LocAL' "
I
ha
8-10 Laod.
":
CANONUL 8: (PRI\{IREA ERETICTLOR)
cei ce se intorc de la eresul celor ce se zic frigi, de
ar fi ;i in
clerul cel de Ia din,sii socotit, gi s-ar zice cei ,r"i *iii,
unii ca aceg-
tia sd se cateriseascd cu toat5 sirgui'fa gi si se boteze-'de
presbiterii Bisericii. episcopii 5t
- , i , . t t
_ _ _ ( 4 6 , 4 7 , 6 8 A p . ; 9 , 7 g , s i n I e c . ;l , 7, sin. II ec., 95 TruI.; T'Laocl.;
57 Cartg.; 7, 5,4T Vas.'c.Itiurel
In privinfa primirii ereticilor a se vedea gi can. 1 qi Z sin. II ec.
CANONULIl,:(CEATAPRBSBITERELORSAINCETEZE,(sA
NU MAI FIINTEZE))
adic6
Nu se cuvine a se a$eza in BisericS ccle ce se zic presbitere,
intiistEtdtoare.
a se mai
-,., Prezbiterele sau intii stdtitoarele pe care phrinlii-interzic
db bine'i,-p-omcnite de Sfintul A-
iii{iiHiti'i"^;ii;;,-ri"f ,i""afdtoarele
primului. si-
oostol pavel G Tim. S, i; Tit',. 2, 3) qi cunoscute de pdrin{ii
rr Niceea (Can. ig) ca fiind organizate intr-o societate
il;;.;;;i"t-a"
anumit, asemSndtor cu cel al con-
aparte prin consacru* a"pa'un rituil
-femei
ir.-i.iunea de catehete pe searna femeilor, indru-
sacririi diaconilor, *"i"a
.,rp"u""gt i"a p" ;i in bisericd, de unde au primit si nu-
;il ;i'd" ales cd
*;I; iirtlistalato""6,- U,t"nrindu-se de cinste deosebiti mai
Ele nu aveau voie si predice gi nici sd a-
nraloriiatea erau qi in virstd.
;i.t" il iliezarea ierneilor, sarcind rezervati diaconilelor.
ed urm5-
Probabil din cauza mindriei lor qi mai ales a-.faptului pen-
pSrinfii de Ia Laodiceea interzic
reau adeseori interese rrateriale,
tru viitor sd se mai instituie prezbitere sau intiig:zdtoare'
l5-lE Laod.
. ;
CANONUL 18: (VECERNIA) :
Aceeapi slujbi a rugEciunilor trebuie sE
se faci totdeauna gi Ia
ceasul al noulea gi seara.
.l
(15, 59 Laod.; 108 Cartg.)
''
Pdrintii considerind ca sint suficiente.rugdciu'ile
se pot citi atit la ceasur al noudlea cit gi stabilite, qi ele
,i"ri iu-ru"ernie, interzic
19-22 Laod. 22r
23-27. Laod,.
CANONUL23:(CrTETrr,pSALTrr (CINTARETTT)
Nu se cuvine citefilor, sau psarfilor a purta orar, gi aga sE citeascd
sau si cinte.
(29r 5_9Ap.; 16..{ry I ec.; 4 ,in. I\/ ec.; 4, 33,25 Trut.;
14 sin,
lV ec.;22,59 Laoct.;10J Cortg.)
(37 Ap; 5 sin. I ec.; 79 sin. 4 ec.; 6 sin. 7 ec.; 20 Antioh.; 78,76, 95 #+
Cartg.)
Canonul impune ouiigHiirritutea participi"iis"efiscopilor la sinodul
mitropolitan, relu,ind qi intarid prevederile can. 37 ap.
:.,,,
CANONUL 41: (EpISCOpUL ApROr3A CALATORTILE CLERTCI-
LOR)
Nu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul si cdlStoreasci fird
porunca episcopului.
(72, 13,32,33 Ap; 77,13 sin IV ec; 17 Trul.; 6,7,8, 11 Antioh.;
45 Laod.; 7, 8, I Sard. 32, 706 Cartg.)
A se vedea canoaneleparalele, in special canoaneleapostolice.
Laodiceea
227
42-45
CANONUL4z: (CATEHUMENTT
BOTEZATT
IN cAZ oa r:o.r.#y
se cuvine ca cei ce in boarE au primit luminarea gi apoi
sculat, sd invefe credinfa ;i si cunoasc-d c6 s-au i"vreani"ii- s-au
-,la;
d;
dumnezeiesc.
(2, 14 sin. I ec.; ZB,96 Trul.; 72 Neocez.;79,45,46 Laoct.;
45 Cartg.)
catehumcnii care se irnbolniiveau puteau fi botezafi inainte de
se-fi implinit in intregime tirnpul_presciis pu"t* inil"tti" a
(inva{dmin-
tul.de.credin{d) (can. 14 I ec.; +o taorr.). Dicd se i"ra"alo;"au
insa erau
obligati sd continue inst*frea- gi edlca.*u prui""iiri pentru catehu-
meni, gi a ardta cd s-a lnvrednieit de darul aumnuzeilsc'al lumindrii, ;
,.]Li-lcANoNUt49:(RlNDUIAI,APENTRUPosTULft[ARE).ei'.
Nu se cuvine a ss jertfi piine in patruzecime, decit numait
sim-
bdta pi drrminica.
(66,69 Ap.; 52 Tnil.; 50,57 Laod..) , :
. Vezi comentariile de la canonul b2 Trulan.
ri i..
CANONUL 50: (POSTUL MARE) o,
, Nu se cuvine jgia din sdptEmina cea de pe urmd din
-sd se dezlege- patruzecimea
Patruzecime, gi astfel a neciniti intreagn; ci se cuvine a
ajuna toatd Patruzecimea cu minciruri useate,
t1-56 Laodiceea 229
Vezi canoaneleparalele.
6. 7 Sardica
atita tihn[ ti libertate, citd trebuie str avem. CEci mulli dintre epis-
copi nu intrelasd a se duce in tabdrd, ;i mai ales cei din Africa, care,
p"L"rrrn am aflat cle la iubitul nostru frate gi irnpreund episcop Gratu,
nu primesc sfaturile cele mintuitoare, ci le defaima a;a incit un om
ia.r"" la lagdr cele mai multe ;i deosebite cereri, care nu pot sf, fie
de folos bisiricilor .si nu ajuti gi nici nu spriiinesc pe siraci .si pe mi-
reni sau pe vSduve, cum ar trebui sd se intirnple ;i cu_meste de cu-
viinfd, si mijlocesc unora demnitili ;i funcfiuni lumeqti. Deci aceasti
anoriralie ne pricinuiepte pagubX nu fdri oarecare sminteal6 9i osind6'
-cui.iincios
Ci am socotft a fi mai ca episcopul sd dea a.iutorul sau
aceluia, care este asUprit de cineva, sau daci vreuna tlin rtidUve s-ar
nedrepiili, sau iaripi daci vreun orfan s-ar lipsi de cele ce i se cuvin,
ae cumva gi aceste ca]Ulzear avea cerere drreapta. Deci, iubili frafi,
fiind cu tolii de acord asupra acestei chestiuni si hotiri{i ci nici unui
episcop nu-i se cuvine s5 mearg[ la tabdri, afar6 de aceifl, pe care
i-a chemat prea evlaviosul nostru imp[rat prin' scrisorile sale. Dar
fiindci d,,emulte ori se intimpl[ ci unii, avind trebuinfi de gra-tier-e'
se refugiazi la BisericS, deoarece pentru pdcatele lor s-au osindit la
inchisoare sau Ia deportare in vreo insul[, sau daci li s-a clat orice
fel de pedeapsb, .tttoiu ca ace$tia sd nu li se denege ajutorul, ci fir6-
intirzieie fi inra indoiald sd li se ceard iertare. Deci daci sinte-fi de
acord cu acestea, cu totii sI volafi pentru('. Rxspuns-au to{i: ,'Si s'e
hotdrascd aceasta{'.
(17 Antioh,i 8,9,20,27 Sard.;704, 706Cartg.)
!'
A se vedea comentariul canonttlui 11 Antiohia
(can. 1? sin. IX local). Tirnpul sau vremea legald cit sd petreaci in fiecafe
treapt5 stabilegte autoritatea bisericeascdcompetentd (can. 80 Ap.; 2, 14
sin. I ec.; 15 Trulan). in orice caz accst timp nu pcate fi scurt.
:rI",:l
';
CANOANNI,E SINODUI,UI AL OPTULEA I,OCAL DE LA Ci1'RT/\GINA
: (419)
CANONUI, 1: (iNTARIIIEI\ CANOANI'L,OTiDE 1,A I'.iICBtrA)
244
3-5 Cartaglna
CANONUL 3: (INFRINAREA) (
Episcopul Aureliu zise: ,,precurn la sinodul
examinat condifiile infrinirii ;i castitrfii, se trotara;t, finut mai inainte s-au
"a cei din cele
trei,trepte,-impreunate prin oarecare legitur[ a curiliei prin
consacrare
vorbes-c adicd despre elliscopi, presbiteii
;i aiaconi,'p""'""- se cuvine
cuviogilor episcopi ;i iereiror lui Dumnezeu
;i levi,tilor si srujitorilor
dumnezeieEti consacriri, sd fie intru toate inirinafi,
; sd poatd primi
ceea_cecer in genere Dumnezeui ca ;i noi api;derea sd
-d" lu
ce ni s-a transmis prin Apostoli $i s-a pistrat chiar din r.echime(.. finem ceea
CANONUL 5: (LACOMTA)
. ! 3 4 _ , ^ 3 7?, 4 , 7 5 A p . ; 6 , s i n .I I e c . ;g ) t Z , t g , Z I s i n .I V e c . ;g T r u l . ;
14, 15, 20 Antiolt..;40-Laod..;4 Sarcl.;l\g, IZg, 13A Cartg,;.IJ
si,.. I4I;
9 TeoJiI AJex.)
Canoanele B, 9, 10. A s;c r.edou conrentariul la cirnoanelc
lele. p4,{?_
(28Ap.;5sin.Iec.;6sin.IIec.;29sin'IVec;4,72,15Antioh';
.J,4, 5, 14 Sarct.;L9,65 Cartg.;88 Va.s.c. Nlare)
Tot aga s-a hotdrit ca, dac5 oarecare dintre clerici ;i diaconi n-u
,-u" .tpurr" episcopilor loi, care pentru oarecare pricini constringi-
toare afe bisericilor'Ior ar vrea s6-l inalfe la dem-nitatea mai mare in
sd
biserica lor, sI nu mai slujeasci nici in treapta din care n-a vrut
ias5.
(3g, 55 Ap; I nn' IV ee.; 34 Trul'; 57 Laod'; 89 Vas' c' Mare)
-CANoNTJLSZ:(AVEREAAGoNISITAopCLERICI(AGONISEALA
DE DUPA INTRAREA IN CI-ER BSTE A BIStrRICII))
Agijderea
'c-are s-a hot[rit ca episcopii, presbiterii, diaconii, sau oricare
clerici, n-au avut nimic, daci promovati
- fiind, ;i-ar cumpara pe
timpui episcopatutui sau clericatului lor, ,tarini- sau orice fel de mopii
p" ,rr*ui" lor, sd se considere ca gi cind gi-ar fi insu;it ?runurile Dom-
256
33. 34 Carfagina
CANONUL33:(PASTRAREA
AVtrRrrBrsERrcBgTr)
Tot astfel s-a hotErit_cq-presbiterii s6 nu vindd f6r6 gtirea
pilor lor vreun lucru de-al BiSericii, in care episco-
au rost consacrafi, de ase_
menea nici episcopilor nu Ie este ingiduit s6 vindd mogii
fdrr .stirea sinodufui, sau presbiterilor lor. Deci ale'Bisericii,
1 ""rii"a nici o nevoie,
nici-episcopului nu-i este ieitat si abuzeze de
averea inscrisa in regis-
tru bisericesc.
(7,64,70,71 A p . ; T s i n . I I e c . ; t 7 T r u t . ; 7 , g ? , 3 g L a o d . . ;S L ,Z 3 ,
106 Cartg.)
. se intdregte de a nu se instriina
^rind-uiala
A se vedea gi can. 38, gg Ap;2T Ci.i. averea bisericeascd.
.. .
CAITfoNUL 42: (AGAPE $TOSPETE SA NU SEFACA IM NTSNNICI;
Episcopii, sau clericii sd nu ospdteze in biserica, d.ecit nutnai daci
din intimplire din nevoia striindtltii fiind in trecere ar poposi acolo.
Incn gi poporul si se opreasctr pe cit se poate de la astfel de ospefe.
'
(73 Ap.; 74, 76, 97 TruL; 77 Gang.; 27, 28 Laod.)
confirmarea alegerilor se face de cei trei sau respectiv patru sau cinci
episcopi.
Avind in vedere obrigafia impusd prin canonul 1g ca Ia sinodul
general din cartagina, care se tin-e in iiecare an, de reguld in
luna
august;
-fiecare eparhie sd trimitd cite doi reprezentanfi, p?rin{ii stabi-
lesc ci la acest sinod sd se faci cunoscutd qi data la care sd se serbeze
Prdznuirea Invierii Domnului.
nu
hie anumiti ;i care niciodatl n-a avut epislopul-s-5u-prolriu5,s-6
p""ta p"i-i conducdtori separafi- Deci daci Prea Sfin{itul Sinod intreg
Aureliu
este de acord cu cele prop.rr" de mine, s6 aprobe'. Episcopul
"ir"t ,,f" nu si't impot"iia celor urmirite de fratele li imp-reund
A#p"i nostru ci mdrturisesc ci am fdcut ;i voi faee aceasta, fireFte
iiiX a'" cei ce sint de asemenea pirere, nu numai in Biserica Cartaginei'
;lT"-i";;"g" ""L"riiat" i.ia"t i""us"i. Dar sint mutfi, care, inlelegin-
du-r" cu poporul lor ,si precum se spune ii seduc, gidilind urechile lor,
iii";rii"d de partea'loi oameni cu viafd osindita; ba chiar ingimfin-
a;-; gi dezbinindu-se de aceast5 cornunitate a noastrS, ace;tia de;i au
pe
iost chemali de mai multe ori si vind Ia sinod, totugi rdzimindu-se
p"p"""r lor propriu, au refuzat fiindcx le era fric6 nu cumva s6 se
i"]"op""u d"i;"tete lor. Eu zic deci: dacd vi se pare ci trebuie si luptim
in toi chiput ca ace;tia nu numai sd nu-gi pdstreze-aceste finrrturi, ci
nici bisericile lor, care in chip regretabil au ajuns in mina lor, ;i ca
si se lepede cu puterea stafuluiin chip sigur ;i si fie inldturafi de
i"supi scaunul primafilor. Cdci trebuie, ca cei ce sint devota,ti tuturor
fraliior gi sinodului intreg, nu nurnai sI-9i pdstreze dupb dreptate scau-
ttnf Io" propriu, ci sd oblini ;i linuturile de acest fel, iar cei ce se soco-
tesc a se apnra cu poporul ior' .si disprefuiesc dragostea fr6(easc6.- nu
nuirnai sd piardi u""lu'linuturi, ci chiar, precun-unora atn zis, sI li se ia li
Iocurile loi prin puterea dregitorilo_r, ca care sint r6zvrdtifi";
Epiicopii On^orat ii U"trut ziJer6: ,,Inalta inlelepciune a sfinfiei voas-
tre s-a irrtipx"it in mintea tuturora pi socotim c5 trebuie s6 aprob5m
p"op,r.ru""u voastrd cu votul tuturora". To{i episcopii ziser6: ,,se apro--
bd, se aprobd".
(31, g4 Ap.; g sin. I ec.; 6 sin II ec.;3,8 sin' III ec'; 77' 78 sin'
5' '8' 70
IV gc.; 25, 31, 34, 38 TruI.; 73 Ancira; 14 Neocez'; 6 Gang';
Antioh.; 57 Lacd.; 6, 14 Sard.; 70, 77, 56 Cartg.; 73, 74,15 sin I-II)
Pdrintiiavindinvedererinduialacareimpuneeasdnusepula
episcopi in localits{ile mici pellrq eare este suficient si "q !Iu:^!ifl q.l
c5 infiintarea de noi episcopii se face numal clr
Laodiceea; 6 Sardica), si
episcopului'cdruia i-a fost subordonatd, pina atunci localitatea
lnvoi"eu
care atl
suu p"o"i"cia respectivd, hotdrSsq s-d se pedepseascdtofi aceia
rinduieli, anume cu dcspuierea prin
incalcat sau vor incdlca' aceste $i
bi*
io.t", "" ajr-rtorul u"io.itatitor de stat, dacd nu se supun normelor
serieeSti.
Episcopul
-p'rin Grigoriu zisei ,,La multe sinoade s.a hotSrit Fi acum
chiar ittlut"p.iuttea voastri, prea fericifi fra_ti, s-a apr,obat ea nici
lr.otdrirea
,rr 1pi""op si nu-;i insugeascl q" un cleric strdin, fird de
mai inainto. bu" menfionez c5_Iulian s-a comportat
.pir"6p"frif siu de
;;- l;-;;iii rdine fali de atitea bi'cfaceri ale lui Dumnezeu ingrimidi-
266 55 Cartagina
pentru caie'a fost hirotonit. Deci fiindcl socotesecE toate s-au dezbitut
gi daci toate concord5 cu socotinfa voastri, aprobafi-Ie pe toate cu votul
vostru(d.Toli episcopii ziseri:,,Tb1i Ie aprobim .6i'te iritxrim prin isci_
l,itura -noastri";_ .si au iscilit. Aureliu
smli1d cu hotdrirea prezent5, pi citinh-o, -ep-iseopulBisericii cartaginei, con-
-ii
arn iscnlii-o. esiJa".l"
ceilalfi episcopi au isc5lit-o.
( 3 7 , 3 4 A p . ; 8 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 3 , g s i n . . I I I e c . ; t . l g , s i t t .
I V e c . ; 2 5 , 3 7 , 3 4 , 3 8 T r u I ; 1 3 A n c i r a ; 7 4 N e o c e z . ; 6G a n ( t . i; , g , 7 0
Antioh.;.57 Laod.; 6, 74 Sarcl.; 70, 71,5J, gg Cartg.;.i.3, 14, li Sin I_II)
it
CANONUL 59: (JUDECATA BISERICEASCA PENTRU MIRENT.
(BISERICA $I STATUL)
Trebuie insd a cere de la impirafi ca si binevoiascd a hotdri c6
daci oarecare ar voi sd rezolve in biseiici orice fel de pricini potrivit
dreptului apostolesc existent in biserici, gi hotdrir,ea cl6ricilor iru i-ar
plicea unei pirfi, sd nu fie iertat a chema la judecdtorie lumeasci
pe-ntru mrrturie pe acel cleric, care mai inainte a cercetat acelapi lucru,
ori s-a intimplat a fi de faf6 la cercetare; ;i ca nimeni care esie inru-
dit cu o persoani bisericeascd sr nu se cheme Ia judecatr lumeasc6
spre a fi dator a mdrturisi.
(74,75, Ap.; I sin. IV ec.; 731Cartg.) '"';:r. "e r r
' : .:. :
,l
|:..,.,,.
_/. cr.{NoNUr.77:(JUDECARI|.{
lN ABSIINf4) .;
- ln privinfa lui cresconiu al \/ilarecenfiei s-a hotrrrit dt: citr,e
tofi aceasta,ca de acunr inainte asijckrreasi.se dea cki stir.e prirrratului
Numidiei pentru ca sr ftie ci el trebrrle str indemrie priri' scrisorile
salc pc nrenlionatul Cresconiu ca si se prezinte la adunare, pentru ca
.7:a(l:rlt;rgitrrr ,'17
?8,
'CANONUT-
87: (.IUDECAREA EPISCOPILOR. (EPISCIPII SA SIr
SUPUNA SINODULUI)) i
ln privin{a lui couclvultdeu, al centuriei, deoarece potrivnicul lui
a cerut ci si se introduci la sinodul nostru, intrebat fiind, ori de voie;te
si fie anchetat cu acela inaintea episcopilor; c6ci rnai intii fdghdrria. in
cealalti zi insa a rdspuns cd nu-i place aceasta;i s-a dus, - tofi epis-
copii au hotdrit ca nimeni si nu se irnpirtigeasci cu- acel Coudriultdrru,
pine ce nu se va termina procesul lui. Dar a se lua de la dinsul episco-
pia, inainte de sfirlitul procesului lui, nici unui cre;tin nu i se poate
pirea cu cale.
( 7 4 A p . ; O s i n . / 1 e c . ;9 ; 7 7 , 1 9 , 2 1 s i n . I V e c . : 8 T t u L ' : 7 4 , 7 5
Anl.ioh.;40 Lc.oct;.4 Sarcl.; 8, 72, 75' trg, 96,'721, 728, 129, 730 Cat:tg,;
1 3 , 7 6 ,s i n . I - l l )
'
se aplicd principiul ca pe timpul jurlecSfii, cel invinuit se 1u1-
pendd, fdri insa i Se completa locul cu un alt titular.
. r.l
CANONUI, 9E: (RINDUIALA PENTRU INFIINTAREA DE
EPARI'
HII)
;i' , ll
se boteazE intru lEsarea picatelor, gi nici nu-pi atrag nirnic, din pdcatul
strlmogesc al lui Adam, care trebuie si se curefe prin baia rena;terii
(de unde urrneazi cd la acegtia nu se infelege forma botezului cca intru
lSsarea picatelor cea adevirati, ei cea mincinoasi), sd fie anatema; fiindci
nu altfel trebuie si se infeleagd cele spuse ds dpostolul:,,Precum printr-un
singur om h intrat pdcatul in lume gi prin p[cat moartea; ;i astfel
moartea a trecut la tofi oamenii, intru acela prin care tofi au pdctrtuit('
(Rom. 5, 721, {iri numai in felul, in care pururea le-a infeles catoli-
ceasca BisericS, cea rispinditn gi intinsd pretutindenea. Deci pentru
canonul acesta al credinfei ;i pruncii, care de sine nici unul din picate
n-au putut sdvir$i, cu adevirat intru lisarea picatelor se boteazS, ca
si se curifeasci intru din;ii prin rena;terea ceea ce gi-au atras din
nagterea cea veche.
(7,4 sin.Iil ec.; 72, 109, 171-116 Cartg.) :
Vezi canoaneleparalele.
'
CANONUL 111: (LUCRARBA HARULUI) '
Agijderea s-d hoterit, ca, oricine ar zice cd haful lui Dumnezeu,
prin care cincva se indreapti prin Iisus Hristos Domnul nostru, are
putere nurnai pentru lisarea picatelor celor sivirgite deja, ;i ci nu di
incl ajutor spre a nu mai sdvirgi altele, si fie anatema.
(7, 4 sin.lll ec,; 709, L70, 112-116 Cartg.)
i;,
T
I
rl,l. 115 Cartagina
vir;im mai ugor prin har, ca ;i cind daci nu ni s-ar fi dat harul, de;i
nu utor, dar totu;i arn {i putut 5i lirii actla sI implirrirrr ponrncile
tlit ine, sa iic anitt{.rn:t.(liici unrit a r orbit l)onrnul tli::;Jrreltlrlurilrr
pot'uncilor, ilcolo uu a zis: ,,S'iht'5dc .llinc nrai.grelr putcti ff,ptuit', ii
a zisl ,,Iiiirii dc :llinc nitrtir: nrr putefi {ace". (Ioan. Ir';. 5).
1 l J , , s , nI .l l : l t t l t 1 1 2 ;1 1 1 1 l t . C
; ctitq.) E'::
1 1 , ' 1 , : i r t . I I I e c . ; 1 0 9 * 1 1 . 3 ; 1 1 5 - - 1 1 6C a r t g . )
r,ittos despre ale'- poporului siu, dupl aeeca a zis c[: ",'rni rugatn ;i
nrlrtUriseanr p[catcle nrele fi picatele popotului ttteu,'f)ott"llului Dunt-
lezeului mert" (9.20); 1-a yoit str zicii: ,,phcatelenoaslre" ci a zis: ,,Ale
poporului s[u Pi ale sale"; ca 9i cum prorocul ar fi vizut inainte de
cei cc Ie vor infelege liu acestea.
(1, 4 sin. III ec.; 709- 77,1,176Cctrtg.)
I
t
i
296
123;126 Carlagtna
tlt 1ruternic, 3au a-unut rdfitor sau aceea se simte stitrbntutii de oarecare
primejdie atlucitoare de moarte, pi pSrintii ei, sau-9u! a cdror grii5 se
glsertl, sc roagi ca si nu se sdyirFeascdfir[ dr: schimi cilugireasci; -
fixat acel nu-
iic unul ca acesta si nu-l inr-inttiasci cu silodul' c&re a
mdr al anilor,
(16 sin..lV ec.;4,4Q TruL.;6,76,,44 Cartg.;I8 Vos' e"L'Iare)
prin acest canon se instituie o exceptie privind rinduiala stabilitd
ed fecioardle sE fie Cftltrgdrife.la 25 de:ani,- clispunind cd, in caz de
necesitatc. bine nrotivat,'-fecioarele se pot c5lugSri 9i' sub I aceasti
virstit.
'l' ' -. t : ' i : '.{i
:
clvile nu-i admlt si' pirased pentru vinovxfii, precum nici unul dintt'e
aeeia,,care sint pingdrifi, cu pata privafiunii de dreptrrri civile, adici
comedianfii pi nici oricare persoane,care s-au spurcat cu fapte ruiinoase;
nici ereticii, nici pigirrii, rrici iudeii; totuli tuturor, crrori li se refuzi
acest drept dc acuzare, nu li se refuzd dreltlrrl de a acrrza in cauzcle
lor proprii.
( 7 4 A p . ; 6 s i n . I I e c ; 9 , 2 1 s i n l l l e c . ; 8 , 7 9 , 3 0 , 1 2 8 ,1 3 0C a r t 1 1 . )
S C R I S O A R E A
S C R I S O A R I i , {
(86r)
t1;!uie
1]it er1ig.rfa sa jur:uintelesau fdgiduinfele.
Llfl*:,T:e este' nrenflonata
l{rndulara {upy.l
gi in Molitvernicui mare gi -- se re"specgi
--'"rYY'. gi
Y' 't'
ip
Biserica noastri prtrivit reqirlrnrerntrrrLri
vietii tr",onutat'*.
pe
-clericii eare liturghisesc, sau boteazE in paraclis"L,-e"r" sint inl6un-
tlql casei, firi-'irrvoirea episcopului, pi noi impreunb L hotxrfu" ;;;;rt";
cici pe cind sfinta Bisericr arltr calea cea dreaptd, ^"t^.
si ae tate'tii.l
vintului eelui adevhrat, pi pdstreazd-si invafi ilr""lrririt"l;;;:t"trl.ll,
urit qi necuvios r-e
3pol -n-"!u, l" pernriti "a ""i ce viefuies" irrrpr.",rrre-i.,
brutalitate ,si neascultare, furi$indu-se in "u.u, ix ;":fi- buna ei rindu-
ial,e' .:i -sd o umple de multi tulburare ;i tle srninteri. pent'r aceea sfin-
tul li cle Dumneze_uajutatul sinod de acum, de acord 'ai,r"*";;';;i"".
sfintut Sinod at vl-lea, a hotdrit sa fie i"peaiif cu ecunlenicul 'il]si
turghieesc in paraclisele,
ee sint prin case,Iepedarea
dir, .i* re"r"al+e
t_'.I^";rt::
de cdtre episcopul rocurrri. rar daci unii afare de aceStia prtrun-
zl'd in case' vor indrizni sr se atingd de liturghie, fir6 ae
invuiiea
episcopului, acegtia sE se cateriseasci, iar cei "u ,Irrt pertali
comuniunii
acestora si se supuni afurisirii.
(3! Ap.; t4
l1_ siry.I,\:c.:31,34, Sg Tru"L;7, 10 sin. VII ec.;6
Gartg.; 5 Antiah.; 53 Laod..;12 Cartg1.)
Vezi canoanele paralele.
l i p s e a s c d d e t o a t i d e m r r i t a t e a i e r a t i c e ajudeca.ta s c h . C i cmitropolifilor
i c e l - c e e s t e r i9in dosin-
uit.in
ptipit
ceata presbiteriali ;i'il';,'r-i;uil pirintele
de.:te insu;i mai i;i"t- ti"--it'a*""ri' a"pa chibzuinfa Sat PC presbi-
nu-"'t*-"'*J"ic nici de demnitatea
;i pe episcopul sau, acela I3.t cei ce vor urma acestuia' de vor
teriei, nici de rrt-Ji""a'"'p'"tttit"l.. lqri iar de vor Ii
Ji" aemnitateq
fi.dintre ""i iuroriii," ri'"i"tu"."ia din Biseric5' pi'd cind
ta .'" uiuiit*ut"a
-r"friitttoticii, -i'or -intoarce
morrahi, sau mireni,'A*saiir;it la episc'pul lor
se
desfdcind legitura' *
propriu.
s i n '- l l t e c ' ; 3 7 ' 3 4 T r u I ' ;
( 3 1 , 5 5 A t t . ; 6 s i r r ' I I e c ' : 3 - ' s i r i ' . I /eI c ' : 7 8
s i"tton' ii, ts sinl-il; 70'77cwtg')
a carig.iil"s"/J.;
:
- . Reinnoind Prevederile canonulu i 31 aPostolic' Prin canonul dem- Pre;
se dei.p6aie de toati
z€nt,rs€ sanclioneazi cu pecleapsacateiisitii Ei inainte de
5i dio"n""l car" ";-;;-;tJpqng gpicgpuluiinfractiunilor
nitatea presbiterul "#itt;i;';"ii"i1i"i u sinbaUui'asufra
a se fi. pronunlat
J" "at" se acuzi ePiscoPul'
cANoNuLlS:(OSINDAscI{IsMEI)'SCHISMAFATADEPA-
TRIARH. CARE DESP,{RTIRIINU ESTE SCHISI\IA?)
qi mitropolifi'
, , Cele ce sint rintluite pentru presbiteri, episcopi, daci vreun
pentru patriarhi.-Drept aceea
eu nrult mai virtos se pot.ivesc indrizni si se depirteze de
presbiter, ,u, "pir"'Jpl'?,, "","rir;it,'"t poq"tli-"umele acestuia'
comuniune" "u p"npltiur'ta" f"itiuttt' li nu ar slujbx tainic6, ci mai
pr€cum este hotarii' .;' ,i";Ji;';r. g;F""z"iasca
osindireadefinitivi a aces-
inainte ite infitisar;; l; ]uiu ii"oa.rlni ri de
31.t
16 I-JII
iar cuvintul acesta ,,tirziu(', unii adicd cred c5: dupd graiul comun in-
semneazi seara simbetei, iar cei ce infeleg mai infelepfe;te zic cd nu
este aceasta, ci noapte adinci, deoarece ,,tirziu" insernneazi dupd o in-
tirziere gi dupi un timp lung; iar cum ci zice c6, era noapte, iar nu
seard, a adaus: ,,care lumini spre cea dintii zi a siptimitrii". $n fe-
meile au venit, dal nu cum zic ceilalfi, aducind nliresme, ci sb vadi
rnormintul, si au aflat ci se ficuse cutremur ;i pe inger gezind pe
piatri, ;i au auzit de la el: ,,Nu este aici, s-a sculat". Asetnenealoan
zice: ,,ln eea dintii zi a slptdminii Maria Magdalena a venit de dimi-
nea{i la mormint, fiind inci intunerec, ;i a vizut piatra luatf de pe
mormint". (20, 1), dupi eI deci, ea a lenit inc5 intunerec fiind. Iar Luca
zice: ,,9i simb6ti s-au odihnit dupi lege. Iar in intiia zi a sdptdminii,
dis-de-dimineafi au venit la mormint, aducind miresmele cele ce g6tiserS;
li au aflat piatra ristulnatd dc pe mormint" (23, 26; 24, 1-2). Acel
,,dis-de-diminea{6(', poate cI insemneazi zorile ce se it'esc mai inainte
de dimineafd in ziua intii din sdptdrnini, cf,ci trecuse deja deci desi-
vir;it, impreuni cu noaptea sirnbita intreagd ;i s-a inceput altd zi cind
au venit ele aducind ;mirresrnele gi mirurile; de unde este evident ci
inviase cu mult rnai inainte. Acestuia utrneazd ;i Marcu zicind: ,,Au
cumpdrat miresme ca sd meargi sd-l ungS; gi foarte de dirnineafi in
cea dintii zi a sdptiminii au venit la mormint ristrrind soarele" (16, 1-2);
deci pi adcsta zice ,,foarte de ldimineaf6((, ceea ce este asemenea cu
,,dis-de-diminea{d", gi a adus ,,risdrind soal'ele". Este evident ci pornirea
;i calea lor dis-de-diminea!5 ;i.foarte de dimineaf;'r sa inceput; au in-
tirziat insl pe cale, qi la mormint au petrecut lrind Ia rdr;iritul soarelui;
;i zice gi atunci tinirul cel in ve;minte albe, le-a zis acestora: ,,S-a
sculat nu este aici{'. Deci a,sa fiind acestea, descoperim celor ce cerce-
teazd cu de-aminuntul in care ceas, sau ;i in care jumdtate de ceas, sau
ptrtrime de ceas, se cuvine a incepe bucuria pentru Invierea din morfi
a Domnului nostru; deci pe cei ce se prea gribesc, ;i deja pe la miezul
nopfii se lasi de ajunare, ca pe lenegi ,si neinfrinafi ii dojenim, ca pe
unii care cu pufin mai inainte de lintd intrerup calea, cici zice un in-
felept: .Nu este lucru mic in viafi, chiar dacd pu{inul lipsette; iar pe
cei ce se mai infrineazi .:i rabdl mai mult, ;i rabdd pini la a patra
straji la care pi celor ce cdlitoreau pe mare s-a aritat Mintuitorul nos-
umblind pe mare, ii primim ca pe ni;te viteji ;i iubitori de osteneali.
Dar sd nu prea osindim nici pe aceia, care au incetat intre timp, sau
fiindci au fost indemnafi, sau fiindci nu au putut, fiindc6 deoarece nici
cele gase zile de ajunare nu le rabdi tofi in acelagi qi in asemenea fel;
ci unii persevereazi petrecindu-le nemincafi chiar pe toate; alfii dou6,
alfii trei, alfii patru, alfii niciuna; iar celor ce s-au trudit foarte intru
prelungirea zilelor de ajunare, incit au obosit ;i numai cd nu s-au isto-
vit, li se di invoire pentru gustare mai grabnicS: iar daci unii, care
nu numai ci nu au perseverat, dar nici nu au ajunat, sau chiar desf6-
tindu-se in cele patru zile trecute, apoi ajungind la cele doud din urmi,
pi numai pe acestea le-au petrecut ajunind, r'ineri ;i simbit6, ;i cred
ci fac vreun lucru mare gi strilucit, dacd stiruiesc pini seara, eu so,
2-4 Dionisiu
NELE'
cANoA uL DEMINuNI'
TillY#'f.S'$filf; Jfr'#'l*
CANONUL r: (PACATELE CBLOR PRTNSI (LUATT rN PRiN-
soARB (ROBrTr) DE BARRART)
$r*malg, pi aratd barbarilor, care iru gtiau, ciile sdu casele, acegtia tre_
l"': $-:p opreascf, 9i de ra ascurtarc, pind ee uio"ina"-ro ,fin,iii, 9i
Duhul Sfint inaintea lor, ar hotdri ."oa du ofr;i*
l" privinla lor.
(9 Ancira; 17, 73 Vasite c. Li,; Grig. 5 Nds./
acesta(, (F. Ap. 7, 60); astfel ;i lui Iacob aI doilea, prins fiind de lrod,
cu sabia' i s-i teiat capul; astfel 9i lui Petru, cel mai ales dintre apos-
toli, de multeori fiind prins gi inchis gi necinstit, mai pe urmd s-_a
ie*iig"it in Roma; de alemenea ;i preavestitului Pavel, fiind predat de
multi ori, gi primejduit pind la moarte, gi mult nevoindu-se, 9i intru
multe prigoane gi necazuri ldudindu-se 9i lui intru aceeapi cetate i s-a
tniat capril cu sabia, care intru cele ce s-a liudat, a isprivit; 9i 9e !n
Dimasc s-a slobozit cu co;nifa noaptea peste zid, 9i a scdpat din miinile
celui ce ciuta sd-l prindX. Cdci cea dintii lintd a lor a fost s[ bineves-
teascd gi s[ invele cuvintul lui Durnnezeu, intru care intdrind pe frati
ca si r6mini in credinli; ziceau ei ;i c[ prin multe necazuri trebuie
"e ittt"5* noi intru impirStia
-aI lui Dumnezeu (F. Ap. 14, 22); cdci ei _ll
cdutau folosul lor, ci multora, ca s[ se mintuiascd (I Cor' 10, 33)'
$i sint multe inca de a le spune lor in privinfa aceasta pentru ea sE
lucreze in chip cuvenit, dar, precum zice Apostolul, nu ne aiunge vre-
mea a spune (Evr. 11, 32).
(62 Ap; 3,5 Ancira; 8 Petru Aler.; 2 Gtig. de Nisa)
CANONUL 10: (OSINDA CLERICILOR CAZUTI)
Drept aceea nu este rafional sb mai rdmind in slujba bisericeasc['
acei clerici care au fugit de martiriu,r au cizut .si iarXsi au luptat' fiindci
au plrdsit turma Domnului qi pe sine s-au batjoeorit ceea ce nici unrtl
dinfre apostoli nu au f6cut' cdci ;i fericitul Apostol Pavel' care multe
prigoane a suferit .si s-a distins prin multe biruinte din lupte, cutlos-
cina ce mai bine este a se libera pi a fi cu Hristos, adauge $i spune: ,,Dar,
a mai riminea in trup, este mai trebuincios pentru voi'( (Flip. 7, 24);
cdci avind in vedere nu folosul siu, ci al multora, ca sd se mintrtiase5'
a socotlt ctr este mai necesar a riminea cu frafii .5i a purta griiS de ei'
decit a se odihni (I cor. 10, 33): eare voieste ca cel ce invafx sd fie
model credincio;ilor in invifituri (Rom. 12, 7). Drept aceea cei osin'
difi in temnifi, edzind din slujbfl gi s-au intors iarigi Ia lrrpti, sint
foarte nechibzuiti; cdci cum se roagi ei pentru ceea ce au pdrdsit, prt-
tind si fie fratilor de folos in acelagi timp? Fiinded pinX ce nu sresi-
seri, aveau iertare pentru fapta Ior nesocotitd; iar dach au gresit, ea
unii care s-au mindrit -si s-au prihdnit pe sine, nu mai pot si sluieas-
ci; din care cauzi sI se ingrijeascd ma.i virtos intru smerenie cutn sE
sfirqeasc5 viafa pdrlsind slava cea desart6. Cdci aeelora este suficienti
comuniunea ce vor avea in lini;te ;i in deplinftate din ambele motive'
atit pentru ca sI nu li se pari ei au fost impov6rafi cind vor fi du$i
cu sila din descompunerea de aici, cit pi pentru ca unii c6zind si nrr
pretexteze cX au sldbit din pricina penitenfei, care mai mult decit toti
ceilalfi vor avea nr;ine si ocarE, in chipul aceluia, eare a Dus temelie,
dar nnr a fost in stare sI o desdvirpeascS.C6, zice tofi cei ce trec Tte
acolo vor incepe sii-l batjocoreascd zicind: ,,OmuI acesta a pus temelie
;i n-a fost in stare si desdvir;easc5"(Luca 14, 20-30)
(62 Ap.; 70 sin. I ec.; 7, 2 Ancira; 3 Atanasie c. Mare; 10 Vas. c'
I\{are;2Teof.AIer.)
330
1I..12 Petru
- -rar celor ce a-u dat argrnfi ca sE-aibd deplind linipte de orice pri-
mejdie, sb nu Ii se aductrin_vinovitirei fiindc5_ ""',"f"rit
de bani spre a nu o'"Lub5 :i pierdere
.se pdg'bi a" ;"fbdi-l;; ;;;";i_iiiu*aa; ceea ce
alfii din l5comie uritx-
va folosi omul de ar dobindilq u" fdcut; cu toate cE Domnrr zicei ,,cd ce
lumea intreag5, iar rle sufletul siu se va
pdgubi, sau iI 'a nierde? si iari;i "i,ill
pufeti sluji Iui Dumnezeu pi
Iui Mamona( (Mt.'6. 24; i; 16,'i3)r'riinj;l;..il"r^_;;
arStat sruiin4
Iui Dumnezeu, urind arginfii_gi c5lcind'-i
i" pi"ioure, a"teimindu-i .,si
indeplinind .si prin aceasta cele scrise:
,.Riscumpdrarea sulleturui omu_
lrli..esle bosefii sa" (pilde rs, b[ c;ci pi
in Faptele -i"."r
Apostolilor., arr
citit cE cei tirili in Tesaloni" iu -ai-*a"ii
""tx1i'i" lui psvst 5i
l3 Petru
sila, s-au liberat prin sdturare cu bani. c5 dupd ce mult i-a asuprit
p"tti"u numele lrri Hristos gi dupi ce au tulburat gloatele 9i pe mai
marii cetdfii, luind ei, zice, din destul de la Iason gi de la ceilal{i i-au
liberat. Iar fratii indati noaptea au trimis pe Pavel ;i pe Sila la Bereea"'
(F. Ap. 17, 9-10).
(62 AP.; 5 Anciro)
(II Cor. 2, 75). Dar fiindci sigefile diavolului sint diferite gi de multe
feluri, gi pe cei mai curali la minte se nevoiegte a-i tulbura, gi opregte
pe frafi de la strdduinlele obignuite, scmdnind pe ascuns in ei ginduri
necurate pi spurcate, vino, ca pe scurt sd alungdm amEgirile diavolului,
prin harul Mintuitorului nostru gi sd intirim rnintea celor mai simpli.
,,Toate sint curate celor curafi, iar celor necurafi gi congtiinfa gi toate
le sint spurcate" (Tit. 1., 15). Dar md minunez de vicle;ugul diavolului,
ctrci fiind el stricdciune pi pieire, stirnepte ginduri la aparenfd curate;
iar ceea ce se face este mai curind cursd ori ispitire, cdci precum am
zis mai inainte, pentru ca si refini pe cei strdduitori de la zelul obi;-
nuit pi mintuitor pi pentru ca sd se pari cE a invins in aceastd privinfi,
intrebuinfeazi astfel de momeli, care nu aduc nici un folos pentru viafd,
ci provoacl intrebdri ,si flecirii, care trebuiesc inldturate. Cici, spune-mi
mie, iubite ;i prea cucernice, ce picat, sau necurdfie, are o scurgere
fireasci. Aceasta ar fi tot a$a ca ;i cum cineva ar voi sd aduci invinuire
pentru secre{ia ce se elimind prin niri, gi pentru scuipatul ce se elimini
prin gur6; dar avem sd spunem inci mai multe gi despre curgerile din
pintece, care sint necesare celui viu pentru viafd. $i apoi daci credem
cd omul este fdptura miinilor lui Dumnezeu, dupi dumnezeie,stileScrip-
turi, cum se putea face din puterea curati un lucru sptrrcat? ,,Daci
sintem neam al lui Dumnezeu, dupi Faptele durnnezeiepti ale Apos-
tolilor (77, 28-29), apoi nirnic necurat nu avem in noi,,; fiindci numai
atunci ne spurcim, cind fiptuim picatul cel prea puturos. Iar cind se
intimpli vreo scurgere fireasci involuntari, atunci necesitatea firei, pre-
cum am spus, pe lingi celelalte o suferim gi pe aceasta. Insi fiindcd
cei ce vreau sE grdiascd impotriva celor cs se numesc drepte, sau mai
bine zis, celor fbcute de Dumnezeu, se referd ;i la cuvintul evanghelic,
dupi care ,rnu cele ce intri spurci pe om, ci cele care ies", trebuie si
se mustre gi aceastd nesocotinfi a lor, ci nu o voi numi intrebare.
Fiindcd inainte de toate, nefiind intirifi, in negtiinla lor, vat[md Scrip-
turile. far cuvintul divin este aga: Fiindcd iarS,siunii au asemeneaindo-
iald asupra mincdrilor, insu;i Domnul, dezlegind neptiinfa lor, adicl
dind in vileag eroarea Ior zice ci.. ,,Nu cele ce intrd spurcl pe om, ci
cele ce ies; apoi adaugd: Si de unde ies? gi rSspunde: dn inimd; cdci
qe gtie ci acolo sint visteriile rele ale gindurilor spurcate gi ale celor-
lalte picate. Iar Apostolul invifind mai pe scurt despre aceasta zice:
,,Mincarea nu ne va pune pe noi inaintea lui Dumnezeu,. 1I Cor. B, 1B).
$i de ar zice cineva acum deslugit ci scurgerea fireasctr nu ne va duce
spre pdcat; s€ poate ci gi doctorii, ca mdcar de la cei din afard si se
rugineze, in privinfa aceasta vor r6spunde ci celui ce triiepte i s-au
dat oarecari iepiri indispensabile spre a elimina prisosinla scurgerlor
care hrdnesc fiecare mddular din noi, precum cele de prisos ale capului
sint perii, gi mucoasele cele ce se elimind din cap, pi ale pintecelui ce
se leapEdd; deci cele de prisos ale canulelor de s6mint6 este aceea.
Agadar, ce fel de pdcat este in fafa Iui Du'mnezeu, o bdtrinule prea
iubitor de Dumnezeu, cind insugi strpinul cel ce a pl5smuit vietatea
334 1 Atanasie
.cANoNUL3:(PRIMIREAERETIcIl"oRlNBIsERIcA)
Tu scrii prtcum se cuvine fiului iubitor cdtre tatdl, deci, gi erl,
apropiindu-te prin scrisoare, Rufiniene, te imbrifipuZt ct pe cel ce-mi
e;ti mai presus de tofi dorit. I)ar, gi eu, putind s5-!i scriu ca unui fiu
gi la inceput Si Ia rnijloc ;i la sfirpit, am luat aminte ca nu din scrisori
sI se cunoasci comuniunea gi mdrturia; cici tu-mi egti epistoli dupi
cea scris6, cunoscuti ;i cititi in inimtr. Deci crrede e[ a;a mi aflu, crede
intr-adevEr, te indemn, gi te rog s6-mi scrii; cici nu pufin, ci mult mtr
inveselesc flcind aceasta. $t fiindc[ cu iubire Si biserice,ste (cici aceasta
iar[gi se cuvine cucerniciei tale) ai intrebat in privinfa celor ce cu
forfa au fost tirifi, dar nu s-au stricat, in credinfa cea rea, ;i ai voit
3 Atanasie
canonul
, ! .
It-ti -cuprincleco.tinutul rrnci t,pistole dc rispuns aI sfintu-
Atanasie citre episcopul Rufinian, caic intreba cu,n trebuie sd se
prirneascd,in Biserica cei- ce au aderat, in timpul prigoanei, la
eresul
arlalt.
Sfintul Atanasie ccrc sd se respecte hotiririle sinoadelor care all
dezbdtut aceastd chestiune (spania, Gatia gi Elada), gi sd urrneze calea
hc'tiritd la sinodul :din, Alexandria ,clin anul 362,
linut sub pregedenfia
'sa, uode s-a hotdrit ca to{i aceia care au fost silifi prin .violentd
s.d
I Vasile cel Mare 339
(OSINDA "DIACONU'
CANONUL 3:: (DESFRIUL CLERICILOR.
LUI PENTRU DESFRiNARE))
Diaconul,careadesfrinat,dupiceaintratindiaconie'vafile-
ntl se va opri de
padat Je la- aiu"orri";-dar fiind po. iu locul nrit'e'ilor,
vechi, ca, cei cdz,uf! dintr-o treap-
ia i-pe"tagire clci fiinleazd un can_on- precum soco-
E ;t'se supunx "rr-di acestui fel de pedeapsS' urnrind
acelei legi
'oarcare ti"": "Nu pedepsi de doud ori
tesc cei din vechime,
(Naiili-i,--gl; ;i pentru alti pricini, c6ci cei ce
;;;;ii,s;;;aln"
din locul credincio9ilor, iard;i se
sint in tagma *iren"as"e, tii"a scoqi
cd'oti iar diaconului ii ajun*e odat6 osinda
orit""." la"locul din car" au in aceasta singura
iritriJr"ril a""i-tii"a"a ;; i se mai dd lui rliaconia,
cele statornicite'
osinda sd consiste p"d"opsa. Acestea insa sint dupd
iii'i"a""Ute, adevirata vindecare este indepdrtarea, de picat; d1-e4t
trupului a lepadit harul, acela prin sl:lri-
aceea cel ce pentru voirtptut"u
-u""u i"opuiui, pi prin infrinare'a cu toaii supunerea depirtindtr--se
desi'ir'iti a
de voluptd{ile, cdroia a fost subiugat, ne 'a, da dovada
tiebuie sd le noi' atit pe cea
vindec[rii lui. Deci pe amindou{ ftiT
p"""f""te-p." f"g", "ii Si prin
"inalta,cea dupd obicei; qi in privinfa celor. ce
nu primesc legea cea rnai si se urmeze dupd chipul predanisit'
(25Ap.;4,27,44TruL.:75,76sin'IVec';79Ancira;27Cartg';
6, 78, 32,44, 57,60, 69,70, 87 Vas' c. Mare)
'innoieqte
ln acest canon sfintul Vasile dispozilia canonului 25
upo.toii",'f;i.r"if"l;"ii c1e'icul dovedit de desfriu se cateriseqte,adici
se despoaie ae ci"ufiruolesc sau se depune din treaptd'- dar nu se exchtde
ii;-."L""1t"t*-ui.J.i""l."a. 1n motivare sc face referire Ei la preve-
cleri din Sfinta Scripturd (Numcri 1' 9).
sflntei raine celei bune sx fie $inufi departe, gi atunci cind vor arita
vreun rod de pociinfS, si se apeze Ia locul imptrrtigirii. ,
(17 Ap; 8 sin.
,^ !_e_9.;3,8T Tntt.; 79 Ancira; J,7 Neocez;I Laod.;
12,30,41, 50, 53, 80,87 Vas. c. Mare)
sflntul vasile considerd ca adevirata cisdtorie. numai prima cdsi-
torie. Pe a doua o tolereazd lnsd ca o indulgenlA fatd de slSbi:iunea
omeneascd.
rn acest canon, ca gi in eanoanele 50 gi 80, sfintul Vasile are in
vedere insd pe cei ce contracteazi o a treia sau a patra cdsiitorie.
rn_trucit, pentru cei ce se cdsdtoresc a doua oari s-a fixat prin
Laod., o epitimie de un an sau doi, dupi felul pocdinfei, sfintul
93".._1
Vasile in canonul 50 zice cr a treia cdsdtorie este interzisd de lege; iar
'ast-
pentru qS ce din necesitate sau din alt motiv oarecare incheie 'o
fel de cdsdtorie, el prescrie o epitimie de cinci ani. Iar in canonul B0
considerd cdsdtoria a patra ea pe un pdeat mai mare ca desfriul qi ca
o faptd animaiicd. Aceastd invAtdturd a sfintului Vasile era docirinu
intregii Biserici.
- lq f,el- prevedeau qi legile rorn€rre (pro<rhiron IV, 2b; Nov. g0 a lui
Leon Filozoful _- Jus greco romano III, lgg).
De remarcat cd in veacul X insuEi impiiratul Leon Filozoful, care
a consfinfit aceastJ rinduiald prin Novela 00, a incdlcat-o, contractind
a. patra cdsdtorie. Impdrtrtul cdlcind doctrina Bisericii, autoritatea bise-
riceascd a fost nevo_itdsd se ocupe din nou de problemd, dind rispuns
oficial, - canonic, la intrebarea: ,.De cite ori poate sd se admitd inehe-
ierea cdsdtoriei pentru o persoand rdmasd veduvi?,,
lmpdratul r,eon Filozoful a pierdut in timp de cifiva ani doui
sofii. Nevoit -sd se cisdtoreascd a freia oard, in a'celagi an i-a murit qi
a treia sofie. Impdratul fiind inci tindr qi neavind mo,sienitori lesali voia
sd se cdsdtoreascS patra oard cu o femeie cu care avea deia irn copil
{ -sd
nelegi,tirn. Nicolae I, patriarhul constantinopolului n-a voit binecu-
vinteze aceasti c5sltorie. motivind cd este potrivnicd dispozi{iilor cano-
niqe ale Bisericii. Intrucit, din ponrnca impdiatului, acesta'a fost eununat
de un.p""-ot,patriarhul a exclus pe impdrat din Biserici, iar pe preotui
respectiv l-a caterisit. ofensat, impdratul a dispus ca patriarhul' si fie
exilat qi la un sinod din g0B, format din adepfi ai imilaratului, pita-
arhul a fost caterisit si s-a ales un alt patriar:h (Eutimiu), iar cdsitoria
impdratului a fost declarati legal5. Faptul acesta a produs mare tulbu-
rare in BiserlcS. Murind Leon la 912, urmagul sdu la tron impdratul
Alexandnr a convocat de indat5 un sinod care a reintegrat in- scaun
pe patriarhul Nicolae, care cu greu a iiniqtit spiriteie.
Patriarhul Nicolae, pe vr€mea impira{ilor constantin vII gi Roman
T, la anul 920 a convocat un sinod care a condamnat tot ceea c€ s-a
hotdrit la sinodul din g0B, impotriva prescripfiilor eanonice ale Bise-
ricii Ei s-a emis un ,.Tomos l]nionis". rdmas celebru in istoria dreptului
bisericesc, adici actul de unire gi impieare a Bisericii cu Statul (Sint.
At. IV, 3 - 4; Sint. At. \II, 159 --- 161).
4 Vasile cel Mare 345
_ -(2, ,74, sin. I ec.; ? sin. II ec.; ?8, 96 Trut.; 72 Neocez.; 7g, 47
Lood.; 45 Cartg.)
ln acest call6n sfintul Vasile referindu-se la invii{5tura Bisericii
care prevede cd oriee eretie eare se converteqte la ortodoxie trebuie
sd fie primit cu respectarea ceremonialului prer'dzut de eanonul ? II
ecumenic, pentru diferitele categorii de erctici, aratd cd aceastd rindu-
ialS trebuie sd se respecte eu aceeaqi rigurozitate. mai ales cind. con-
vertirea are loe in pragul morfii.
Avind in vedere aceasti ultimr categorie cle eretici adaugi clispo-
zi\ia cd unii ca acestia trebuie sd fie intrebati eu deosebire dacd c"ondamnd
cu sineeritate erezia mirtrrrisiti pind atunci, si daci va rimine statornie
in invdfdtura ortodoxi in eazul cd se va insdndtoqi. Daed nu deelar5
aeestea, spune sfintul Vasile, ereticul sd nu se invredniceasci de sfinta
impdrtdsanienici eind este pe moarte.
- ( 2 ! : 2 6 A p . t ;7 4 , 7 5 , 7 6 s i n . I V e c ; 4 , 6 , 4 4 T r u I . ; 7 g A n c i r a ; 3 ,
7 8 ,2 0 , 3 2 , 4 4 , 6 0 , 7 0V a s .e . M a r e )
Sub denumirea de ,,persoanecanonice.. sfintul Vasile are in veclere
pe cei ce au intrat in cler necdsitorifi (carr. 26 ap.), gi pe cdlugdrii
qi ciluglrifele care au depus votul castitdfii.
Potrivit prevederilor canonului 25 apostoric, persoana preofeascd
care cade in desfriu, se caterisegte.
unii clerici, caterisifi din cauza desfriului sustineau insd ci au
dreptul sd trdiascd in cirsdtorie cu femeile, din cauza cirora qi-au pier-
dut slujba preofeascd, qi nu li se poate interzice cdsdtoria. La fel susfi_
neau gi cdlugirii Ei cdlugdri{ele in a-eeagisituafie.
347
z, 8 Vasile cel Mare
S f i n t u l V a s i l e a v i n d i n v e d e r e a c e a s t d s i t u a f i e ' l n i n tcdlugdresc'
eresulmen-
demnitdtii cinului 9i
tirr""ii *airii'rritltiJ"Ji-Ei'".t't"pitatii (cqn' 4 Gang'),-dispune,cd
#;'; i"ri^rii"".i;" A; tuiecgiunite, ereticilor
d;;;; ;"i p"i-iti tn cler necisitorili sau au depus vofu[
;ff lfii^
i; desfriu s5 nu li se dea voie s5 trSiasc6
castitdlii qi apoi u;- d;;a-
pdcat'- Si c,u atit mai putin sd'
cu persoana, cu care a cdzut in acel
la tot cazul, trebuie des-,
incheie cSsdtorie r"g"rJ "., a""i", ci, acegtia
paritti ii "elaliile loi ilegale Ei pic5toase si inceteze'
(osINDA
CANoNUL 7: (DESFRIUL cu BARBATII, SODOMIA'
PACATE
DESFRIULU iU BARBATII, A SODOMIEI $I ALTOR
ASEMENEA))
stricitorii
-ii-iermecatorli,de parte -ii barbdteascS, ti stricStorii de animale, 9i uci-
gafii, adulterii pi idolatrii, sint vrednici de aceeasi
dispozi{ia ce o ai in privinfa
pedcaps5; drept aceea ap[ca -9i la acegtia pociit pentru
I"iJ"Uf. Iar'in p.i"i"iu celbr ,ce treizeci de ani s-au
ne,stiinfd, nu se cuvine nici a ne
necuralirea, p" "u"" au'f6cut-o intru de
tori cdci atit ne;tiinfa'ii face pe cei vrednici
i;ili;;ft-p.i*i"ua pedepsei,-ce
prelungirea
iertare, cit gi marturisirea de bun6 voie,'si
s-au -dat Sa-
s-a ftrcut atita timp; fiindcd aproape un veac de om intreg drenl
spre a nu comite imoralitdfi;,
tanei, ca sI fi s"'iea corecfiune- pedeapsi'
primeascS fdr6 prelungire cle
aceea, poruncegte "" ""o* s['se 'induplecd
mai ales dacd au li f""",*f, care miloitivirea ta '9i daci arattr
viald vrednicd de indrumare.
( 6 7 , 8 7 T r u t . ; 7 6 , 7 7 , 2 0 , 2 0 , 2 2 , 2 4 A n c i ' r a ;5 8 , 6 2 ' 6 3 ' 6 5 V a s ' c ' M ' ;
4 Grig. de Niso)
cei ce
In acest canon sfintul vasile are in vedere pe vr-Sjitorii sj p-e
chemind in ajutor
se indeletniaese cu--fapte pacdtoase similare, care
slujesc cinstesg (sint' at. IV
ai""olirr in vrdiile to", prin aceasta ii -sint EiJ
pe-
f fOl. boti ac"Sfia .p"h" sfint'1 pdrinte, vrednici-de aceeaqi
trebuie sd
deaps.l. Aceasta nu insemneazir insd c5 toli acegti pdc;togi'
acelaqi numdr de.ani -cle pocdinle'.9i- ei fiecare trebuie
;;a;pil";;"cd
se v.9r..ho.t51i in privinfa
;Eil;;a 'si ""i a" epitimie, .ci{i
atitia lt^""?-
,"ii- r" parte, """"*, pentru ucigaqi, otrdvitori Ei.vrdjito_ri, - 20 de
ani de e-
u"i ao epitimie rcr". SO,O^SVas. 9, rt-,), iar- p-qnt5uceilalti 15
c. M.). Siintul Vasile menlioneazd apoi pe
nill*ie (tan. 58,'Oz, os Vas. pen-
;i ;;""illorf p"i.tqi in neclrdlie, in eare au e6zut din neEtiin!5.-gi
sfintul Vasile inte-
tru care ei ," po"eiu." 30 de ani. sub .,necuralie(
i"g"-"i"i irr"estui, "ina "in"rru cade ln desfriu cu pers.o_ane rude d-e sin-
alte p5cate; d" toate seifae o' bund Etiin!5 (Sint. At. IV, 112).
G-Si";
CANONULB:(UCIDEREADEVOIE$IcEATARADBVoIE)'
cel ce in minie a intrebuinfat secure asupra sofiei sale, este uci-
g";. n"", ti"e ca mi-am adus aminte, 9i este vrednic de priceperea ta
94d
8 Vasile cel ll{are
ln
Diataxis in 34 capitole, care prezinta o deosebiti valoare Ei interes
cut oiqter"u sublimitdfii vielii monahale, ardtatd in prezentul canon cum
qi:in celelalte canoane ale sfintului pdrinte, care trateazd despre viala
monahald. Lucrarea sla editat 9i in iimba romAnd sub titlul: ,,Vechile
Lucra-
rinduieli ale vie{ii monahale(', 19i9, in editura mdndstirii Dobruqca.
;";ti"" qi iinduietile. Sf. Pahomie cel Mare, Ioan Casian Ei Bene-
;;
dict - (N. n.).
CANONUL20:(FAGADUTNTELE(VOTURII,E)ERETICILORSI
NECRBSTINILOR NU S1NT FAGADUINTE)
Acele femei, care in eres fiind, au fig6duit fecioria' apoi pe u-rmi
dimpotrivn ar fi ales nunta, nu socotesccb acesteatrebuie a se osindi; cd
toatl cite le spune legea, celor de sub lege le griieqte (Rom. 3, 19); iar
"Liu ""r"puse'inci iulului lui Hristos, nici nu cunosc legile Domnului;
drept aceea sint primite la Bisericd ;i iertate pentru cd acestea' o au
ai"-"tJi"ta ""a ir llristos. $i indeob;te cele ce se fac in viafa -catehu-
menici nu se supun la rispundere; Iirette ci pe ace;tia Biserica nu-i
primegte fird botez; drept aceea'la aceqtia sint foarte necesare preroga-
tivele na;terii.
(14 sin. I ec.; 7 sin. II ec.; 5 Neoeez'; 79 baod'; 6 Tim' Alez; 5
Ch.iril Aler.) ..1
In acest canon sfintul'Vasile rdspunde Ia intrebarea pusi de ArnJi-
lcchie, dacd o femeie care a depus votul fecioriei, in cadrul unei socie-
tirti eretice, ;i I.a c5lact mdriiindu-se, _poate_fi primitd in Biseried,
."[ti"a ca poate fi primitdt intrueit prin'botezul in Hristos sg iart5 toate
pdcatele, fi5spunr,ri acesta cor€spunde cu prevederile canonului 7 II
-
icumenic, 9i cu doctrina canonicd potrivit cdreia numai voturile fdcute
i" "ua."i bisericii se pedepsesc cu pedepse bisericeqti in caz cd sint
"afJ",. pe cind voturile fdcute in ifara Bisericii nu pot fi socotite
voturi qi ele nu sint valabiie in Biseric5.
(67 ap.; 27 sin.t IV ec.; 92, 98 TruI.; 71 Ancira; 25,'26, 30, 38; 40,
42, 69 Vasile c. LL) :.
In acest canon se trateazd clespre cei ce rdpcsc fecioare logodite
eu altul, ca Ei despre eei ce rdpesc fecioare libere, nelogodite. Sfintul
Vasile dispune in toate cazurile ea rdpitorul sd se supund epitimiilor,
pe lingi observarea prescripliilor legilor statului. In primul caz dispune
ca rdpitorul sd nu fie primit la pocdinlA numai dupd ce fecioara rdpiti
s-a intors la logodnicul sdu, care are dreptul si o primeascd sau sd
nu o primeascd. ln al doilea caz dispune ca fecioara ripiti sd fie redatd
pdrinfilor. Ace$tia cu voia fecioarei rdpite, sint in drept si hotdrascS
clac!. se va cdsdtori sau nu cu rdpitorul. Indiferent de hotirirea aeestora,
rdpitorul, ca unul ce a dezonorat pe ascuns $i cu sila o fecioarS. dispune
si se supund unei epitimii de patru ani, prev5zut5, pentru adulter, gi
n'rmai dupi ispdgire si fie primit la impdrtdqanie.
fndulgenta vdditi a sfintului Vasile fa[5 de rdpitorii de feeioare,
probabil, din consideralie pentru familiile respective gi spre a impie-
dica un riu mai rriare, nu a prins putere in practica bisericeasc5, ei
s-a impus dispozifia previzutd in eanonul 27 IV eeumenic 5i repetatd
apoi Si prin canonll 92 Tntlan, potrivit edruia rdpitorul de fecioare se
sarrcfioneazi cu anatema. I
, Comentatorii aratd ci in vremea aeeea in vigoare erau 9i prer-e:
derile legislafiei greco-romane, potrivit olrora rdpitorului de fecioare
fecioara rdpiti chiar 9i in cazul eind pdrintii
'gi-arcisStoria cu
i se interzicea
fecioarei da consimlimintul la aeeasta' (Sint. At. IV, 152, 153).
adicd
,si..+.ri,,trn acest canon sfintul Vasile are in vedere concubinajul,
,;;";;fu;" """i rri"n"l-iib", cu o femeie liberi, pe care il considerS
Gf"iJ. in privin!" ""r"" ce duo astfel de via!5, Sfintul ,Vasile dispune
sI se facd tot ce e fosibil' pentru ca aceqtia sd se despartS' Sau si se
"arato*"""d legal. Diaci nu se va reuqi aceasta qi -nici ;nu pot fi .deter-
epitimiei
si se cdsdtoreasc5.unii ca u"eqtiu, trebuie lsd fie supuqi
mina{i -Jesiriu sd
qi sir ti se admitd a vie{ui laolaltd ca nu crumva
;;;a;" in secret, sd comitd adulter
se intimple "urro -ui ra.r 1ta se intilneascd
sinucidd a$a cum
in caz c5 s-au casdtorit cu alte persoane, sau s5 se
precizeazdcomentatorii). J- r^ J^^r-:- ard-
Tolerarea concubinajului e o excep{ie de la doctrina canonicd
Siintut Vasiie nu'trebuie si ne surprindS' Spre
tati in acest canon de
in vedere tim-
" i"t-r"g" bine dispozilia acestui canon, trebuie si avem
elaboiat gi concep$it.c".ui dgminatin via{a sociald din vea-
;"i-:,I;6-;-a qi reglementdrii legale. a
irf ,.urp""tiv ctr p"iti." la cdsdtorie modul_
institufii. Sfintut Vasile a trdit in'veacul IV in cadrul imperiu-
;;"t"i
legald (legiti-
ir_ri 1.o,nurr.l-egistaqia romane admitea pe lingd cdsdtoria
ca toleratd, Ei un fel de impreund vieluire " "lYi
mum matri*o.tirtttj,
c6sdtorie cu o femeie liber6, numiti
b6rbat, care nu u"J'i" f"glture'dL
de diferen-
concubinatus 1"on*bina;[ aceasta fiind imp'si mai ales
dintre o"-"iii, care nu permiteau incheierea unei-cSs6torii
lele sociale
leAale intre oameni de diferite categorii sociale.. lmpdratul -Justiniaq'
'dacd s-a-r"e.rira,tintrucitva Ei acestlql qi ln fala
xTv,^xfr, d". convie-
;;:;N#li; ,in public
cele douE persoane declarau
iuire aami{ind-o puteau fi
martorilor "a oo" tiltui impreunS. Copiii din - concubinaj
tegalizali iar concubina pute-a moqteni pe fconcubinul riposat'
vedere
l Acest fel de impreund vieluire sau concubinaj il are in '$i
sfintul vasile in aclst "urro' sub cuvintul td sinokesion' consortium'
legale ale
aici, ca gi peste tot sfintut Vasile are in vedere rinduielile
pe-care le respectS, qi de aceea' dacd din pu-nct de vedere'al
statului'
legal sau canonic,
a""pt"f"i bisericesc "r-po"t" admite concubinajul ca
cumva s5 se intilnple ceva
totuEi, in cazul extrem il tolereazd, ca nu
mai rdu. 1
societatetea creEtinS a prins
De remarcat c5 de-a lungul istoriei, in acea'cdsitorie
coneeptia. c1
din ce in ce rdddcini mai bonsistente' 1ur1ai
de Bisericd. La rea-
care a fos.t binecuvintatS
sd se considere r"gili*a, lirziu. In cadrul impe-
lizatea in practicia acestei conceplii, ^ci s-a ajuns
un semn de impreuni vieluire a
riului g"""o-ro-^1t, "tq*bi."ajul, qi protejat ln..chip- legal'
d-1" recunoscut
bdrbatului cu femeia, tolerat lt-
gi-a pierdut impo"iilq- 6; sfirqitut Veacului VIII, cind impdralii Leon
B), iar mai
--ix, -imparatul i1 Ecloga !o_r (Titlul II c.
Isaurul qi Constanii"'-C"ir""imr1i
Vasile I Macedoneanur in legiuirea
tirziu, in se"otut
legald, potrivit cdreia, nimeni
numitd prohiron,'ifV, iOl-^" it#nit norma
ori s6 se cSsitoreasci cr.l dinsa,
nu poate line concubind in casa sa' ci
concubinajului in afara legii
sau sd o indepdrteze din casa sa' Scoaterea
-a fdcut ca acesta si-qi piardd orice importan[6. In acelaqi veac, imp6-
2? Vasile,cel Mare
.8t . Stapinitorilor, cars se jurd si faci riu supu;ilor, li. se, :"yi":
tratameni deosebit. $i tratamentul pentru acegtia este de doud feluri:
unuladicda-iinvitasSnusejurelesne;iarcel6laltestes6nustaruie
in hotiririle cele rele. Drept aceea fiind angaiat cineva de pai inainte
pociinfi p_entru
jrin ;u.a,nint si faci rdu-altuia, acela si dovedeasci
^p"ipi""a
jurdmintului, dar sd nu suslind riutatea sa cu -pretextul res.-
p""ia"ii j"urdmintului. Cici nici lui Irod nu i-a fost de fo]os ci a- iurat'l
carele, ca si nu calce jurimintul, s-a flcut ucigag al Proorocului. In
mult se cuvine a se'
ia"L"if, J"rdmintui eite oprit; dir cu atit mai
osindi cel ce s-a ficut pentru o rdutate. Drept acea cel ce s-a iurat
trebuie sI se ciiasci, iai nu sd se sirguiascl a-gi implini nelegiuirea.
.Examineazd adici mai pe larg absurditatea. De s-ar jura cineva si'
scoatl ochii fratelui, oar^ebine este a se infiptui una ca aceasta? de
s-* j"* "irr"ru sd ucidi? in scurt daci va cilca cineva o porunci in
"*u jurimintului. cd am iurat qi am {inut, nu p5catul, ci s6 pizesc
j"au"aiif" dreptdfii Tale (Pi. 118,. 106). gi precum -porunca se cade a
i"tAti cu ludecali nestrimutate, a;a se'cade in tot chipul a se desfiinfa
pi a se. stirpi picatul.
- ' (25 Ap.; 95 Trul.; 70, 77, 28, 64, 81, 82 Vasite c' M')
t', 30 Vasile cel Mare
_ ! 4 ! A p . ; 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u l . ; 2 A A n c i r a ;t 1 Z C a r t g . ; 2 1 , 3 1 , J 5 , J 6 , 4 6 ,
48, 58,77,80 Vas. c. M.)
::I ,.rj .i[r t*rii,r .ihiirr
.:i Prevederile cano_nului prezent constituie o excepfie de la regula
generald stabilitd de sfintul Vasile prin canonul bB, dnde prevede 6pi-
-de
timia de 1,5 ani, sdvirgitd in pubiic, trecinclu-se gradele pocdinqir
prevdzute de canoane. Aceasti excep{ie se admite numai in caiul cind
adulterul femeii nu este cunoscut pubiic ci a fost numai in secret mdrtu-
risit duhovnicului.
'
In acesL caz nu obiigr pe -'adulterd si ispiEeascd public epitimia
trecild prin treptele respective de pocdinfd, ci permite s-d stea in bise-
rici Ia rugdciune cu credincioqi, pentru a nu fi bbservati cd a comis un
p5cat greu. Admite aceastd excep{ie Ei tinind seama de sldbiciunea feme-
ia-sci in general Ei pentru a leri de publicitate acel pdcat al femeii ca Ei
al soietdlii lnsdgi. A se vedea Ei can. 86, care reduce epitimia pentru
adulter.
'_-tt"''."
:i
J
I
i
4
39. 40 Va;ile cel Marc
"'!\
, CANONUL 41: (CASATORIA VADUVELOR). ;t tiid ,l
CAN0NULa5:(CRE$TININEVIIEDNICIDiiIIIIIST0S;).
'?tt
Hristos' "'u
Daci cineva luind nurnele de crc$tirr Irulefte pe
tilet'un folos din numire.
' a cationtilui 7 'din
Canonut constituie o'prescurtilre in fortli concisi--r
prin care araki ci cel ce poatpl
,.og,rfiio''r-r.ror"f""f" Sfiltrilui Vasile,
invittitura 5i requlile Risericii. nu be'-
nuntele de creitin,'aar nu rer;pecti
neficiazl 4e daruriie binectrrintate
-opi'iioi s;i trebuie se se socoteasc"ii' afar'
iii;;;i;ii. in .p.i;in"r expt'i'rate. in rincluic-'lt:lerrtor.le' Sfintul
6, 't6' $i Tit' l' 16'
vasile:citea2{ qi texteie'ae Ia Matei 7,21*23l ,Luca
r,:"ir*i i,t"".t it arati 5i in cotlentarul la Isaia 3' 16'
\ l i P i j . \ \ I l - N I C A ( i { ' r ! t , I l G I I , I T , \D
, CANONUI,46: (C:i\SATOItl-N ) IN
I crrR$nnr,A).
sofia
Ceea ce s-a rn[ritat dirr neltiinli cu eel, pe care l-a pdrdsit
fiiriclcd s-a intors la dinsrrl s6r6- dc illai
pe un timp, apoi l-a ldsat,
de la nurtti;
i*irriu, a derfrinat,- iar din ne;tiinfi. fleci ttu se 'a opri
ins[ mai bine este daci rdmine afa.
(93 Trul.;9, 3I, 36 Vas. c. X[are)
Textul canonului este reluat si intS.rit prin canonul 93 Trulan.
Coroborind textul sanonului 46 cu cel al eanonului g, care trateaeS
.o chestiune similard, observdur ca: in canonul I Sfintul Vasile zice ci fc-
11reiacirre-Ei pdraises;teriolul $i se duce la alt birbat. este adulterfl: iar
so,t11p6risit estc vrcdnic de induli{elrtri.rli fenreia cu care el va trtii ulte"
rion nu cste vinovatii. in.canonul 46 declarl desfrinatd femeia, care chiar
374 47 Vaslle eel lllaro
fapt'ernisl ccva rrai tirziu de cirtre slnodul'II ccurlenic r:irre s-a finut la
doi dni dttpi-l'moartea'Sf:ntului Vasile sji care a regle:rentat detailat desr
nre moclul primirii c.retic'lor. ardtind care anunlerdin eret.ici urtlreirzi a
fi boteza{igi care nu,1:rin canonttl 7 al acestui sinod. )d
fI
)tu
F2: i'ffi$dithrnirvlq4r-afbniiflX"fir
i,icar,{oNUr, - --.i, -r--- --
'-^'-.r;/.1.)1|\l
, firla'lr;r
uee! ee n-a purtat-
Ceea purtat griji in cil[t_orie, :cle jXu- ,;t de5i,a dvut
fetui jeu,
cil[torie, de fitul
- 9e
putillf
I,ufurf.l sE-I satvezer
s.1-r salveze, Ia tntr€tasat
intrelasat sa sE tac6
facd acest
acest lucru,-oii
lucru, sototind ctr
ori socotind cX
astfel i;i va aeoperi p5catul, ori avind intenlia cu totul tlobitoceasci SsiI
nreomeneaseS, sE se_judece-ca pentru ucidere; iar dacd -tips.i
"" o p"t"t,-i
'frtul
poarte griji de sru, 9l dln cauza pustiet5lii ,ri a celor nece-
sare, fitul a pierit, in acest caz mama Sf so iurto.'
(33 Vas,.c. Mare) i : l, i ,r,
'lii]+-55. \/asile cel .Mare
. Vdduva sclavi poale ttu 's gre;it mult alegind nunta a douA in
firrr,rd de rdpire; decf perrtru aceasta ninric lru trebrtie a se inl'inovifi;
"e"i ,r,t. se judecX formile, .ei voinfa. Dar firepte c5| o agteapti pe dirrsa
epi'tifnia nunfii a doua,
(82Ap.:14sirtlVcc.;85Trut.;3Grnrg.;82CartT';22,38,40,'12,
trds.c. 1I./
in acest canon se rezolva un caz dc spe{d a unei ,oub" vdduve care
i,oind sd se rndrite a douzt oard, dar neindrlznind sd faci public, de teama
copiilor. qi a ruclelor, a inscenat cf a -fost rdpitd. Luind in considerare in-
loiitin n.i aoo"enlele. Sfintul Vasile decide ca sd nu fie judecati, ci sd fie
strpus5epitimieipentruccicesecdsdtorescadouaoari':':'
bilit.osinda pentru
"oqt1:ut ear:eucide in rizboi, qi anume, trei ani sa fic
oprit de la sfinta Impdrtdqanlu,-'p"nt"r,
cd qi-a intinat miinile cu singe.
CANONUL 56: (OSINDA PENTRU UCIDEREA
DE VOIE)
Cel ce cu voia a
-ucis, ;i dulli aceea s_a cdit, douXzecide ani r-a fi
neimpirti;it de cere sfi'tci l;r' ;;i iouizcci de ani i ,* "o" irrrpdrfi tui
astfel: pat'u ani tl-ul:ri" sE sr'.tinguiascd, stincr
afari rlc uSile casei de
rugdciune, ;i rugirrclu-se clcdinciJ;ilor, care intri,
si facd rugtrciunc
pentru dinsul, mirturisirrdu-pi firiierug.a ,u;
i.;:-&;; patru ani se va
primi intre cei ce asculti; pi cinci ani ia iesi
"u u""ili"; apoi Fapte ari
'a iefi cu cei ce se-roagd prosternindu-se, patru
anfi va sta nulnai irnpre-
und_cu credinciogii, dar din proaducere, nu- se va'implrtili;
;"" i"ifrfi-
nindu-se aeegtia se r/a imp[rt5;i de cele sfinte.
_ _ .(65 Ap.; 91 Trul.; 2I, ZZ, ZS Anclra; Z, g, It,43, 54, iT Vas.c. IIIcrre;
5 Grig. de Nisa)
In acest canon jfinjyr_ vasile prescrie epitirnia de oprire ti'rp cle
20
de ani de la Sfinta imparti-5a^niepentru cei ce ucici inte,nfionat
ciar apoi
se.ciiesc. Pociiinfa trebuie sti fie publicd, trecind anurniti ani bine
staUiiiii
prin toale-.treptele po.cdinfei precis determinate cle sfintul pdrirrte. Descri-
erea detaliati a acestora a se vedea gi in canonul 11 sin.'I ee.
t) r
CANONUL 57:.(OSINDA PENTRU UCIDEREA FAR.,\ DE VOrE).
i.,.
'
cel .ce a ucis frri tte voie, 10 ani nu se va impdrtisi de, celd
sfinte; iar eei zece ani se vor impxrti lui astfer: doi ani se 1'a tingui,
-i
iar trei ani va petrece intre cei ce ascultX, in patru ani se rra prolterne,
pi un an va sta numai impreund, ;i dupi u.ou" .* r-a prirfi la cele
sfinte.
)
rti CANONUL 59: (OSINDA PENTRU DESFRIU)'
Desfrinatul gapte ani nrr se va inrpirt6-;i ,de eelc-sfinte: doi tin-
guindu*se, pi tloi iscullind; ;i cloi pro;ternindu-se,-;i- Y" au va sta
irlnai impreunl; iar al optulea se va primi la impirt6;ire'
-j ( 4 , ' 2 1 , ' 2 2 , 2 6 , ' 7 9 , 8V0c s . c . l l o r e ) .
, , , ,, ; i " i l,]rlrrrrrU
Pentru desfrinare sc prcveclco epitirnie de gapte ani qi se.aratd mo-
dul executirii ei. i
r'l'i. i" \
-
cANoNUL6s:(\:RA,rrroRrr
sE osiNDlrscc.AucrcAgll)
. ,
&!': Cbnvielrtirea sexuald intre frafi se sanclioneazd lii iel r:e ;i uciderea.,
( 6 7 V u s ." . , M . ; 1 1 G r i g . N e o c e z . )
irrZr
ln acest canon sfintul vasile prescrie epitimia de 20 de ani pentru
cel ce irre rclalii cu sora vitregi, pe care sd o execute public, trecind
prin toate cele patlu trepte ale pociiin{ei. De retinut cd din acest canon
s-a alcituit qi ''un aI l1-tea canon, atribuit lui Grigorie al Neocezareei
care s-a addugatLa cele 10'eanoaneale sale.
_ -- -
87 Vasile cel Mare
pe cel ce
binecuvintdm apa botezului 9i untdelenmul hrismei, Pi chiar
din predanisirea taciti ;i tainici? Dar apoi, care
se boteazd? Au nu
ne-ar invilat ungerea cu untdelemn? Dar de unde a se
cuvint scris
Scripturi sint cele cit
afunda de trei omul ta botez? Dar tlin care ;i
,i"i I" botez, a se lepdda de satana li de ingerii lui? Au nu din aceasti
;ftt6t;; nefubticaia gi hinicd, pe care Pdrinfii nogtri au pdstrat-o
intr-'o ticere ieriti de indiscrefie .si ispitire, fiind ei bine invSlati a
ft;"; i"-tl""t" pe cele sfintd ale taineloi? dar cum ar fi fost de cuviinftr
i p"uri"" in scrisori invdfitura acelora, cind celor neinifiafi nici a le
privi nu Ie este ingdduit?.. .
Vasile cel Mare)"
$i aupa sltele (cuprinse in epistola prezenta a _lui
temeiul aeesta at predanisirii celor nescrise, nefiind deprinsd cunoa;te-
rea dogmelor, pentru mulfi se face u;or de disprefuit in urma obice-
iului. Dar altceva este dogma ;i altceva propovdduirea. Cici dogmele se
tac, iar propovdduirile se'publicd. InsS un fel de tScere este 9i neclari-
tatea de care se folosepte Scriptura' care face mintea si vadi cu greutate
aogm.te, spre folosul celor "" le "u"""teaz6. Din cauza aceasta toli pri-
-rislrit
vim cdtre la rug5cigni dar pu{ini .stiu ci prin aeeasta cdutdm
pai"ia noastrd cea de la- itrceput, raiui pe care Dumnezeu l-a sldit in
fuden cdtre risdrit. $i rlrepti tfittd fa."m rugiciunile intr-una a simbetei'
dar-motivul nu-l Slito toti cdci facem aceasta nu numai ca unii care
i""ii"a impreuni cu Ilrisios, ;i fiind datori a nizui spre cele de sus'
prin harul
i; ;il; Invierii ne aducern aminte prin starea de la rugdciune
""f aui noui, ci Si fiindcd se vede c[ este imaginea veacului apteptat'
aceea fiind ineeputul zilelor, nu s-a numit Moise intiia ci
Si p""t" -de
;;;, ,,$i s-a fdcut", ,{c., ,,".ara, ;i,s-a fdcut dirlineal1 zi -ottl"
fi l\ioise 1. 5). ca una ce aceeagise repetl de multe ori'. Deci aceea;i este
itfi """ """,'"it gi a opta, fiindcd acea intr-adevdr una;i adevdrati-4
opta, de eare pomenepte qi psalmistul in oarecare suprascrieri d9
ye4c'
psalmi, prin ea insd;i ar5tlnd _ starea, care va fi dup6 acest
alta nu:i
ziua care nu va inceta niciodati, cea neinserat[, cdreia
o"-.t"-u, veacul acesta nesfirtit -si neimbitrinit' Deci este necesar
"u fir""ilo si invefe pe fiii sii, ca in aceasti zi stind sE plineasci rug4:
.i.rrritu, ca prin noi.t"Ltute aducere aminte de via{a cea firi de sfirsit'
;x ;; n. t"ttevim in privinfa merirrdelor pentrtr, acea mutare de dincolo,
;lp;i jf-Ci""i"""imea'intreigd este. semn de aducere aminte a Invierii
;;;'asteapta in veacul oiito". Ci acea una pi intiia zi, de gapte o,ri
in;eptindu-se, constituie cele ;apte sdptlmini ale sfintei Cincizecimi' CE
i;;;;i;d de ia cea dintii, sfir;itte in aceasta, prin cele din rnijloc de
Cincizeci de ori asemenea repetindu-se. Pentru aceea 9i reprezintl vea-
eul prin aseminarei precum in mi;carea circularE, de la acelea;i semne
incepind prin aceleaFise ;i incheie; in care zi orinduelile Bisericii, ne-au
invdfat cE preferim felul de a sta drept la rugiciuni spre a ne aduce
limurit aminte, ca oarecum sd ne strdmutlm mintea noastri de la cele
prezente la cele viitoare. $i prin fiecare plecarq de genunche 'ti ridi'
cur", aritXm cu fapta ci prin p6cat am ciuzt la p6mint, 9i cd prin
91 Vasile cel Mare
tanta tradi{iei qi obiceiului, totuqi are importanfd mrrlt mai mare i.n pri;
vinia justiiicarii doctrinei teologice, a dogmaticii ortodoxe, in sensul
strict al cuvintului.
INDRACIT
CANONUL 2: (BOTEZIJL CELUI INDRACIT '(CEL
SE BOT|,AZA NUMAI PE PATUL DE MOARTE))
el sau ru-
lntrebare. DacI catehumenul ar fi demonizat' $i insu$
trebuie si-l ia sau
dele lui ar dori ca el s6 primeascS sfintul Botez, dacx
nu, gi mai ales cind este spre moarte'f
Rdspuns. Dac6 cel indrdcit nq se va curili de ne-curatul duh'
uu prtuu-p.i-i stintul botez; dar la sfir;itul viefii se boteaz6.
( 7 9 A P . ; 7 T r u l . ;3 , 4 , 7 5 T i m . A t e x ' )
CANONUL4:(B}TEZIJLCATEHUMENILOR.(CATEHUMENUL
SE POATE BOTEZA))
: . IETSITDIN MINTE
iese - din
lntrebare. Daci oarecum catehumen, fiind bolnav, . i$i
credinfa, rudele lui se roag6' s6
minte, ;i nu poate-insu;i mSrturisi ;i
stitrt,tt sit"z)pind este viu, se cuvine a il da sau nu?
;;t";;;t"6
R6spuns.Secuvinea-llua,dacinusebintuiegtededuhnecurat.
2'
(79 Ap.; 60 Trul.; 72 Neocez'; .47 Laod'; 45 Cartg'; 5 Vas' c' M;
g, 74, 15 Tim. ALex.; 5 Chiril Ater') i
t
6-10 Timotei
mr CANONUL.,14::(UCIGA$UL.D{":SINE.(SINUC}(]A$UL)),,,,r :,
*u,- lntrebare. Dacd cirreva nefiind in nrirrfi lidici nrina asupra sa, sau
id'aruncd in pripastie, si se faci pe'rrtlu i.l pl.oaducere sau nu?
Cartg.) ((l
rrlrt ii .;:r rol*3
' :t
1l.. r't "tt; l,r il c $i : ^ . I r ,: , r
CANONUL l7: (LTUSTRAREADE S f N E ) . r , . / u & ni i
Intrebare. Auzlnd desenri' crtr'intul I r r i D q n r n e z e u g i n t . f l c i n d u - 1 ,
i
d'are sintem .sub osind5?
Rispu's. f)epi nu-l faccm, totu;i 'u se poite a nu ne m"it.a'ne
noi in;ine ci auzindu-l nu-l ascultirrr.ci o parte din mintuirc estc
;1
a se mustra pe sine insugi.
(12 sin. I ec.: 2 Laocl.;43,45 Cartg.;.84,Vas.
c.:M.; 4,i, Grig r/e A/l.sa/
l0$
18 Timotei j 1 Grigorie Teologul; 1 Amlilohie
. trACATELE)
:i.,I' CANONUL 18: (VIRSTA DE,LA CARl,''sEiosIXOESC'
,.Intrebare.Delacevirst5seosintlescdeDumnezeupdcatele?
,' Rdspuns .Dupd cuno;tin{a ;i inlelepciunea fieciruia. Unii de la vir-
fu a. z6ce ani, ial alfii gi tle la mai mare virstS.
'rlr
t:. (52 Ap.; 710 Cartg.) ,iur
.
6z al _ rr'tln')q
, . : t
ir. .rti, ie{lt-t es')
a
.
se inal!6 spre cer, pentru tofi. Dupd acee4 Faptele infelepfilor Apostoli'
$i patrusprezece epistole ale lui Pavcl. $i ,saptesobornice,sti:dintre care
una a lui Iacob, doub a lui Petru, ;i trei iarS;i ale lui loan; 9i a Fap-
tea a lui luda; astfel le ai pe toate. Iar de mai este careva afard de
acestea, nu e dintre cele autentice. ,
.: (,85 Ap.; 60 Laod.; 24 Cartg.; 2 Atanasie;) ,q .ir,',r,ri'roJ ,
-olu';gutrutrul confine o parte dintr<r lucrare poeticd a Sfintului Grigorie
despre cirfile canonice ale Testamentului Vechi gi Nou.
, r, Intocrnai ca ;i Atanasie cel Mare (can. 2) aratd, cd Vechiut Testar
r1'rr.ntcuprinde 22 cdr{i (nu citeazd cartea Estir); lar Testamentul Nou are
!6 de carli (omite Apocalipsa, care probabil nu era incd cunoscut5, omisi-
une ce o fac Ei ,pdrin{ii de la sinodul de la Laodiceea in canonul 7q.
Siintut Grigone ca ii evreii imparte cdrfile Vechiului Testament in trei
categorii: istorice,.poetice, -si profetiee; mai tirziu gi azi s-a adoptat clasi'
tlgatsa in patru categorii: cArti de legi, istorice; didactice gi.profetiee. ,,
. ' :;
CANONUL SfiNTULUI AMFILOAIE
cAn*oNUL1' A;Nu*ul canftl,oR sFINTEIscRIPT'uRrl,.i,ji
f,i'se cuvine a Sti mai ales pi aceasta.Nu fiecare carte, care a primit
numire vrednicb de cinstire a Scripturii, este adeviratd fiindcd sint
t0{ I Amlilohie
uneori cirfi cu nume mincinoase, iar altele de mijloc sau mai aproape,
cum ar zice. cinera, de culintele adevzilului. Iar, altels sint fal.sificite
si foarte grelite, precrrm de pildi si rnonedelecele fals bitute
;i falsifi-
cate, degi au inscriplia irnplratului, dar dupi materie sint netrebnice,
falsificate. Din cauza aceasla ifi voi ardta fie fiecare calte dintle cele
de Dumnezeu insuflate. $i lrentru ca si cunogti bine cleosebireaintre
ele' intii ifi voi arita pe cele ale vechiului restament. pentateuhul, are
Faeerea, apoi Ie;irea, gi cartea de mijloc Levitic, dupi aceasta Numerii,
gRoi a doua Lege. Adaugi la aceastape Isrrs gi Judecdtorii. Dupd aceea
Eut. pi patru cirfi ale inrpdrafilor, ;i doua cirti palaliponrena. Dupi
acestea a lui Bzdra intii, apoi a doua. N{ai departe voi nurni
{ie cinci
cirfi in versuri: a lui Iov cel incr.rnunatcu nevoinfele felirriteloi patimi,
;i cartea Psalnrilor,,leac potrivit pentru suflete. 'irei cnrfi al,-' i,rlelep-
tului solonron: Pildele, Ecclesiastul ;i Cintar.eacintdrilor. sa se mai
adauge la acestea ;i cei d,isp'ezece prooroci: cer crintii oscea, ;;rf;l
doilea Arnos, Nliheia, Ioil, Avdie, ;i fona, chipul patimilor, celor de
trei zile., Dupx din;ii, Naum, Avacunr, apgi al nouilea, Sofoniea, - Agheu
-
Si Zahafia, ;i celebml r.estitor Nlaleahi.- in urma lor cunoa;te pe cei
patru prooroci, pe marele Isaia, cel co B proorocit cu sinccritate, gi pe
Ieremia de aceea;i simfire, pe lezechil, tainicul, si in sfir;it, pe Daniil cel
prea infelept in fapte ;;i cuvinte. cdtre ace;tia unii socoteic pe Estir-
;i
Acum sd numesc cir{ile Noului restanrt'nt. Si prinrepti nurnai patru
evangheligti, pe ilratci, apoi pe Malcu, ctrrora atlaugi pe al treilou, po
Luca gi nurrrdrd pe Ioan al patrulea, dupi r,irst6, dar intiiul dup6 in6l-
$imea dogrrrclor.'Deci dupi cuviintd iI numese pe dinsul fiul tunetulul,
calrg cu rnare glas n fdcut cunoscut cuvintul lui Dunrnezeu. Apoi
prime$te pi a doua carte a lui Luca, pe cea a Faptelor generale ale
Apostolilor. Apoi adaugd pe vasul alegeril, pe Apostolul pavel, propo-
vSduitorul nearnurilor, care cu infelepcine a scris cele prtrusprezecs
epistole citre biserici; una citle Romani, la .care se cuvine a aclluga
doud c6tre Corinter.ri,pe cea citre Galateni, 5i pe eea citre Efeseni,
dupd aceasta pe c9a cdtre ,cei tlin Filipi, apoi pe cea scrisi cdtre colo-
seni, doul citre Tesaloniceni, dou[ c6tre Timotei, cdtre Tit, ,i citre
Filimon, fieciruia cite una, $i una cdtre Evrei. Dar nu zic bine, unii
care spun ci cea cdtre evrei nu este adeviratd; cici intru dinsa este
harul cel adevrrrrt. Ayroi mai dcpar.terruii zic ci trelluie si sc pl.imeascl
papte epistole sobornice$ti; iar alfii ci nunrai trei, una a lui lacob, rrn8,
a lui Petru, pi una a lui loan; dar unii primesc trei are lui loan, gi pe
lingd acestea pe cele dour ale lui Petru gi pe cea a paptea a lui luda.
$l
iarS;i unii
-judecr intre ele 9i Apocaripsa lui loan, iar mai mulfi zic c6
nu este adeviratd. Deci acest Prea nemincinos canon si fie ai scrip-
turilor' celor de Durnnezeu insuftate.
24 Carts.;2 Atanasie;GrisorieTeotosttt)
jl,. ,::,,f 1., ,!0",r;:o!,.,.
,,{t:,
;1 Grigorie da,Nisa
,! , ,".ion
CANONUL 2: (GADEREA DE LA CIIIIDINT'\' (CURTAREA CIiILOR,
'
C AZIJTI DE LA CREDINTA) (APOSTATII))
'cleosebintltr-sc 'aclici
n""i accstea irr felul nrcrrfiotrat,. l'ilritr{ii, ari
judecat ci.toate accle picate,- carc ating partea ra{ionali a sufletulul
rtr;ri sufi"ierrtX
.iint mai stricicioase 5i r-rednice dc ci=rinfit lrrai mrrc si
gi mai oster"ritoarc, astfel daci cineva s-a lepiclat de credinfa in Hristos
ii ,-a vizut c6 a trccut la iudaisrn sau la Inanilteism, san la alti oale-
taro'nelegiuire de acest fel, apoi cel ce cri precugctare a alergat s're
o riutate ca aceasta, osindildtr-se insuli;re sine, are l'ia{a sa iirtleagli
se inchina
drept n r n e zcle
' D utimp - l a o l a l t i cici niciodatl Iru se va -inlrednici a
e u pociinfS,
lui c u ; l o p o r u l c i n t l s e s d Y i r ' ; e ; t e r u g 5 c i u n c a -- 9 e 4
t a i n i c i , l i s p ) , A r u g a i r r c l e o s e h i .i t t l ' t l c i r r r p i r t [ S i r e a c e l o r s f i r l t e r , . \ ' a f i
cu totul striin; dar in ceasul ie.sirii lui din riaf5, atrtnei se \Ia irrr'fed-
intittrpta ca acela pe's'te
,nici ae inrpdr'ti;irca qelor sfinte' Iar , de s-ar
orice nidejde si trdiase5, iari5i .irttru aceea$i osincld i;i va pett'e.ceviafat
fiind neirlpirtXtit de tainele sfirtfertiei, pirlf, la ie;irea din viafd' lar cei
ce s-au chinuit cu. necazuli ti cu trtutrci curnplite, ace;tia au fost prin
aceasta supu5i epitinriilor in cursul timpului hotirit; astfel in pritirr!a
.acestora sfinfii Pirinfi au aplicat hlindcfc, fiindci. sufletrrl nu a,cirzrtt,
ti slhbiCiunea trupeascfi'nu a suportat ehinurile; diu care cauld"gilini
{08 3. 4 Grigorie do l{isa
- .C[rvoNui +:(DESrrifrJL;$'r
AoulCfrnul.lostivoaLoR)f"
Iar deosebirea . picatelor ce se comit din poftd si din voluptate
este aceasta: unul adici se numeste adulter, gi celSlalt clesfrinare, Unora
.l Gtigorie de Nlsa
rtt,(65 Ap.; 91
ln canoanele 5 - B, Sfintul Grigorie trateazi despre pdcatele eare
izvordsc din partea iraseibili a sufletului. intro care enurlieri uciderr:a',
pe care o imparte tn ucidere cle voie, cu premeditare, ;i ueidere firri tle
v'oie,clin imprudenti, qi prescrie pentnl fieeare epitirnia euveniti (carr' 5).
C.ontinui eu lfcomia. despre care eitind euvintele Sfintului Apostol Pave-l
rle Ia Coloseni 3, 5 zice cd este la fel ca Si idolatria; $i apoi cu pdeatele
412
6 Grigoria do Nisa
gind adicd prin a da pe ale sale slracilor, pentru ca dlnd eeea ce ale, si
ie inyederize cd se yildeci dc licornie; iar de nu ar avea nimie, ti ar
avea numai trupul, Apostolul porurlcelte ca lrrin osteneala trupeasc6 slt
se lindece accst fel de patimS; iar expresia este aceasta:,,Cel ce fur4
si nu mai fule, ci mai r.irtos sd se ostcneascd lucrind binele ca rii aibi ti'
da celui care are trebuin{5" (Ef. '1, 2B). i ,}
( 2 5 , 7 2 A p . ; S C a r t g . ; 2 , : J , 1 , 5 G r i g . l t l e o c e z .d; l l ' o s . c . - \ 1 . )
' ' ' Jl r :i l 'I ;
i . l i r ' :
v-a-face cbrietarb
apoi:s-a hirotonit,'acesta si se scoatS, dupl ce.se
""*ui ficindu-se binuiaii, astrpra l'i di' denunl6fi
arndnuntit6, iar nu nrr se
iia"fai*ati. ia" au-iio *" ou afla vinovat, va rimine in cler' Cd
cuvine sd se lini seama de clevetirile departe
69;70''Bg
( 2 5 , 6 1 A p ' ; 2 , 9 , 7 0 s i n . I e c ' ;9 , 7 0 ! ' l e o c e l ;7 7 s i t t "I - I I '
Ita,r.c. M.; 3,5 Tim. AIer.)
temeinic cazul
In acest canon Teofil dispune sI se c€fb€tete'din nou
i., .,.-a ,.ro, ivinuiri a fost inldturat din servici, dar
cite{ului lacov, "*r"
"it*i"r a fost,'reprit"it Ci hirotonit intr-o tteaptri mai inaltd, Ei dacd se va
fost irwinuit se va scoate din cin,
dovedi cI a shvlrgit delictul de care a nu se lina
nu-i vinovat, sd rJmin:i in cler, Ei sd
iar dacd se va constata ci
."u*u cle clevetiri'ie degarte sau calomniile adusc'
i
. t
j
{18 8. 9 Teofil
t*, . . '
CANOANELE SFINTULUI CHIRIL AL ALEXAIiDRIEI
.!
.CANONUI
X.: (JUDECATA CANONICA. (RTNDUIALA P]iNTRU
JUDECATA CANONiCA $r PENTRU ACUZARE).
orice acfiune a noastrr, eind se:,procedeazd
potrivit unei rinduieli
canonicc,nu ne produce nici o tulburare, ci ne scapi atit de clevetiri
121
l.Chiril
' Ciril constatind cd Petru a fost inldturat din scaun fdrd judecata
IegalS, ;i de aceea in prima parte a canonului aratd cum sd se proce-
'canonic
deze in cazul judecdrii episcopilor, ca si fie dupd dreptate qi
legal. Astfel, Ciril dd indrumarea, ca Petru si fie judecat de sinodul
episcopilor acelei provincii de care depinde el, potrivit sfintelor canoane
(vezi can. 74 apostolic Ei cele paralele) qi sfdtuiegte pe episcopul Domus
sd lind seama de bdtrine{ea 9i lacrimile lui Petru, qi sd-i admitd ca la
sinod, la judecarea lui Petru, sd nu participe episcopii pe care Petru
ii bdnuiegte cd-i slnt potrivnici, addugind ci el personal (Ciril) nu cre-
der ci vreun episcop ar fi in stare sd se poarte cu vrdjmdgie fald de fra-
tele Bdr.r episcop, dar a propus aceasta pentru ca si nu aibd petru
prilej de a acuza sinodul de judecatd imparliald, pentru ed la sinod au
participat gi aceia,pe care el ii bdnuierstecd-i sint duqmani. Prin aceasta
se aratd existenla dreptului de recuzare al judecdtorului din partea ln-
vinuitului cind existi binuiala de incompetentd a unui membru al fo-
rului de judecatS.
T$
CANONUL 2: (CHIVERNISIREA AVERII BISERICE$TI)
lN CLBR)
CANONUL 4:(ISPITIREA CU SIRG A CELOR cE INTRA
d9
Trebuie sd avem grijd de totul, ce este de trebuinfd ri. .n*loie
ce contribuie spre sla'a s1i'tei Itise-
pentru-zidirea popoarel6r,-;i ceea-
evlavio;i pe fiii lui Israel33' (3 Moise 15' 31)'
i:i"i. Ca"i scris este:lfaceli
avind
Deci Pirinfii minxstirilor din eparhia Tebaida, bdrbafi evlavio;i ll
"a*i""t, venind in Alexandria si intreba{i fiind de
viet'ire vrednicd Ju
de acolo, mi-au spus ci *"lti
"fii"^-fri""ili"p"f"'-t"-rte"ii'ministiril'r
se smintesc din ";;;; ,r"-etou"". Unii care, de curind s-au insurat, 9i
pe unii
intocmai ca ;i cum u" ii v"nit din camerele nupfiale, amigesc pro-
lui Dumnezeu iubitori, ii pq1t9 ci nimeni nu s-a
Ii"tt.-"pircopii
presbiteri. Iar alfii oa-
;;;i;1 o""tr.i ain;ii, se hirotonesc clerici, adicl
..-.,"Si-ftf"a "tiiar ain mindstiri ca dezordonafi, iardii aleargi- spre
;;'";
-*il;"i;,'ti
fncindu_se elerici, intr[ in aceleagi nrindstiri, de unde- au
fost scogi; ;i vreau s5 aducd iertfa, si s5 sdvirteasci toate' care sint obiF-
pe
""it" "i"iicilor gi acestea cauzeazdci ,si unii dintre cei ce-i cunosc
nu evitd ""-"i
aiqii -tit.t"ghisesc adundrile biserice,sti, ci se re{in de a se imp[rt69i
"irra a"ui". nu"i fiin6ci precum am -zis, totul trebuie sE se
de
faci de cXtre noi spre zidirea popoaielor, cucernicia voastri si bage
cleric, sE se
seami la acestea. $i dace cinela br vr"u sE se hirotoneascd
;;;i";; viata luii-pi ori de are sofie, sau 'u? pi cum ;i cind a luat'o?
l; 5 Chiril
gi dacd s,a despdrlit de ea? .si de este dl vreunul dintr,e cei lepddafi
sar.r de citre alt episcop de Dumnezeu cinstitor, sall rlin mindstire? ;i
atunci sd se hirotoneasc5, daci se va gxsi neprihdnit. cd asa vom pdz.;i
atit congtiinla noastrx curatd, cit gi sfinta si cinstita slujbd neprihinittr.
(80 Ap.; 2 sin. I ec.; A sin. VII ec.; 12 Neocez.; S, 72 Laod,.;10 Sard,.
77 sin I-II)
'
Acest ""nott "lip"itta" tlituf rinet scrisori pastoral""'d*i.a ael cirii
cdtre episcopii din Libia qi Pentapole in urma unei reclamatii fdcute de
ni,sts.5h*dri, care invinuiau pe unii episcopi ci promoveazr'in cler per-
(
soane necorespunz&toare.
Pornind de la rinduiala ganonicr "i in bisericr episcopur este,cr,ul
tna-t, in primul rind, sd poarte griid de,tot ce serveqte p"nlru progresuf
cedincioqilor ,5i pentru slava sfintei Biserici gi c[ datoria principali, dupa
preve.derile sfintei scripturi, ,9ste de a face evlaviogi pe credinciogii
incredinlali lor (II Moise 15, 31);
Si avind in vedere cele reclamate. Sfintul Ciril in calitate dri cd-
petenie supremd a Alexandriei (patriarh) ara,td ci nu este corect canonic
ca episcopttl si hirotoneasc5,fdrd o prealabild exarninare a cancliclaiilor
Ia hirotonie; disounind in consecin!5, ca pe viitor: fiecare, episcop clin
provinciile menlionate, Libia qi Pentapol, sd bage bine de'seame pe
cine vor.hirotoni qi si examineze cu sirguinld viala fiecdrui candidat qi
in special, ca nu' cumva vreunul sd ri pacetuit irnpotriva canoanelor qare
sint in vigoare in privinla cSsdtoriei preolilor, Ei apoi si nu fie eventtral
intre aceEtia unii care au fost exclu,si din serviciul bisericesc, sau cdlu-
gdri excluqi din mindstire, trdgind coneluzia-logicd ca pe viitor sd fie
hiro,toniti nutnai acei candidali care vor indeplini toate conditiile cerute
de canoane, fiind lntru totul exceplionali. procedindu-se astfe.l,.-sDune
sfintul pdrinte alexandrin, episcopul iqi va pdstra corytiinla euratd cit
qi sfinta gi cinstita slujbi ncprihdnit5
i;; r irg(I
cANONUL *f leornzul oslNDrll;' rr,' "
uNoR cATEHUNTENI
rar dacx oarecari sint supugi exclnderii, epitirnisiundu-se, pentnr
grqeli, apoi, fiind catehurnenl, ar fi sd se sfir;eaici, sr se boteze, gi.sx
nu plece din cele omene;ti neimp5rtigiti rle har. adic5 nefiintl in eomu-
niune; fiindcd se vede cE ;i aceasta trebuie sE fie dup5 legiuirile bise,
ricegti.-salutdi comunitatea frafilor de ta voi. cea de pe lingx noi vi
saluti intru Dornnul i i
ct-'l
lui Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, (+471) 5i a sinoclului
impreurrd eu dinsul, citre toli preacuvio;ii rnitropoli{i ;i cdtre PaPa
Romci.
(OSINDA SIMONIEI) il
I:1 '
SCRISOAREA ,
(oSiNDASIMONIEI)(HIROToNIILESANUSEFACAPEBANI).
Roma
Terasie din mila lui Dumnezeu episcopul constantinopolului,
ceanoud,cdtrepreasfinfitulgipreafericitulfrate;iimpreunlslujitor'
io;""f
---- Adrian, papa Romei celei vechi, salutiri intru- Domnul'
I; multe i"io"i ;i in multe chipuri, din Evanghelii, de' la Apostoli
pdrinli ne invifim ca la ceremonialul de sfinfire a preofiei si
;i de G
ir,l-"1l.- datina licomiei de bani, 9i sI nu lu[m aur 9i argint, Si sd nu
''"i"s.'girncevastriinlahirotoniavreuneipersoaneieraticesti'precum
;;; ;;'ea" prin dovezile citate in cele urmdtoare, atit din Scripturile
de Dumneze-u inspirate, cit ;i din invdliturile patristic.e. c5ci eei ce-Fi
p"" -ii"ife sint itu;itori ai Duhului Sfint, iar nu vinzitori ai Duhului
Dom-
Sii"t; deoarece cei c"e au primit autorizafia acea'ta- p-rin cuvintttl
vestit ci cei ce in dar au primit harul Duhului Sfint, in dar
,rutui au
si-l dea celor care il primesc de la dingii. Iar dac6 cineva se va dovedi
"e pu aur l-a "ornperut pe_acesta, pe unul ca acesta il declarx lepddat
d; &;; ieraticeaice. C6;i deti cu numele a fost primit intre clerici, dar
poate sluii
-no-tr"zeuprin fapti cuvintul minfe,ste; clei ,,nimeni nu
i" i"iffit"
ioi ;i lui Mamona", plecum ne-am inv6lat _din Evanghelie
aurit pe Dumnezeu grdind prin prooroei:
ini"t. O, ZU. ;i deoarece am
,B*rti'graili in inima lerusalimului" llsaia 401 2),li iardsi arneninlind
grai"J: ,,paznicul de va vedea sabia venind si nu va semnala cu trim-
Si
ilifi, ;i poporul nu se va p5zi, ,si venind sabia va lua dintre ei suflet,
;i"g"fl il i'oi cere din mina paznicului" (Iez. 36, 6), temindu-ne sI nu
ifr" Jri""tfi ,si osindifi din "iura t[cerii, vestim tuturor intii SezItorilo-r
bisericilor noastre ca cu indrdzneali si zicem cu dumnezeiescul apostol:
428 Scrisoarea Tarasio
,,Curafi sintern de singele" (F. Ap. 2b, 26) celoi' ce calci orinduirile
canonice, ;i mult mai virtos de ale acelora, eare au hiretonit, sau s-au
hirotonit pentru bani, pe care dumnezeiescul apostol Petru, al c6rui
scaun l-a mogtenit ctrriar sfinfia ta frdfeascd, i-a osindit ca pe Simon
vrijitorul; din cauza aceasta nu ne sfiim sd vestim arlev5rul, pdstripd
;_i finind dispozifiile cele transmise noud prin canoa_nede la Sfinfii
Apostoli, 9i cle sldvifii noptri P5rinli, 9i ne scirbim dacd s*a c5lcat de
cineva ceva din acestea. Deci fr5{easea voastrX arhierie venel'abil5, care
Iegal pi dupi voia Iui Dumnezeu adrrainistreazi sfirrta slujbi ierarhicd;
are pentru aceasta vestitd slav5. Cd marele si intiiul Arhiereu Hristos
Durnnezeul nostru a zis prin proorocul: ,,Viu sint eu gi voi sllvi pe cei
ce md slivesc" (Irnp. ,2, 30). CEci stii, bdrbate al doririlor duhului, cI
aproape mai de suportat este eresul nelegiuit a lui Macedonie ;i a celor
impreuni cu dinsul Iuptitori impotriva Duhului Sfint; cir aceia birfind
cE Duhul sfint este creatu,rE 9i rob al lui Dumnezeu pi al rat6lui, tot
astfel acestea, precum se vede, il fac lor rob. cici oricare stdpin vinde
ceea ce ar vrea, daci vrea, sau pe rob, sau altceva din ce are; a;ijderea
pi cel ce cumpdr6, vrind s5 fie stbpin peste cele ce le cumpild, prin
!!9? de argint Ie ci;tig5. Astfel eei ce fae aeest cornert, injosesc pe Ouhul
sfint, p5cdtuind la fel cu cei ce huleau ci l{ristos prin Belzebul scoate
dracii, sau ca sd spun mai exact, se aseamini cu ruda vinzdtorul. care
a vindut pe rrristos pe pre! ds argint de Durunezeu ucigagilor iudei.
Deci, precum intr-adevdr f)uhul Sfint este de o fiinfd .cu Irristos Dum-
lezeol nostru, este deplin limurlt cE cei ce vind pe Duhul sfirit, vor
fi de aeeeapi parte din care s-a vindut lrristos, pr,""um s-a dovetlit. Iar
daci nu .se vinde (dar clar este cx cu nici un chip, nu se poate face
aceasta) e fdrr intloiald er harul Duhului sfint, adice sfinlenia preofici
nu este intru clin5ii; li nici nu atl prirnit-o .si nici nu an. Caci, sa-gi
aducd aminte de sf. Petru, care c6tre cel ce s-a ispitit spre aceasta,
a zis: ,,Tu nu ai nici parte, nici soarte intru acest cuvint.. (F- Ap. 8, Zl).
Cdci dacd demnitatea preofiei se virrcle, apoi de prisos este lor atit pe-
treeerea vielii intm cinste, cit gi conduita intru curdtenie ;i virtute.
Apoi dupi dinsii, de prisos este pi'Pavel, durnnezeiescul Apostol, care
inva!6 eb: ,,Se euvine episcopului sd fie fXrd de prihin6; intreg
la minte, cuviincios invifltor, infrinat, treaz' (I Tim. 5, 2;, linin,tu-se
de euvintul credincios aI invrtiturii, ca sx poatX gi a nfngiia prin inr,E-
f5tura cea sdnxtoasd ;i a mustra pe cei ce se iinpotrive.se. Deci toate
acestea sint departe de cel ce vinde li cumpdrd preofia. prin urmare
dovezile urm5toare alese din cdrfile sfinte, declard ld cu totul strdin de
preolie este oricine, care dr sau,prir"repte mitx, in oricare timp, ori
inainte de hirotonie, ori dup5 hirotonie; cxci a lua este luare oricind,.
Dar gi toate promovirile eclcsiastice sc opresc a se da pentru bani.
'
Canonul aI 29-lea al Sfinfilor Apostoli: ,,DacE vreun episcop pri'
bani a ajuns Ia demnitatea aceasta mare, ori presbitei., ori criacon si se
cateriseasci atit dinsul cit gi cel ce l-a hirotonit, ;i si sc taie desdvirgit
.si de la impirtEgire, ca Simon Magul prin mine Fetruf..
.Scrisoarea Tarasie 429
'cirlig
gi indulcind pe cei te iodurile, ajungind ei la bbtrinefe unse, ,si
aritindu-se, zic, mogtenitorii fericirii acelcia pi '5, vielii nestricate.
_ (29,Ap.; 2 s.i.ry.
IV ec.; ZZ, 23, Trut.; 4, 75,'19 sin. \rII ec.; 12
Lr.tod,;2 Sard.; 90 Vas. c. It4are; Epistota lui Clhenadin'.)
Pin aceasti scrisoare, ca $i in precedenta se osindegte simonia, dis_
punlndu-se ca hirotoniile si nu se faci pe bani. Din cuprinsul scrisorii
. se deduce ci incd pe vremea lui rerasie (sec. vIII) simonia continua sI
. intineze Biserica lui Hristos. Intrucit exi:ita, imecliat aupa sinoaui vlr
ecumenic, s-a sjmlit indemnat sd ia atitudine fermd pentru stirpirea a-
. cestui pdcat, adreslndu-se papei de la Roma, Adrian, rugindu-l ca sd-l
ajute spre a pune capdt acestui rdu. Aqa cum se constatA di-n insuEi textul
scrisorii, in eq se expune sistematic tot ceea ce s-a emis pind la Tarasie
impotriva simoniei, citind texte din sfinta scripturd, sfinlii pdrinli gi
canoanele bisericegti.
V CAI{CANELE trNTREGITOARE
caNoaNELE SFINTULUT rOAN AJUNATORUL,(POSTTTORUL).
'
cANoNUr, r_._ (CU^C 4?LJT]_DE LA CREDTNTA. (POCATNTA
CELOR CAZUTI DE LA CREDINIT'\ (APOSTATi))
Dacd cineva de buni voie in ehip nesocotit a tigiduit pe rrristos,
potrivit canonului ?3 al Iui vasile cel Mare, se va invrednici-de imp6r-
tSganie nurnai la sfirgitul viefii; 9i nimeni nu-l poate scdpa de o aitfel
de epitimie, nici s5 indrizneasc5 a areta vreo 6tinaeie tilX ae acesta.
Iu" sfintul Grigorie, determini exact toate chesiiunile privitoare
la ace,stia, supunind aceloragi pedepse pe cei ce de bund voie clezer-
!9azd 19 rdtdcire, hotrrind mdsura acestor pedepse clupf, durata viefii
rieciruia; iar cei ee prin constringere au comls acbst p5cat, se va supune
pedepsei pentru desfrinare, prelungindu-se lui pedeapsa la al norblea
an. Aceeagi deosebire intre cei pdcdtopi o face gi sinodul de la Ancira,
cit 9i sfintul martir Petru al Alexandriei, pi vasile cel Mare in canonui
sdu al 81-Iea.
' Dar astrzi Biserica urmeazE potrivit
celor rlormate 9i potriviie
de p-rea sfinfitul patriarh al constantinopolului Metodliu, tratind in ge-
neral pe cei ce au fost coplqili in chipuri cliferite de acea g"";"u1a.
rar acesta zice, cd dacd cineva a fost prins de,nelegiui{i-pe cind
era. copil ,si de fric5, sau din negtiinli, sau din prostie fiind setlus, a
tigbduit credinfa,
-dar ajungind Ia viista bdrbdliei revine Ia rnoravurile
cregtinilor, ,si intrind in catoliceasca Eisericd, se pocdiegte gi se mrrtu-
risegte, si asculte zilnic de la preot, pinE la ziua a gaptea cele patru
loqagjqni rinduite, 9i in a opta sd se boteze; ap'i iorn*i"i'ao-ie ;i
irnbricind lentionul,_ si sc ungd cu sfintul Mir, iritocmai ca gi cei ce se
boteazd, pi astfel si se invredniceasci de dumnezeiasca itripariisu"i";
il" ir-, alte opt zile nicidecum si nu ripseasci de la- sfintele
:
- rl";u" ain
bisericd, intocmai ea gi cei ce se boteazd.
I loan Ajunltorul
I ( 6 2 A p . ; 1 0 , 7 1 , 7 2 , 7 4 ' s i n . I e c . ; 7 0 2 T r u I . ; 7 - 9 , 1 2 , 2 1 A n c i r a . ;2 , t 1 9
B Laod.; 43 Cartg.; 2,77 Grig. Neacez.;3,73,87, 84 Vas. c. M.; 1-74 Petru
Aler.; 2 Grig. de Nisa)
este indicatd de slintul Ioan numai pentru unele pdcate anumite, consi-
derate-mai ugoare,_pecind pentru pdcatele considerate mai grele el impune
ca-obligatorii, acele epitimii, care sint prescrise in canoanelemai vbchi;
gi la fel el considerd drept obligatoriu sii se dea epitimiilc prescrise in ca-
noanele mai vechi, chiar dacl el a prescris epitimii mai u;oare, in cazul
ln care penitentul nu a.r indeplini in mod congtiincios prescripfiile inscrise
in canoanele lui, referitoare la ajunare, priveghere sau rugaciune Ei meta-
nii. Opinia aceasta deplin intemeiati gi motivatd canonic a Sfintului Ioan
n-a fost insi pe placul unor monahi rigoriEti, considerind-o chiar pegu-
bitoare pentru mulfi. Aga au vdzut lucrurile unii cdlugdri de la sfintul
Munte Athos, ca Ei patriarhul Nicoiae al Constantinopolului (1086-1111),
care apreciazd c6, prevederile din Canoniconul Sfintului Ioan Ajunatorul
prin blindelea lor pe mulfi i-a distrus. Opinia arcasta n-a fost insa ad-
misd ca general5. Astizi in toate Bisericile Ortodoxe Canoniconul Sfin-
. tului Ioan Ajundtorul constituie un indrumator practic pentru duhovnici
in scaunul Mdrturisirii.
CANONULg:(cANoNPENTRUSCURGEREASEMINTEIIN
TREZVIE)
rar eel ce s-a intinat deltept fiind cu trupul, papte zile se oprette
-i-pe"tep"nie,
de Ia cintind in fiecare zi Psalmul al 50-lea, ti fScind
49 de metanii.
(4 Dion. Aler.; 7 Aranasie; 12 Tim. Alet.) :,
...*
11-16 Ioan Ajunitorul
.
CANONUL 11: CANON PENTRU MALAHIA ITVOOI;
}
far amestecare
_cu_alfii, ca una ce face malahia indoit5, prime;te
epitimia aritat6 pini la 80 de zile.
. ' :
CANONUL 17: (SrLNrCiA. (CEr CARORA LT Sll FACE SrLA NU
sE OSINDESC))
Pdrinfii, ;i mai ales canonul al 49-Iea al lui Vasile cel Mare, a
hotf,rit sd nu se supund pedepselor cei pingiri{i de oarneni silnici sau
de st[pini.
(11 Ancira; 2 Grig. Neocez.;30,49 Vas. c. M.)
_ _ ( 6 5 _ A p . ;0 7 T r u I . ; 2 1 , 2 2 , 2 3 A n c i r a ; Z , g , 7 1 , 4 9 , 5 4 , 5 7 ,5 6 V a s .
c. M.; 5 Grig. Nis.)
l
'
cAhi,oNULb?: (PACATUTRBA CU FrNA)
De va picitui cineva cu fiica sa cea din Sfintul Botez o dati, se
pedepsepte cu, opt ani, iar dacd de mai multe ori cu 10 ani, mincind
dupl al noulea ceas din zi, 9i ficind cinci sute de metanii.
.t CANONUL
-.. ti0: (PACATUIREA
..: a::.'..:. ..:.' ...... .,
De va pdcdtui cineva cu vara SA
mincnid uscat dupi al noulea ceas d i n
de metanii.
: , , ' . , , : - : . ,... _ . . :
: rryiurnriCU DQrT.RATI)
CANONULos,,IPA'dATUIREA lt'
-'::r'" 'driaa'o'femeie'ar 'frafi,
ir blcdtui qu doi sei'pedep*";1ul:p*':t""i
ra.ni,..mincir1du-sgat.dup6: al nouilea eeas din 3i, pi, fii:-ihd i.n'fiqqa.r6 zi 2AO
.de rnetanii. ,. . ; rl
{50, 64. 65 loan AJunltorul; l. B Nichifor
dlTfiiibvdiiflfl'
car$dfrur, itrr. lfr Pnrfitfttfrtfl)BlsE-
RrcII NU SE ZABOVESTE).
:r lli"n, -biserici'1,)nu
ce'petreee'de nevtii'i ti*pls"urtf'?rr*'jrriirro;til se
osinde,ste.Iar dac6 zdbove;te acolo:timp indelungat, acela s6 se alungb
".r "u"ia"i, iar biserica s6-9i prirneasci ale sale drepturi''
(?3.Ap.; 74,76, 9.7fYal,) ii,,. I
CAr,ror.*ri.Jl,
DrN CASATORIA A DOUA- ,,$I A TREIA Snr HIRpTONES€)).
copiii, nascufi din fiitoaTe, sau din cei ce s-au cSsatorit a doua
.oar*.sau a:treia oard'-Fii dovecle*cgi gu viaf5'vrednicfi'dc preofie se
hirotonesc. ti-'",--'
(Tt)Ap.; 33Trul.;74 sin.VII ec;1$ I"aq.d'.) ,r sa rirl
tit-,., , sr er,,
t8ef$rirrmfqi
Se rispunde l'a intrebarea dac5 se proynoveeig'{}f cief
'dotla. ' : l,
din afara casitoriei sau cei provenili din cis5tsria a i
' . t , .
PRrh.{4.lDlE :DS
MOARTE) :
'ih
,sca impirtSfanic cehli lrolnar
..primejdie' r,ii moarte, chiarl,;i dupi ce a gustat rnitrcal:e' . '
(29 Trul:; 41 Cart.)
.ifl.
se admite sd se impSrtdqeascirbolnavul in prirnejdie, de .moarte
chiar: dacd a gustat mincare.
":.4'r'*1 '- :. r- r-t! ' -''" d\.
I ! a t"r''r* Y: I
:.-
.
,aw Apa_caldd ar.e aici u-n sens mistic, privind apa. qi singele.
'din ce a curs
rana Domnului, care deqi a murit, rdinine prr*r"i "f,r'pJ;'ir;;;;
Sa din mor{i. Latinii Ei armenii folosesc apd rece. Balsamon
in comen_
tariul sdy la cal9!t1l T11!an, ca qi u4 rispunsul sau,-canonic, ar noui-
{2
sprezecelea,.subliniazi sublimitatea minunii prefacerii, vinuiui
ames-
tecatl or apdi caldd in singele'card qi al Doninului gi a"cia"
1u ca ";;j ;
{lu pun api calda in sfintul potir ca nigte eretici sd se scoati dintre orto_
docqi-(sint. at. IV 462-468;.5i sint. at. II 326-gzz; cr. N. MilaE,
canoa-
nele ff, II, p,223): iri
_ __.(81, 83 Ap.; 3, 4,6, 7 Sin. W ec.;10 sin. VII ee.;t6 Cartg.; )r. An.
';l't :
ln acest canon Nichifor aratd rinduiala reprimirii in ministire a
cdlugdrului care a lepidat schima monahali 9i ipoi cere sd fie reprimit.
vez!_pr9_zentarea pe larg ,a,acestei rinduieli fdcuie tot de Teofil in sint.
At. IV 431 f, . i!!iiirril)1, \, ,.iiri:..jfirr Ur... .. ;r.or)
' i 155
15 Nlcnifbr
' i
CANONUL ,-T5:PALUGARITELE POT INTRA IN ALTAR)
,.
qiin fe -in.terzicccgumen'-rluisi,iscoataculionul cdlug.:rrdluisi si-l alunge
minastire; culionul (acoperimintul lipsr-:ide p:zrn'a1pe care in timpi-
rile ve'chi il purtau tofi criluqarii, qi pc care il poarta azi nurnai celugirii
gu schima 4rare qi ingerqasc;i,corespunde azi cu ca;rilafca (coiful naoEidli
ntintuirii).
i: .-/ , l e , r r r , r r t r , . )J : r y l r i r . I.
CANONUL 25: (LEPADADEA CALUGARIEI. (CEI CE LEAPADA
CALUGARTASINT Cr\ CEr DATr ANATEITEI)).
':--:-P;
cel ce a lepidat sfinta schim5 cilugdreasci pi nu ie indreaptl,
nu se tuvine a-I biga in casb, ci si ss piriseascS. ,-!r
, . : , :, ( 8 1 , 9 ] A 1 t . ;? , 6 , 7 , I 6 . S i n . I V q c . ; l 0 s i n .V I I e c . ; 1 6 C a r t g . ;I I s r n .
L r r)
Ileglernerrteraza
starr:acelor c.eleapadd schima rnorrahali qi nu se ln-
dreaptS.
\
gt cALUcAp.tT# PATULDE Mo.,\R-
CANONUL26: (BOTEZUL
TE)
De va fi cineva bolnar', ;i ar cere Sfintul Botez, sau sfinta schimi
-e6lugdreascS;trebuie si i .se dea firS intirziere gi sd nu i se denege
harul.
i . - r
, . . . . r . ,(.4 T i m . A I e r . )
' ln canon se dispr:ne ca celui bolnav care cere sd fie botezat,'s,au.si
id schima rnonahala. sd nu i se refuze harul.
"Jli. 6i .jr l1 i.t' i
' , ,CANONUI- 27: (CALUGARUi- PRESBITER SA SLU,IEASCA CU
MANTTE).
Nu se cuvine monahului presbiter a sluji firl mantie.
.Seimpune ca nronahul presbiter .s?islujeascirtot<leaunacd'?nantia
primitd la luarea schinrci calugireqti.
,i .r
.,..t.;.,
. CANONUL 28: (INDRUMAIIE .PENTRU DUI{OVNIC, P,ACATELE
NU SE DESCOPERA.(SBCRBTULSp()\/EDANIET))
Duhovnicul, cale primegte mirturisirea celor ce mirturisesc picate
'Hseunse, trebuie s[;i opreasci pe
ace;tia de la inrpirt6;ire; dar si nu_i
opreasc6 de a intra in biseric5, nici si nu clea in r.ileag cele ce le $tie
'Nichifor 159
29-31
' dewoNUL.30:'FUTEi1EA'DilEovNTeuLUI.
@rfirovNfotJr, cgt-
TIIMELiA RI'SE-
r,rrt r GANONUL 31: (PRESBITURUL POATE SFINTI ':1/ii
rl RICII) : , ri', , .i'r .i i. ,? 'i t' ' rlll
I
So osindeqtecdmAtdria.
' "'-
caxoNui ib: (RINDUTAL;I
pENTRUposrrRpA cr.\LUGARTLoR)
se cuvine ca monahii sr ajuncze mier_cureapi vinerea
'btintei: ri il-uqe'apolisul.titurfhiei din s'pt'mina
trarurrlor, "uioriti""iinarnte sfinfite,
sd minince,brinzi, oriunde ar-petrece,. spre surparea
inv6fdturii lui...Ia_
cob pi a eresului tetradifilor.
.r{ ,i : , :rb Elrr., \r,
t: siabileqte rinclui,la ca nrohahii in miercuf,ea,:li
;;, ; vinerea din sd1*
t5mina brinzei sd ajuneze. Aceasta pentru u ."
,urp"*il.'jtdtrru lui Iacob
(aderenfa rnonofizitismu]ui: "optt
fi arnr,r'ii) ;i cresul tetradi{irorr care
aveau pdreri gre$ite despre brihzd. A se vedea
qi 56 IV ecumenic. ;i ;ti;;;"ic 7 Ii ecurneiric
CU CREDIN:
," C..\NONL]l.37: (DESFRINATIIN-AU PA11TA$IEN1E
cr(),'rr) l
Cind Apostolul zice: ,,Dacd vreun frate va fi numit desfritrat, cu
'irhul
ca acestal nici sd nu minince" (I Cor. 5. 11), se vede cd nu zice:
cu acela pe care il ;tie unul sau doi cI este desfrinat, ci cu acela, pe
care tofi il numesc desfrinat ;i il eunosc. Fiindcd picatele' ciomise in
chip nerufinat atrage tnare pedeapsS. 'r
uva
l:r,,,.,fl
4 Grlg:-/Vissa)'-
(25 Ap.; 7 |ieocez.;:],32,57,59,70 Vcrs.c. IltIar'e.;
'
ln acest canon se instituic interdicfia cle a nu minca impreunl cu
cel.cunclscutpublic ci t'stc desfrinut. , j )
' 'ir
CANONUL pENrRu-
42:(nINDUTALA sAprAn;;" tdittffrtd
JOILB SA NU SE TIE)
Nu se cuvine a lucra in s6ptimina luminati, nici in simb[ta
sdptdminii celei libere a se cinta ,,fericigi cei fdri de jrihane.., niei
a
line joile.
(66 TruI.,; 29 Laocl.;1 Teot. Ater.;) 'i "irrlri' .t i,J
.:arr0r!i
CANONUL45:(LANEVOIEORIC'ECRE';TINPOATEBOTEZA)
Dac6 nu este de fald preot, se cuvine ca pe pruncii cei nebotezafi,
s{-i boteze oricine s-ar giii acolo. Dacd ii boteazi chiar ;i insu9i tatbl
lor, sau oricare altul, nurnai s6 fie cregtin, nu este picati,,,i.;r'.. .r.
4l49,50 Ap.) . !. ., Il ir :i ,. .: .
' ! . .
, I .. : - .- ...'...
6); nstfel sun?, nu juelecafi in;iud.ceea ee este bine? .Deci.clacd se uor cle.y-
pdr_fi cle obiceiul pdaritos, primincl si .epitin"tia cuuenitd, se uor primi.
Dor
Lr'.t?ltuie. sri sr: i.rcge tle- seqmd cd cine sint ctcei ,,oricare,,, clesq:rec(tre r.rr-
I'i.$i,'or,i cle slnt ere.tici, sau osinditi ui.ttrt.rit clttpd uiufa ior? iespre ace;tiu
zice
.Apostolul: ,,Dacd. ureunul, numinclu-se frate, d.esfrtnat, sau tacom,
strtt.itlrtlaLt'u, ;i cr,stritlei depertt:, ctt ttrtrtl ca ucesta'nici .sit ntt mincnti im-
7tt:eurtri'.. (l.Cor. J, l1).
rr: int,relturea tt. ()t'i cle .st, cr-rcine a Ttrinti la nru.sii irpqtreund .la cln-
rel
tare ldrd pecelluirt:, pe pre'l)iterii, car:e a'tLl1'tincal eu eieticii o rlrifii'.snrr
ile dotui ori, clar ttTLerr. stnt irt conntnitLne ut din;ii, rt-ci n-att iscdtit ei.esti?
Rdspttrts. in Tsriuitt[o crcestoro sri se bage cle.seornd, clacd prco,lii att
^
mi'ncat cu preotii saLLcu laLcii eretici recunoicirtdu,-se ori d.e att inincnt ctt
cei'an alget drept, dar n-eu stat in comttnitnte ar ereticii tlar mai ntare
est.e:pc.tleapsain priuintu preofilot'. lnsri fiecure trebztie sd se
Ttrinteoscd cu
eTtitimie. ptttrit:ita. $i se czrcine ai printi in connnrittrtt, cttit'la rttqdcittni,
c|t gi la peeetluire.
'lntrebar'ea 10. Ori
rle se cuufrrc ur trcei laiei, ctrre at iscitlit pentl.1.
erbs''rsi ntt .sfcrr in cotttttrLiune eu cretici, sti mdni'nce imTtrettna cri lcricii
brtodocAi?
' \'
Rdsprn:l.s.Ind.iJerent,cLeste catLzctrelelor; cdci proorocul zice:
,,N:u Jacut''deosebire intre cel ctirat gi cel pinqdriT', 11"2.22,26). Deci
se crruine ca tn'todoesii, dacti sirrt :c/ogi, sci nu ad.tnili po ,r,rii "n. ,,"o.r-
tia Ia ntase com?tna, d.acd mai inainte au ind.eplirtit cpitimia
Ttentitt
iscdlirea pdcdtaas(t, ;i rtacri nzt s-au tnclepdrtcrt d.e cornttnitmea eretiea.
Dur, deourece unii, din, neuoie fuqind. d,e primejd.dl, s-arr pingdrit ctt
t:omunitmea er:eticit, se uo?' printi Ii mctsa comtnri dirytii ce-ii t,or nnr-
turist nechibz,uinfa gi .se uor pocilt; gi aceasta sd. nu" se
loia Jitril d.is-
cernd.ntint..ci: pottiuit imprejtnririlor acelui caz,
;i.s(t proclttcd folos a-
n"tinclttroru clirt, rtceastcr, iat ntt pagu,bd. sujleteascd.
'Intrebureu'77:
c t t u i n e - s e c a c e i c e d " o r e s cs d s e b o f e ? e , n t e t i a l c s
daca-i rnoartea, sd se boteze de bdtrb preoli'Ttrata'{i' ,ou ninr.
.anteninld.
nosculi, dctcd .tttt se- r/ir.se:steureu,n presbiter oriod.ocs, sau' neprihdnit?
I Nicolae
2. 3 Nicolae
?'.Nieolaei'"fi
11l
CANONULll:(CANONICONULLUIIOANPOSTITORUL.(SA
NUSEunvrgzp-nixDuig],Il-EDEPOCAINTAAI,ELUI]0,\N
. POSTITORUL))
: caironiconttlui
Intrebare. Cu'ine-se a pedepsi pe cinc.a potri'it
lui.Iban ,liunitorul?
t- t-iil;;t";;.;
Fii.,a"e acest canotricon uz.eaz'ade multir blirrrlefe' nc
se abirt de
rtrrrlti i-a pierclut; .ii" "u""u aceasta cei ce curlosc binele ti
la el, trcbuic a se indrePta. s93,m1lrr
La ultima iti".t .{r" pusi, clacd se cuvine sau nu a fine
tui lcta. Ajrrnitorul patriarhul Nicol;re'
aplicarea epitirniilor ,1" ;;";".l;iit" cu multi
i[":o forma .igor,sti, cir.intrucit nrlc.,t pirinte tratind
;ffi;;il consideri ca
.5i.,.pe multi i-i piercltrt",
blindele in aplicarea"cpititniif- ,
sd nu se u.meze rinduielilor cle pocdinlii ale acestuia'
culea mai rigoriski, a
c. toate n"nrt*,-r.i.o-undu.ua de a se urma
p'drinti. totuti rinduielile cle 1m-
slintului vaSile ""r'uu* i,i-u-"rin. sfinli Bi:rericii Risaritenc
intrat in uzul
ciiinlir ale sfintr-rluiroon Ajuniitorul_au Ajunitorul s-a inclus it't
clc peste tot. Si Cnn,'ii.ri-iui Ioan I'ostitor-ul sau
-*c 'edei canonul 3 aI sfin-
M'iritvclriie,l Mare qi se respecti Si azi. A 5i
t'.ih,riIoau Ajunatorul'
'
t.
. DIFERITE PRESCRIPTIUNI CANONTCE
EPISCOPI).
CANONUL 1: (CEI RINDUITI NECANOI{IC, NU SINT
'.
Ce lucru ingrozitor, am suferit noi, decit poatc -ci. 1s{e clureros
vrednici de patimile
"a oo un ..ufcrit t i*i" li c5 nu ne-am socotit a fi
indurerafi cd loi sub eerul liber
frii. il.i,tir-Z €. ap. S, 41). Dacd sintefi
o?'i""t i"o1i'Creaioriui cerului .9i al p6mi"l"lgi: elin ci loca;ul
-cauzi
derugnciuniafostcuprinsdeprimejdie,gindifi-"t::ceiunsprezece
pe lfristos,.
""""iJi erau inchi;i inir-o cameie, iar cei ce au rXstignit
divinic iudaic in templrrl celebru. I)ar poate ci ;i
;#;;;';erviciul
rnoartea prin spinzurarea viefii rusinoase, s-a
Iuda,'cel ce a preferat
"iai"t mai. utes decit cei ce 6stdzi, nu -s9 rupineazi de orice invinovi-
pentru fapte imo-
;il;-; "^tti""itor, ;i astfel sint gata in chip n-ern;inat
i"1".-u" -'e'ixiiti iryel,rii de i'orbele lor rnincinoasc,. cirrd afirmr cd,
""o dreapti. Cdci aceia nu sint cre;tini'-ci de,
fropovaduiesc cretlinia preferi ceea
cei ce fac comer! din creptinism, deoarece din;ii totdeauna
"" t" ado.e lor iolos in viald, vieluirii dupi adevbr' Cind au crezut cd
vor cigtiga degeaba acea intiietate, atunci au consimfit cu vrdjma;ii I*i
n"rn"""J", iar cind au vizut cd poporul .se infurie, -iar6;i fdfdr'icnsc
dreapta credinfi. Eu nu ;tiu dac5 aceia sint episcoPi, li niciodati rru
g
474
2 Prescrip(iuni canonice
476
3, { Prescriptiuni canonice
sa pr()i)l'le'
lipsa preotului, crctlinciosul siml:ltt.se poate cumineca cu mina
"ti, Tmlan.
sinoclirlui lrentftr rirspurrsull;r a
A se vecleaSi carr.;B'ii-tOt
d o r t l r c h , . , s li t r t t t ' .
PENTRU SLUJIRFA
CANONUL s: (POVAIUIRE qA-TRE PREOTI
sltxrnt LITUiIcIIII 9l PENTRL cUMTNECARE)
ru;ine, d1n1rt
Strdduie;tc-te o preotule, s6 fii lucritor f6rd de
si 'u mergi la slujba sfintd
irra."ptirra cuvintul uai"e""fui. Niciodat[ pe
irnpotriva cui'a, ca 'ru curnva sir alungi Nlingiietorul
""irra "rei-i'ic in bisc-
stintui rf"iUi. N" t" i,td*"u, nici nu te certa, ci st6ruirrd
i;-;i;" dunt'
sd sdvirrerti
;;;-;;;;:i" ;i "iilite pin6 ia ceas.ulin care trebuie c' poc6in[It
nezeiasca sluib5 taiiti"a, pi astfel si pi;epti la sfintul. altar
incolo. ci cu frici;i cu cutremur
;i"u-rt"ii"i*e c-uratdnepri'i,rd i'eoac.e;i gribi ori scurta rugdeiunile
le -"u"rui" fota impliai ri"i """""i1or. Nu
ai" p,r"te*ii i* griia ornenelti, ;i nu fine fea1l- de fa'ta oanreni-
la puterile
lor, ci privegte numai-ia'"impiratul "ni "u st6 de fafi,- Fi
Fii vrcdnic indeplinitor al sfirrtelor canoane'
;;Ftt iui" rtuu imprej*r'.
inrpreirrii cu cei ce sint opri.ti de a-liturghisi. BagE -de
Nu liturghisi
seam6 inai'tea ""i Jui,-"um-liturghist';ii
'pi 'si pe cine inrp6rtSge;ti'-I"
uita porun"a nom'ui.ti u sfinfilo-r Apostoli- iat'e zice: ,,Nu dafi 'sfi'-
-e"daritareie inaintea porcilor" (l4t'- 7, 6)'
tele ciinilo" ;i """1""""i1i
frica oa-
ilrrfi:"x-a" astfel de- cii'i ;i de celelalte. Vezi si nu cazi de
menilor;nudapeFiulluiDumnezeuinmiinilenevrednicilor.Nute
nici de- cgl
teme in acel ceas de careva rlintre .ui-*iarrili ai pdmintului,
eare sint 'redniei de dumnezeiasca impirti-
.l p*"te coroane. Celor
in dar, precurm tu insufi ai primit-o' Sd nu o dai
i""il, ta le-o dai 9i
cici ei se socotesc
celor ce nu li se permite .tu .lo*tt"reieFtile canoane'
acelor care
;-ii-;-ptgtnii; ei'aaci nu se convertesc, vai atit lor,^cit ;i pe tine)' ca
ir l-*paitai".".'ri"ga ae seamd (nu m'5 prive;te pe mine ci
Sfintele Taine'
nu culnva din neglijenfa ta, ;oarece ,uu alt"*'ou si atingi
nici s5 se umezeasea sau si se afum", *" si umble cu ele cei profani
Dacd o"i 1irr" seama tle acestea .si de unele ca aeestea'
;i ;;;d"ici. tine'
i" ""f mintui atit pe tine, cit 9i pe cei ce asculth tle
Prescriptia 3. Conlinutul acestei prescriptii il tronitituie iudrumarea
pe care acela
"",, po*,etr.riiea alcat-uiti- ao siint.,t Vasite cle Ia anul 3?5,
monrentul hirotonirii. cu privire la modul cum
o diidea fiecirui preot in -ili"ti
pc ereclin-
trcbuie sd sdvirqeaca Liturghie ;i sd inipirrtdseasci
cio:ii sIi.
CANONLTL.1;,(INDRUMAREPENTRU DIJHOVI\ICI)
.
Epitimia sa nu st, dea simplu dup5 cantitatea pdcatelor, ci sh se
aiblinvedere;iintenliacelorcepXc6-tuiese,.-c3nucumvavoindsi
cirpe;ti ceea ce'"-u "ttpi mai mare si faci erdpdtura' si striduindtr-te
"aitrar"pt"ii ""ra "; ; cdzul, sd faci ciderea mai marei cdci eei bol-
5 Prescripfiurri canonice
pia de cele sfinle,_ pe care fiii lui Israel le-au consacrat Domnului,
;i
necur:ifia lor fiind asullri-le Domnul va stirpi acel suflet,, (III i\{oise,
22,.:J).fi iari;i:,,ctrlrr!iti pe fiii lui Israr.l dt'necurifiile lorl ca si nu
intirreze l6ca5trl NIeu" (IiI x,Ioise 15, 31). l)in cauza iceasta Apostolul
inci zice cdtle cei ce cu nevr.eclniciese impirtisesc, pl.ecum s-a zis
mai sus: ,,Din cauza aceastasint intre voi mulfi neputincio;i
;i bollayi
;i nrulfi dorm" (I C'or. 11,30), adicd sinl bolnavi;i trag cle'rnoarte;din
cauza aceasta atit durnnezeiesculDavid, cit ;i cei "" erau impreunr cu
dinsrrl, cind au voit nrrnince pii'ilc purierii i'ai'te care'sint pro-
totipul r'upului lui -sirlristos. arhiei'e*l initatl a i'trebat pe David, ori
tlnt":urali de pattrl f*r'eii, ;i at''ci le-a rlat lor piinile,,
$:
! r t 'r-_--Jr.
0 i;;;";fi
Presr:rp{ia ?. Accastd.presc'ip{ie canonicd.cuprincltr raspunsul cano-
.
.ic dat clc slintul Anastasic, p.triarlrr-rlui A'tiohic'i, din .nui 161, desprc
irnprejurarea, cind qi cum trebuie mai bine si ne impirtigim, mai des, iau
ntai rar, la care se raspunde cu cuvintere sfintului aposiol Favel, c6 tot-
deauna sd se primeascl Sfinta iml:driirsanie cu vrednicie fiindcir "cel cc
crt nevrednicie m:inincd ;i l;ea, acela mininca gi betr spre osincla,", ,roso-
cotind trupul I)omnuhri('. Desprt,:aceastdchersiiunese tratazii gi in caoa-
nerleanterioare 2. 5. 6"
rrI
t i
,tr rotl_3ti'.i,
,. , 1
TITLI'1. PRl.11; lleslirc lnrri;iturl aiulr$ lrri l)unlrtzeu. rlt.prt crtrllnln ollr',rlo.\il
iltspll tnnoane ;l tlt''1,re ltlrolonii,
t a p , t ; i n s e i l l t u r r d c s p l r l . r i l : n r r e z c r rr i r i c s p r c c r c d i D l a o r t o d o x i . - 4 0 , i { ) a p . ; 1 ,
ll.; ?, III; ! Oart.; 1, 73, 80'l'rul.
C a p . t l ; ( l a r e c & n o a n es i n t l a l a l - r i l e : ' - - 1 , I Y ; 1 O a r t . : 2 ' I r u l . ; ! , \ ' l l -
C c p . ! I l ; O b i c c i u l ] r i : ; e r i c e s c n e s c l i s t l c b u i e s r l - l y r r i v i n t c n l e ; . t i 's i l e r l e n l u i l l o i s e
rru trebuie obscrvati. -- 81 tlul.; 87, 91, 92 \ras c. II.
Cap. ll-; Canoanele nu se pot da de critre un episcop, ci de ctrlrc nrai mrtlli lxo-
l n l t i i . - * . 1 ? . V a s . c i r t r e s fi r ; i t ; 6 C r i g . \ i s . l : r r t r i j l o c .
Cap. l'; Desprepatriarhi, lnitropolili 5i asa nurnilii primali din Alricn. -- 34 ap.;.1,
6 , 7 , I ; 9 A n t . ; 2 , l i , I I ; 8 , I l l ; { i , 1 ? , 2 8 , I \ ' ; l l . " { , 5 , S a r C . ; 1 ? , 3 9 C a r t . ; 1 1 6 ' . ' i f ti r n l '
Ca1t. l'I; Oine ;i cum se irirotoncsc episcopii s:rrr clt'ricii ;i t:e se intiurpl{ dacfi ci-
nesa este hirolonit;i d e r n i s i o n e t z i . p r i n s t , r i s o r t ' ed c e p i s c o p i e , - 7 , 2 , : l i ) r l p . ; 4 , l ; l : 3 , 1 9 .
2 O , \ n ! . i - r ,l 2 I . a o d i c r r e l : 8 . I l l q i s c l i s o a r e l p a s t o r a l d a d r e s l t i s i n r r d r r l u i d i n P a n i i i l i a : 6
S a r t l . ;? 8 , l \ - ; 1 I i , 1 8 , 1 i , : 1 6( i a r t . ; 3 i 1 , 1 3 7t r u l . ; : , \ ' I I ; 1 6 l - - l t ; 8 6 \ ' r s . ; 1 . . ? ' 4 ' C i r . ;
tl Teof .
'I'rebuiesiscintcrz-iclgloatci
Cap. \'ll; dea:'rlege preolii. -- 1:l Laod'; ii, \'II.
tl! . Ou1t. l'!l!;;\suprl c o n t r o v e L s e i .c e s e p o l t e i s e e l a h i r o t o n i : r e p i s c o p t t l r t i . - ! - 9 A t t t . ;
.tr.c|(lnrt -
( i l ; ; . . l - \ ; L n c l t t i t r r p t r c b l r i c h i l r l o n i l i e p i s c o p i ip c t r t r t t c n n r h i i l c r i t n a s e v i d u s i l f - - . '
25, l\'; 1,1 trttt.
L : d p . - X ; N i m e n i n u p o a t c f i n r r n r i t e p i s c o p , p r e z b i t e r ' : r r u d i : . t c t i t rp i n l t ' e I 1 1 r1 - i 1 . 1f i1l c u t
a ,t o| i: i . \csr eu; tpi nr i: rocr 'cl ol doorcc; i c. d- e r3.6i r( iraer t pg .i s c o p i d i l l l : l i c i . . - 1 0 S : r r r l . ; 1 l ' l ' - l I .
o .s X
l.n(, .: c{a1s p
, ()ap, Il/; Llrrnr sc polto hiri,toni intiu episcop sau clcric prlginul sau cel ce este bol-
nav sau cel ce tle curind s-a lrotezat, precllni 1i cel cc :t avut pttrtrtre$ rr'll - B0 op.; 2r I;
12 \eoc.; 3 Laotl.
Cnp. .\lll; C r r n r p o a t e ( ) c i l p o 0 e p i s c n p i e l r r c a n t i , e p i s c o p u l c n e n l l i . i t ' ce p i s c o p i e ?
16 -\nt. . t)t ,
. Cttp. -JiIl'; Cind \e poate f acr eI)iscrrJj \llll \'lllI ic cittttictil s:iu crl cc lire \-Ii:llIr dcfect
c o i p o r n l .- 21.22, ?7, 78 ap.; 1, l.
Cap. f I'; l)entorriecttlntt poalt 1i t lrrir'. -- 7(t lr1t.
{ - ' c p . - ' \ l ' / ; I ) c s p r c c e l c e n u s e s u l ) r n l L rt ' p i s c o p t t l t r i s : i t t . c i n t l l l r c e s t l tl r c i l s i r - l h i r o t g r
ne:rsci lnir-o treapti ruri inaltli. - 3t (l:rrtg.; 10 \'ns.
t-,ap. Xl'Il; Asupra episcopuhti slu clcricultti, cel t'c esle hirotonil si trtt vrcrtt sf,-l
p r i n r e a s c i i n p a r o h i e r e s p c c f i * { i l u i n s u l i n u v o i e ; i e s l i o c t q r e l o c u l } i o l i r t i l s : r L tt ' i c e n u
p o i r t cp l e c n l u r c e l l o c . - i i 6 a p . ; 1 8 n n c . ; 1 8 . \ n 1 . ; 1 7 t r t l l .
{ , ) a p . X l ' I I I ; I . i p i s c o p u ll n r i l i r ' u l r ( l n u p o r l t ( h i t ' o t o n i 1 , | u l l t r l i t t l r r c t t l ' . t r t . ,rl rp.;
2ll .\nt.
'Cap.
- Y / X ; 1 . 1 r r r i r i r r n c i r z r j u p o : r t ( .1 i r r i r r 1 ; l i s c o l i n t r - l l n { ) r i s t t l h i t n i c s u r t l n t r - u n
sat. - 57 Laod.; t) Sard.
.r80
2. 3 Repertoniu
CaTr' XX; lntr-o eliarhie (provincie sru mitrtipolic) nu pot fi doi lritropoliji,
" sau
lntr-un_ora1rloi cpiscopi sau u'cleric iir doui ora;c. - S, I;10, 12. I\r;1f, ViI;
Cap. X-\/; l ) e s p r e c e i ( e h i r { t f 1 ) I l r ' s j ci I l o r l s e s r r u c p a r h i i ( p r o r : i n c i e s r r l n i t i o p o l i e ) ,
('aIe nU sitit supustr lrr. .- 'l;} tp.; 1lj, :)2 Atrt.; S, IIl.
U o p . . \ - { I 1 : l ) e s p r e c c i c e r o b i i n l r t t t t : r c l l > l s r : r i c e a s . : c; iu a j u t o r u l p u t e r i i l u r n e ; t i . - 3 0
ap.; i) \'lI.
Cap", XXI,II; pqsple cei c'i nu p()1 1i hirrllonitirqpiscoPi rlin ciuua cis{toriqi {au
c r l : t ' i l i r i u r r j u l r r -i .- i i , 1 8 , l t l a p . ; J , 1 2 t r u l . ; t : \ ' o s . '
Cap. ,\--Yl1 ; l)espt'ecti ce au fost hi;:otouili sarr r'i,ti,, {unclii Irgnlru liali.i_, 2g ap.;
'l'riririr
1 ? ,l \ ' ; 2 2 , 2 j l t n r l . ; r : : l r i s t o l al u i tirlle pepa .\<triun; 2, J, j1r, \'ll; !r0 \,as.i Driciclir.,i
lrri (;!:cna(l;(,. r:,.
( J r z l r ., \ , \ \ ' ; I l i r o l o n i : r l t r s c p o l l r , r c p c t a . - - { , { l r p . ; , l t i
.Cart. I
(Jcp, ,t,{l l; \iti e p i s t o p t t l n i c i c l t ' r i c u l n r r I o e l i : t l , , i c et l i n . , r - u t r r , r . i r si n t r - a l t u l . -
1 : ) . 1 i l t ; 2 1 : \ n t . ; 5 , t 2 , Z O , n ; " 1 , 2 ; . 1 ( i S a r ' < I , ; . b 4 ,$. 0 C a r { . ; t ? , . 1 g , 2 r r t r u l .
Cap. -\_\ l',1./; l)t':pr.c ctl ce lr ur.rrt rrr.iur picai ;i a Iost hiroionit (r. 10, I; fi. t{)
\ e o c ; 2 7 \ ' a s . ; 5 , 4 , I ' l t ' o f.
t i a p . - \ - t 1 ' , f 1 i ; l ) e - s p l r v i ; . t a l r r c a r e s e h i r o t o n e s t :b [ r b a t i i : ; i f e r n c i l e . _ l 6 C a r l . ; 1 4 ,
15. trul.;11 -\eocez.;tir. l\'.
C i r P . - Y / ' { - t ; . \ . t t J , r u l l t l l r i i t ' i i h t i r f p i s t r , J , i l , r r 'c. i n t l s i , ' r r r r ri i , i . r , r . i J e r t f l s : r u c u n l i t , i ( . i i
1l pe t'inc pot hirot.orrisi pe cinc nu. --. l:J;\:rc.; lij \tor.z.: l() .\rrt.; gg \.ts.
Cap. Xl-.\; L t t r - t r n o r u s o r i c i l t t e n t a r e i r r { i , p o t f i n u n r a i ? r l i r r r o n i . - - 1 . . - ,\ - e o c . ;
I l ; I I l ll .
(,'41t. -\-\-\/; (linc rint clerici, :ri cine ar: rrllt:liti tt'cpt(. Liscricesti.,r
. , ][ i , a o d .
(.:o|. .{-\.\l/; ^\tt luate fi hirotonit ctl r ri,ui srriir u cornis athrltcr'. si dtrsprc cle-
r i t t r l l r t r i ri r i r o I i t . a r ( r r l r i \ : r r l r r i t c r . - t i \ c o c z .
CaP' -\-\-{,l,ll: -\ici trtr r:Ieric rtt Iroirtc fi nurnit 1:iri destinafir. ci la tot cazul pen-
l l t t r r l , i r e r ' i t ' : ts a t t 1 t i t l : i s t i r r , . - l i , l \ . : ...
t)op. -\-Y,\/V; I)crprc poriotluufi 1i tlcsprc lrisericile cle la srrlt.. -._ f7 Lado.:
Cup: ^Y-YXl:;'l'oli t ' l e r i c i i d e l a r : i r s t : l er l e : I r l c i ; d e l a n r i u : i s t i r i s i d e l e h i i e r . i c i l e
niarfirilor lrcbuie sir fie supugi cpiscopului cet:'rfii respcctive. _ g, I\'.
e{Ir. X-\J}'1;..\srrpra sclarilor caro sc prirnrsc in clcr. _- 8! ap.
ficp. f fXIrl,l; l r o s l ) r ' c t l i a c c t r c s e s i t l c i p r c u r ' e r e ac i i l s r r t i l c , , , r p o t I i p r r t r l ) i t e r e . - - '
1 i t . l : I I L u u r l . ;I 5 l \ ' ; 1 . 1 l l r r l .
( , - a p ,J - Y - Y i ' / 1 / ; l r t s l l r e
J ) i i t i , i . . l ( ,( r r l ' ( :s . i : ; t e r r - 'p r . i r r h i r o t o n i c , - g N e o c .
Tl7'I'LiI- -tL DOILEA; Despre el{rtirea blstrlcilnr, desprc sfintirea blscrlcllor, gl desprn
blserletle mlrtlrllor, care nu au rrroir;te do ale sflnlltor, dcspri vaseld sllnlltc
;l ilesprc lucrq-
rllc afleroslte 1l despre elerirll, care rldltrtr altarc ftlrrl lnvolrea rplscopiloi tor.
C t t l : , ' [ ; D e s p r e c l : i d i r c : r b i s e r i c i l o r . d c s p r c s l i n I i r e e b i s e r i c i l o r ; i d t , s p i . cb i s e r i c i l e m a i -
t i r i l o r , c : r r e r r u & u r r r o i r c t r< l e : r l e s f i r r { i l o r { i , t l 3 O a r t . ; 7 , 1 ? , \ - t I .
{ ) a p . I l ; l ) c s p r c v a s e l c s l i n l i t e s i c l e s p r el t r c r u r i l c a f i e r o s i i c . 7l}, ap.; l, 1u, I-.ll.i
..t Cir.' :
' Cup. I I l; l)esprc clcricii scltisrnutit'i si dcsplc cei ce ritlicir altar.c f iri permisiunea
episcrrpilor...3l.lp.;5Ant.;1o():rrt.;31tr'rrl.;12,73,|4,15,I*II..
183
I Repertoriu
. Cap' X/I; Episcopii, care rru convertesc pe ereticii, si despre episcopii ;i clericii, eare
nu lnvatrA popo.,il, 9i "e "pir"op,rl cste rispunzitor inainteu ltti Duttrnczcu penlru poporl si
- 36, :19, 58 ap.; 123 Cart.;1!i, 64'l'rul.
..i".i .t"lr,r'tir"gtc clcrul, ttaci poporul plcdtuieEte.
fie in
C u p . X ' l l I ; l ) o s p r e e p i s i o p i i s i c l e r i c i i , c a r e s e l t r c l c l c t n i c t ' s cc u l u c r u r i l u n l e ; t i ,
yrublic,-iie farticirtar,'lic ite arcndiri, lie dc trttorat. - 6, ti1 ap.; 3 IV; 16 Cart.; 10
\ ll;11 l-II.
-- 3
Cap, -XIV'; l)clspre episcopii qi clericii care locuiesc cu femei introdnse pe furig.
I; i r t r u l . ; 1 8 , V l l ; 8 8 V a s '
Cap. -1.I:; crrrn Jrot intra li'. femeic cpiscopii, sau clericii, sau cei ce se lnfrlneazii?
- liS Cart.; 22 YIl.
C a p . X v I ; C l e r . i c r r l s i t n u p a | t i r i p r l l r o s p i' ll u' i lr n 'c e l u i c c s e c i s l t o r e q t e a d o u a o a r { s a t l
la cel ce sc cisitot't'sle ilegal' - 7 Ncocez.; 11
_ 39 ap'; 57 Laod.
Cttp..YV/,|; t)tericii nu pot facc nimic f{ri episcopii lor.
- 55 Laod'
Cap. XVlt I: Clclicii si rtu facit adunAri dc ospete'
Cop. ,yI.y; l)espre rangul de r.cchirnc intre episcopi s.i cum qed-lmpreuni clericii ;i
cttm se cinstcst: irrtri:oialtir. - 1B I; 20, 56 Laod.; 86, 89 Cart'; 7 trul'
^ _ -9op, -{v-l; Pent.r care prreini va fi anatematiz't clericul sau raicul. * 1g Gang.;
?. 7 lY; 88 Yas.
- Cap. XI'.I/; Pentru acelnsl lucru nu trebuie sA se pedepseasci de doui ori. - ?5 ap.;
25 ap.; 23, 32, 51 Yas.
Cap. Xl'III; Pentru care pricini este cineva delinitiv lepiclat (din llisericti). - 28, bl,
62 ap.; 4 Ant.; 36 Laod.; 21 trul.
Cap. XIX; Clnd p_oate cineva si-gi pistreze cinstea de a gedea lntre persoanelc <:le-
ricale ;i demnitatea bisericeasci, dar nu poate sd lrrrieplineascd nici un fel 6e slujb{. - I,
2 Anc.; 9 Neocz. 3, 26 trul.; 27, 30 \:as.
Cap. X-Y; Str nu se dea crezlirliut episcopului daci zice ci un cleric;i-1 rnArturisit
separat picatul lnaintea lui. - 1321 Cart.
Cap. XXI; Despre episcopu sau clericul care mdnlnci, carrrc in stnge sau ceea ce estc
sugrumat de fiare sau nrorticiuni. - 63 ap.; B Ancira; 3 Ant.; gZ trul.
Cap. XXII; Episcopii, prezbitcrii qi rliaconii, ;i to!i cei ce se ating de cele sfirrtc
trebrrio si sc refinri dc la femeile lor. - 3, 4, 27, 70 Cart.; 12, 13 trul.
Cap. XXIII; I ) e s p r e c l e r i c u l c a r e b a t j o c o r e g t e p o c e i n e p u t i n c i o g i . _ i - r 7a p .
- cap. xxIY; Despre clericul care,rnsusi se nrutireaz:i. - 23 ap.; 1 I; g If; cite;te si
cele scrise la Cap. XI\r. din Titlul I al sintagrnei prezente.
C o p . X X V ; D e s p r e c l c r i c i i a p o s t a l i s i c e i c e j e r . t f e s ci t l o l i l o r , p r e z i e i t o r i , v r d j i t o r i . a s -
trologi cei ce prezic ditt numere, scamatori cei ce pregitesc biuturi olrtrvitoare gi cei "" "orr-
feclioneazA amalii (stnulete, filacterii). - 62 ap.; t, 2.tnc.; ilrl Laod.; ?3 \iis.
_-C_gp. XXVI; I)espro episcopii sau clcr.icii, carc baL sau trcitl. _ 27, 65 ap.; g I_
II; 55 Vas,
Crtp. XXVII; De,spre episcopii suu clelicii, care se indeletniccsc cu jocuri de tuble,
sau se ltrtbati, sau unlbltr ltr spect:rcole, jcluiesc rnolmintc, cei ce lurii, cei ce juri strintb,
c{mil{rii sau cei t:eiau o.dtti gi jrrmdtate parte, sau cei ce inteniioneazi nllele pentru ,lorui
t l e _ c i s l i gu r i t - 2 5 , 4 2 , 4 3 , 4 4 a p . ; 1 Z I ; 4 , b l L a o d . ; 5 , 1 6 O a r [ . ; 1 0 , 2 4 , : r . i r O , . i l t r r r l . ;
4 VII; 14, 1Z 29 Vas.
Cap. XXVIII; I)espre_cei c-ese ingrefoseaz:i dc cistrtolic, dc vin sau dc carpe. - i)I,
53, 66 ap.; 14 Ancila; 13, 30 trul.
Cap. XXIX; DcsPre cirsdtoriile llerrnise si oprite; si cti cite!ii, ajrrnglnd llr rirsta
maturi, si se lntrebe dacl'r inlen{ionelzil a se cirsittlri, apoi drsprc coniui,,inaj, ilespre rlosirl-
narc qi despre adulter. --^ 17r-18, 1{}, 2ir, 26. ap.; 1L}l.rrcira; 1, g, 10 Ncocez.; tl, tS tv;
16 Cart.; 3, 4, 6, 72, 73, 48, 58 tnrl.; :,t,6, 16, 69, 70 Vas.;15,-6. .I.eof.
-, , c!p. xxX; Despre cci ce nlpesc remei sub cuvlnt de cdsrltorie. 6? ap.; 11, 2b .\nc,;
27, lY;92 tnrl.; 3. Teof.
Cap. XXXI; I)espre pr.colii, care sc scaldi irrrpreurrii crr fernei. J0 l_aoct.; ?ti
trul.
Cap. XXXII; Despre episcopii gi clericii, care trec ln rinclul laicilor, sau cci ce au
dregdtorii lumeqti s:rumilitare. - 83 ap.;12 I;7 Iy.
Cap, XXXILI; D c s p r e c e i c e c u n o s c p h c a t e l e c l e r i c i l o r l i u u le descoperA.71 Yas.
Cap. XXXII/; Sir sc cateriseascAclericii carc dau cheztl;ie. - 2 On p . ;
Cap. XXXV; l ) e s p t ' e c l c r i c i i , c a r e n l i l n l n c h l n c i r c i u n r e s u u i n o s p : i t d r i i .- 5 , 1n p . ;
24Laod.;40 Cart.; I trul.
Cap. XXXI|I; Despre clcricii carc defainrii pc inrpirrnt, sau pe episcoyr, scu
g{tori, sau pe prezbiteri. - 55, 56, 84 ap. 1re dre-
cap. xXXYI.l; Dcspre cei cc fac conjuralii sau sr fac rrrrpreuni ptrrtasi. - 1g IV;
53 Cart.; 34 trul.
Cap. XXXVII/; Care picate se desleagi prin punerea rllinilor, g Neoc.; gi apoi
canonul al 12-lea rl sinotlultri rlin,\ncir.l si ccle scrise acolo de cAtre noi.
Ccp' X-YX.IX; I)cspre pociinlii ;i cine au-indreptilirea de a lmpdca (cu Biserica) pe
cei ce se pociiesc; apoi c{ preotul nre dreptul de a u;ular sau de a agrava epitimiile.' _
52 ap.; 17, 72 l; I, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, f'),Ancira; 1, 2, g, 10 Neocez.; 6, i, 2?, 42, 45,
Cart,;2 Laod.; 102 tml.; 5, :11,74,7it,76,82, 84 Vas.; 3, 4,,?, g Grig. Nis.
.., Cap. f,. Iconomul trebilie sd fie din clerul bisericii respective. 26 IV; 11 VII; 10
'fcof
.
11. 12 Repertoriu 485
Cap. II; Despre admirristrarca bunurilor bisericeqti. - 38, 40, 41 ap.;24,25 Ant.;
'teof.
2 Ciril; 8, 11
Cap. III; I)cspre bunutile si renilurile bisericilor f{ri episcopi. - 15 Anc.; 25 lV;
lJ5 tru I .
Cap. l\'; I)esprc instrlinarca bunulilorbisclice;li. - 38, 73 ap.;15 -\nc.; !2 Cart.;
1 : . 1V I I ; 2 Ciril; cite;te cele scrisc la (iap.2 al titluhri prezent.
Cap. Y; Desplc agonisirear dc averi de citrc cpiscop s:ur clcric dupi hirotonie . - 32
Cart.; 7 I-II.
Cap. VI; Dcspre bunurilc ploplii ale episcopului qi ci trebuie si lase tcstantent la
tnoarte. - 40 ap.;2.1 Ant.;22 I\:;12 Sard.; 22, 81 Cart. citostecele scrisela Calt.5
ale titlului prezent.
C a p . Y I I ; B i s c r i c j l e I u i D n n u r c z c r r . c a r e s c g i s r s c l a p o p r r n r e l ep i g i n c , s i s c r a d t n i t ' t i s -
trezc dnpi obictriul valabil acolo. - 2, ll; 28 I\'; 30, 37, 39 trul.
Cap. 1'III; Nici qpissotrrl, nici clericul, sI nu dea ninric ca dar sau pt'itr lcstatuen[
ereticului, chiar dc ar fi rudcnia sa. - 22, 81 Oalt.
486
l3 Relertoriu
- 9r,p. XIV; Despre care lrec de la tlretici la Ortodoxie Ei dacd este posibil ca ace;lia
sd_se.facl clerici gi care se boteazi dintr-insii si care se miruiesc numail apoi cl
er"ficii
trebuiesc tratali cu bindefe pcntru er.entualn lor-convertire. - B, 19 t;- Zi S I_aod.;,?
ll;47,57,66 Cart;9ir trul.; 1, 4? Vas.;12 Teof.;
(Sinodul finut .suh Ciprian a dispus ca toli slstjcii, care trcc la ortodorie. s:I fie
botezali, alirmind cd botezul ereticilor nu este bo{ez). Aceasta s-a adus nrai tir.ziu la-Nomo-
canon.
Cap. XY; Nici episcopii, trici clericii si nu ddmiasci ceva ereticilor sau si ]ase cu
testament, chiar dacd ar fi rudcle lor. - 22, 81 cart.; citeqte cap. g tit. x al sintagrnci
prezentc.
. -Cup. XV.I;. Despre ereticii, crlrc se pociiesc. - S Vas; citegte cap. Bg, tit. IX al sln_
tagmei prczente.
, Cap. XV.II; Curn pot episcopii reclgtiga teritoriilc cuvcnite lor, dar care slnt ocu-
Pate de citre eretici. - 121 calt.: citegte cap. 10, tit. vIII al sintagnrei prezente.
. CaP. XVIII; Despre cei ce incearcl si desfiinleze cele hotririte la Efes. -- 6 III;
citeste cap. 3 al titlului prezent.
. . . 9op. 1; Si se opreascl de la sflnta lrnpdrtiqarrie acel laic, care petrece trei dumi-
nici lntr-o cetatc gi nu rnerge irnpreunli cu ceilalli la bisericd, - 11 sard.: g0 trul.
- Cap. 1/; I)espre laicii, care sc cdstrtoresc a doua oard sau se cisdtoresc de nrai
multe ori, apoi despre cisdtoriile interzise si despre dcsfrinarc. _ 1g, 4g ap.; 16, 1? Ant.;
l , _ 3 y 4 , _ 7 N e o c . ; 1 , 1 0 , 3 1 L a r r r l . :1 0 , I V ; J 3 , 5 4 , 9 8 t r u l . ; 4 , 1 8 , 2 5 , 2 1 ; 4 1 , b 0 , b B , 6 ? ;
68, 75, 76,78, 80, 87 trtrt.; 13 Tcof.
Cap. III; Despre cele ce se ciisdt,oresc, crezind od brirbaLul lor dep:"rrtat a rrLurit g3
trul.; 31, 36, 46 \'as.
Cap. IV,; Pentru cci ce desflc I'iall conjugali, -b ap,: 14 Gang,:102 Cart,: g? trul_
9, 36, 48, 77 Yas,
Cap. V; Despre desfrlnalc, adulter, seducere (fecioarelor) 9i lnrpreunare sexuald contra
naturii. * 61 ap.; 20 Anc.; 8 Ncocez.;86, 82, 9g trul.; 7,7,6,21,22,2b,26,9O, g1, !7,
39, 40, 58, 59, 62, 77 \'as.; 4 Grig. Nis.
C a p . V I ; D a c i s o f i a u n u i ] a i c c o r n i t e a d u l t e r . - 20 Anc.; 8 Neoc.; citeste cap. 32,
tit. I aI Sintagmei prezenle.
, Cllt.VIl; I ) c s p l c s e d u c c r e , d e s p r c c i - r s i r t o r i av i r l u v e l o r g i a c e l o r c e s e z i c y d d u v e .
- 18, 24 \ras.
Cap. VIII; Despre cei cc ripr:sc sub prctext de crisltorie, care violeazi fecioare si le
necinstesc;i despre t.ei cc lc sllur irrtr-uiutnr acelor.i. - 67 ap.: jl, 2i Ane.; 2? IVi SZ
trul';20, 30, 33, 38, 53 vas,; citegte cele scrise la cap. 3u. tit. Ix al siutagnrei prezente,
. . Cap. IX; Despre cei ce se cisdtoresc firi lnloirea pdrinteascd sad a sttrptnilor. - 38,
41, 42 Vas.
'tr
13 Repertoriu 187
- 21 Anc.;
cap. x; Desprecelece se fac deslrtnate, cele ce ucid f{tul sau comit avort.
91 trul.; 2, 8, 52 \'as.
Cap. XI; Desprecei ce se tngre{oqeazd de cdsdtorie,carne9i vin' - 51 ap'; 1' 2' 1;
I Gangra; 28, 85 Vas.
14
Cap. XII; Despre laicii, care se autornutileazd'- 22, 24 ap'; 1 I; citeqtecap'
tit. I al sintagrnei prezenlc.
Cttp. XIII; fi"rp"" laicii, care mdDincd din cele jertfite iclolilor sau carne cu slnge'
trul''
Eau zugrunrate,sau prinse de liare sau morticiune. - O:] ap'; 3 Anc';2 Gang'; 67
1 (irig. \crccz.; 81 \ras,
- 84 ap'; citegte cele scrise la
C o p . X t Y 1 . D e s p r e l a i c u l , c a r e d e f a i m i p e inrprirat.
cap 36, tit. IX al sintagmei prezente.
Cap. X\'; I)espre ortodocqii, care prirrresc binecnvintare de la eretici, :il j:,t^" ::9::'
de la -ruoel'
Ca1>. XV; Despre ortodocqii, care primesc binecuviutare de la cretici, sau
tinl sltrr-
sau cei cc 1in sirfnto.ite ,i fostirrilc inrpreun{ cu iudeii; apoi ci nu trebuie sd se
bita ci dupd posibilitate, D u m i n i c a . $i i n c d d e s p l e c e i ' c e s e r o a g i I n m l n l s t i r i E i !]se1i1i
eretice. - 6bZ0ap.; g, 29, g2, i,t,3i,38,39 Liod.; cite;tc cele serisela cap. 3' tit. XV
Ei la cap. 7, tit. l\- ale sintagurei prozellte. jurisdiclia episco-pilor ceti-
cap. XYI; Despre laicii, care incearci sl scoati de sub
respective pe clericii iela 'rinistire, cle la azilurile de siraci qi de la bisericile martiri-
{ii
lor. - 8 IV.
Cap.XYIl;l)esprclaicii,careselnso|esccuprezbiteriiafurisilisauschisrnaticigi
care ridici altare firl Etirea episcopilor lor. -'31 ap.;'cite;tc cap. 14, tit' lX al siutagrnei
prczente.
gi citrd si nu-qi lintr jurimtntul cei ce
cap. xyIII; Despre cei ce calci jurinrintul
joard. - 10, 77, 29, 64, 82 Vas.
Cap. X/X; Despre cei cc joarl cu jurimlnt pdgln' ;. 94 trul'; 81 Vas'
vrlji
Cap. XX; I)esprc apostal,i' despre cei "" j"tti"t"t idolilor, desprc prezicitori'
cei ce se indeletnicesc cu vrljitorii 9i cei confec-
tori astrologi, cei ce prezic di' 'urnere, .ce
- 62 ap.; ii,-iz r; j'.nr 24 A-nc'; 36
lioneazi arnailii (arrrulete, filaetcrii) i,.1, -5lo'- L2,
Laod.;45 Cart.; 61, 65 irul.; 1,2,3, 4,5,-6:7,'8,9,10 1 1 ; 1 2 , ^ 1 3 , . . 1 4P, e t r } A l e x ' ; 7 '
(is.; citeqte cap''25, tit' Ix al sintagrltci
8, 44, 65, 66,72, ?3, 81, 83'Vas.! t, z' Crii.
prezente.
- 45' 63 Cart';
Cap. XXI;Despre actori 9i mimi 9i cei asemenea lor, carc se pociiesc'
51 trul.
5?' 62' 65'
Cap. XXII; I)espre reprezentalii 9i spectacole' - 15, 60, 61 Cart';51t
71, 96, 100 trul.
- 61, 66, Vas'1
cap. XXIII; D e s p r e l u r i , c e i c e j e f u i c s c m o r m i n l e , t i l h a r i 9 i _s a c r i l e g i .
7, 8, g'Grig. Nis.; citeste cap' 27, tit. lX al sintagmei pr"zente'
Cap. iXtV;'La nunli si nn se salte si danseze. - 55 Laod'
- 30 Laod'; ?7 trul';citeqte
Cap. XXY; Bdrbatiisdnuse scalde irnprcuuicufernei'
cap. 31. tit. IK al sintagtnei p r e z c n t e .
- 5] af '
Cup. XXl'/; Despre cei ce batjocoresc pe cei neputincioqi'
pot cumi-
Cap. XXyII; t-c,'n"ite nu pot inira i' altar, 9i nui'ai persoa'e sfinlite se
ncca ln rtltar. - 19, 44 Laod'; 69 trul.
Cap. XXYIII; Sd nu se faci ospele dese. - 55 Laod.
- 43 ap.; 50
{:up. xxIX; Despre cei cc se dedau jocurilor in zari (zaruri) 9i be}iei.
tml.
cap. XXX; Despredertroniaci.- ?9 ap.; 66, 67 trul.; 2, 3,74, 15 Tim'
( : d p . XXX/; I)espre laicul, care a fost afurisit qi a fost primit de altul firi qtirea
celui ce l-a afurisif. - i2, rs ap.; 6 Ant.
c a p . XXX//; Dcsprc cei ce postescduminica sau sirnbita. - 66 ap'; 18 Gangra';55n
56 trul.
Cttp. XXX//.|; Despre cei ce lnvall a se disprefui casa lui Durnnezeu qi adunlrile
d i n t r - l n s e l e . - 5, 20 Gangra.
Cap. XXXIY; Despre laicii, care lncearci si desliinfeze cele hotirlte la sinodul cliu
Efes. * ti III; citeqte qi cap' 18' tit. XII aI sintagmei prezente.
Cap. XXX\,; Despre cei ce ascultA Sfintele Seripturi, dar uu stiruiesc plni la sflrgit
sau nu se lmpirtdlesc, - 9 aP.; 2 Ant.
488
14 Repertoriu
Cap. XXXVI; f)espre. cci cc_si fac atlunirile lor proprii bisericegti. *
3 1, i J 9 ^ t m l . ; 6 (i;rngra;
:!1gCt.: cap. 14, tit. III al sinllrgnrei pre.cnte.'
cap. xxxl/t,r; Despre cel cc dore;tc si se cu-lce cu o femeic, dai
realizat - dorinra lui '. s-a
4 Neor'.
Dcspre cei ce nu postcsc rn pat.rzccime, miercurca
6 9 r ,-n . c n p ' x x ' Y v . l ' ; qi vinerea. -.-
I)espre cci ce instriineazd ceari gi untdelenrn rljn
9"p. [-{XlX; biserici. * 72 ap.
Cap. X.L; f)cspre laicii, cale au fost excorn-unicaii tr, ,,"irra,rr,,,i
grul"t;. _ 1.1 Tcofil.
Cap, XLI; Laicii sir nu ilvc[e (in l;iscricri). _ 6.1trul.
picat, etc'
Ahatore. Yezi: cleric, tlojani. infrac[iune,
ffri"f"ti.r"*. ?, '13 Cart. - Yezi 9i: graliere'
,\hstlnenlir. 5, 51' 5ll, 66 aP.
.\buz de Prrtr're.4 IV
3' 6 Teof'
'i""t"' O, 74 ap.; 6 II; !1 IV; 8' 19, 12F: !?-9-'130 Cart'; \'Iezi
,{iioi,rirrru""u arjerll blscrice;it. 1o rv;11 vII;25 Ant' - 9i: avere
.ldulltr. 9, 18. 2t Vas. - \"tzi ;i: dcsfrinare' -.
- \'ezi qi: schizma'
. \ , l u n a r e l i e g a t i r . 1 1 1a p . ; 6 ( i u r g r . : 1 1 C a , r t '
'A-f-r'r:r"l s i r e . E p i s c o p : 1 2 ' 1 6 , 5 { } , 7 6 a p ' ; 1 8 4 - n " : ^ 10 I-lI^
c i " r i " ' r . r i , z g , - e o , ' a ' r , ' arsi ., 5 6 , 5 7 , 5 8 ,7 3 a p ' ; 5 0 v I ;
CAlugir: 4 I-lI. z1 z6 e 6r4 , .7c6 tVr I ; 1 2 ' 13 I-ll'
t r I i r c a n : 1 03, 1 , 6 5 , 6 6 , 8 4 a p . ; 2 , 5 A n t . ; 8 l v ; 5 5 , ! 8 ,
Alurlsit. 13, 32 rrp.;6 Arit.;14 Sard. - V " . t i $i:^excomunleare'
Ii;;'3 Yl; 19, 23 Ant'; 12 Laod'; 6 Sard'; 20' 7'l Cart'
.llegereatle eplscrrp.n, e lli;
44 Laod; 11 Nic'; 14 Nich' M'
: \ l t a r . 3 1 a p . ; 1 3 , 6 0 \ ' I : 1 0 , 1 1 , 2 5 , ' : z 0 , 8 3C a r t ' ; 5 A r r t ' ;
Amestce. 20 \rI; 3, 11 Sard,; 18 Anc'
Arnnlstte. Vczi: absolu!iunc, gralierc'
..lnvon. 33 \'l, ; 1 4 \'I l.
g , 1 0 , 1 1 , 1 5 ' 1 6 ' 1 8 G a n g ' ;1 1 ' 8 ' Cart'; Scris'
A n a t e m A2. , 7 I \ ; 5 V I I ; 1 , 2 , 4 , 6 , 7 , 8 ,
Ghenad.; Scris. Taras'
A p c l . 5 I ; 0 , 1 . 5A n t ' ; 1 4 S a l d . ; 1 1 , 1 5 , 2 2 , 9 6 C a r t ' ; 4 T e o f ' '
Apostasle.62 aP.; 10 I. '!
AFostat. 45 Cart. lt
Arbltrat. I lV; 15, 96, 122 Cart.
13 I-II' - Vezi9i:supunerQ'
A s r : r r l l a r e c n n o n l c d - . 3 9 , 5 5 a p . ; 5 ? L n o d ' ; 8 , 1 7 , 2 3 1 Y ;C3a1r t ' ;
schizlnA.
.-\utoccfal!e.6 I; 2, 3 II; 8 III; 36 VI'
Aulonomle. 30 ap'; 3 VII, - Vezi qi: biserici, eparhie' episcopul'
YII;' 2' 75" 24' 25 A'nL';22'
lvere, 38, 39, 40, 41' 59, 73 ap.; 25,26 1Y:.39-VI;11' 12' 19
11' 14 Tcor'
23, 26, 33,n caril ;'i,dc,,ntj'; r, ?,i0 I-tt;2 cbir';
Avocat. 75, 97 Cart.
Ilanl, 4 VII.
Bdnulali. 11 IV.
If:ltafa. 24, 65 aP.;9 I-II; 43 Yas.
B e n e l l c l f l ec l e r l c l l o r .4 , 4 1 a p . ; 9 9 V I ; 1 5 V I I ; 9 T e o l '
Ilefla. 42, 43 aP. - Vczi 9i: ctrcluma
Blblle. 85 ap.; 60 I'oad,.;24 Cart.; 2 Atan'
42 CarI'1'1, 4
Blserlca. 34, ?6 ap.; 2ll;6, 17 IV; 33, ?4, 76, 88 VI; 16 Ant.; 28 Load.;
Teof .
12 I-lI; 7 , 8 , ' 1 6 ,4 7 L o a d ' ;
Botoz. 46, 47, 49,50,60, 80 ap.; 7 ll;3L,59, 78, 84' 95 V I ;
3 8 , 4 4 , 15 Nich.;4Tirn';
47, 48,5'1,72, 71OCart.; 3 Sard'; 12 Neoc'; 1, 47' 91 V a s ; ; 2 6 ,
5 Ciril: 11 Th. St. - Vezi 9i: rudenie spiritual{'
(alomnlalor. 6 II; 19 Oart.
C d d t t . 4 4 a p . ;r 7 l ; 1 0 v I ; 4 L o o d . ; 5 ,1 6 C a r t ' ;7 4 V o s : ;3 2 N i c h '
490 C Indice
F o r n r l J u d c a i l t o r e g t l . 5 2 , , 7 4 a p . ; 5I,I.; 9 , 1 2 I V . ; 1 0 2 y I ; 1 2 , 1 4 , 7 5 ,
! Z O , 8 0 ,6 2 , 7 7 . 1 0 0 .
^1o'{;102cart.;1 const.(39,1);
Furt. 25 ap.; 42 Ioan.
6, i4,18 Ant.;3, il si.a.i r-ti.ii. _ -i;;i oi,'rolil
G r a l f e * ' ap e n l t e n f e r o r1.2 r ; E I I I ; 1 6 I V ; 1 0 2 v I ; b A n c , ; 7 4 v a s . - y e z i
si: absoru[iunea,
e pi l i n r i a .
Halnri.27, 45, 62 VI;16 yII;21 Gang.
Illrotesla.14 VII; 6 Nich.
I l l r o t o n i a 7. , 2 : ? 6 , 2 9 , 3 b , 6 g ,g 9 _ " p .2. i, 4 , g , 1 0 , 1 6 _ I ;
I f l l 8 l l I ; 2 , 6 I V ; 6 , 2 2 ,S 8 V I ;
? , 3 - 1 9 . ! ! I ; 1 3 , 1 8 , 8 6 , 4 8 , 4 9 , 1 6 C a r t . j . 1 c - o i r r t . f i g l l ; r s , i s , 2 2 ' A ; t . ; j-,s t o , t i
!gr{.; t z f . a o d . ; 1 , 8 , 1 2 N e o c . ; 1 3T e o r r o r ; 1 0 ,
89, 90vas.i'l cirir;'r r"oriri
17 I_ II.; xli.ri.';
Ilorepfscop,ul. 14 VII;18 Anc.; g, 10 Ant.; 57 Laod.; g9 yas.
Ifrrla. - Vezi: clefAimare.
- Vezi: absoluliune, gra{iere.
leroslle.
Impedlmente la cdsitorle.
- '\lienalia mintali. 2, 3, 4 Tim.
Lipsa consimlirnintului plr[itor. gg, 40, 42 Vas.
- CaisAtoriaexistentA legal. g7, 93 yI; 46,, i2, g0
Vas.
- H i r o t o n i a .2 6 r p . ; 6 , 1 3 \ ' I ; 1 N t , o e .
- \'otul casitifii. 16 IV; 44 \l;6, 1g Vas;
- Postnl pagtilor. 52 Laod.
- SAptAmtnaprimi ctupi pagti. 66 VI.
- RApirea. 27 tV; 92 yt:. 22, b0 \-as.
- Logodnn.98 VI; 22 loan.
- R u d e n i a d e s i n g e .b 4 V I ; 1 1 T i m . ;
lncuscrirea.541I.2 Neoc,; 23, ZS, gZ Iras.; 11 Tim
Rudenia religioasA (spirituall). b3 VI.
- Deosebireade religie. 14 IV; ?2 VI: 28 Iorn.
- S a n c | i u n i .2 6 Y l ; 2 7 , 6 8 V a s . ; 1 1 T i r n . ; 1 J T c o f i l .
Impedlmentcde a lnlra ln cler. - Vezi: cleric.
Inalntare. lS Cart.
Inlractiunl, -- Yezi: afurisire, caterisire, picate, etc.
Inovaliile slnt Interzlse._7,8 III; 21 32yi;21 Gang. - Vezi gi: obicei, tradilie.
!n1ag1e tuilecitgreqtl. \'ezi: foruri'judeci t oregti.
Inlerdlet.4 VIT.
lnterstlflu.17 I-II:10 Sard.
IntcrvGnllo 2 lY;7 Sard.; ?b Cart.
I n v e n t a r . 4 0a p . ; 2 4 A n t . ; 1 I _ I I .
.Iocurlde noroe. 42, 4J ap.; 50 VI.
.Iudecatabiserlceasei, - yezi: foruri judecitoregti.
Jualeedtorllblserleegtl. 102 VI; 1b Cart.
,furimlntul. 25 ap.
J u r f s d l c ! | e . 3 a5 p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 8 I v ; 2 0 V I ; b 6 , 1 2 0 C a r t . ; g , 7 3 , 2 2 A n t . ; _ y e z i
si: episcop.
Justlf la blsorlceaseri.Vezi : f oruri judecdtoregti.
Laleul - \'ezi: mireanul.
Llbertlnul. 129 Cart. :
L f t u r g h f a . 2 9 , 3 1 V I ; 1 0 V I I ; 1 ! , 4 7 C . a r t . ;b 8 L a o d . ; 7 2 I _ n ,
Loeurl sllnte. 97 VL
Logoilnlcn.98 VI; 22 loan. i .:.
Lor'lre. 65 ap. - Vezi si: bitaie.
llalaehle, 12 loan.
lfartor. 75 ap.;6 II; 85 VI; 128, 129, 131, 132 Cart.; 9 Teot.; 3g loan.
lldrturislrea pdcateloi.132 cart.; s2 vas.;22 Nich. - vezi gi: pe.itenJa, epitinria.
.
Ilriniistlre. 4, 8, 24 IV; 4g VI; L7, 12, 1?, 1g, 19, 20 VII; 1, ? I_II;
B0 Cart.
llfncare. 51, 53 ap.; ?4, 76 yI;2g Laod.; 42 Cafi.;14 Anc.
t.
&rl
36ap.
- l.i;111fsl'.1.1,1",-1i,'ifi.,t
"Itn"rar. ',
- oprirea de a sivirqi cele sfiute temporar._22 -IV; 3 VI;14 Sard.;19' 133 Cart.
- oprirea pentru totdeauna de a sAvirgi cele slintc. $ Neoc.
- pierderca dreptului de a fi lnaintat ln grad icrarhic sttperior. ll VI; 69 \ras,
- hestituirca din scrviciu. 15 ap.;16 I-II;16 Ant.
- 6cpunt,rea din treapti sau oprirea pcntru totdeauna de la funcfiile preofegti, dar
cu p:istrar.cit tireptului de a purta numele dc cleric gi de a at'ea demnitatea pretl-
leasci. i), 26 VI;1Ant.;8, I Neoc.;27 Vas.
- caterisirea. - Vezi: caterisirea.
- caterisirea'qi afurisirea deodat{' 28,30, 6? ap';86 VI;1 Ant';3 Yas'
- anatcml - \'czi: analctna'
- pentru mircni:
- alurisirea (excomunicarea). - Vezl: afurisirea'
- anatetna. - Vezi: anatema.
aplicarea pedepselor bisericeqti:
- nu se pedepsesc pentru pAcatole mArturisite ln taina $povedaniei. 132 Cart.
- pedepsele aplicate de episcop slnt valabile tn lntreaga BisericA.12, 32 ap.;5 I;
t Const. (Sf. Sofia);13 Sard.; 9' 105 Cart.
- pedepsele se aplici dupi o prealabili cercetare qi dacA sc constatA vinovAlia.
3, 6 Teofil; 133 Cart.
- nu se aplicA douA pedepse pentru aceeagivinA.25 ap.i31 32,51 Vas';46 loan
494 P-T Indice
. - Clericul carc postegte (post scc) -- Cel ce acuzi pe Episcop, ctr dea
Simbita 9i l)uminica, sd se cate- in scris <,ci slnt gata a se supune
teriseascd; mireanul sA se afuri- acelea;i pedcpsecare s-ar da Episco-
scascrl.66 ap. pului acuzat, ln caznl ctnd la
ccrcetar(:a lucrurilor se va dovedi
- Clericul care-qi leapitli solia, pe ci Iipiscopul este nevinovat si cA
motiv de cvlavie. sd se afuri- dingii au calomniat numai pc
lcasci, riar daci stiruie ln gre- Episcop rr, 6 ll; 19 Cartagina.
. ;ealA, sA se cateriseascdr, 5 ap.
, - Acu?a ce se ridic{ lmpotriva cuita
trebuie cercetatriin niod temeinic.
-\BUZ DE f'I.ITERE. Clericii superiori sd it, 6 Teofil. Alex.
nu abuzeze de puterea lor fafA de
clerici subalterni. 4, VIL '=-. ,\cuzatul $au acuzatorul pot cerc,
;;entm motive binecuvlntatc, ca
-\CUZA. Acuza lmpotriva Episcopului se procesul lor sd sc judece lrr alt
Inainteazi Nlitropolitului, deci cipe- loc decit cel obignuit. 30 Cartag.
teniei sinodului dc care depinde acel
Iipiscop. 6 ap.; 19 Carteg- AD\IINISTRAREA AVERII BISERI.
. - CE$TI o lacc Episcopul, ajutat de un
Ccl ce plrA;te pe un Episcop e ecolonl cleric. 26 l\': 11 \II.
dator s{-;i sustinA plra, Daci nu
o susline, se pedepsette ca un ca- - Episcopul care nu administreazi
. lonrniator. 0 II; 19 C4rtag. '.:r col'ect averca eparhiali s:i f ie
498 AD-AF Indrurnitor
.\1.f.\R sc poutc r'irlica nunrai cu bine- -- Ccl ce dcfaimd pe cei cc fac agape
cuslntarea fipiscopului. 31 ap.; 5 An- 9i chcanr:i la ele pe siiraci. 11
' Gangra.
tiohia; 10, 11 Cartagina.
: Cei .ce slujesc la altar, si se ln-
-- Cel cc snb pretextul arcezei 'lpi
I'rineze lntru loate la vremea cind ncglijeazi creqterea copiilor. 15
slujesc cele sfinte. 13 YI; 4 25, [inngra.
. 70 Cartagina
- Cel cc, sub lrrctertul evlaviei, l;i
- \lircnii ttu art t-oie s:i intrc tn pirisegtc pirin{ii 9i nu le di
altar.6{i VI. cinstea criveniti. 16 Gangra.
;-: Pgmsi€t sll nE intre 1n altar' 44 -- Cel ce, pentru ascezi Pdrutd, aJu'
neazi Duminica. 18 Gangra.
Laodiceea.
500 AP-AV lndrumtrtor
- Cisitoria dupd hirotonie este opri- sdtorie nelegiuiti. 23, 78, 87 Vas.
'Iim. Alerandrinul.
ti. Cei ce au intrat tn cler ne- c.M.; 11
cdsdtorili, ttu se mai Pot cisdtori, - Cel ce din neqtiintri lncltcie o c{-
'
afard de cazul clntl sint numai ci- sdtorje nelegiuiti sri fie tratat cu
teti sau cint5reli. Cci ce calci blindele, dactr deslace cits{toria
aceastd dispozitie si sc cateriseas- gi regrctd ln ntod sincct ceea ce
cd. 26 ap.;3, 6, 13 YI; 11 Neo- a fdcut. 13 Teofil' Alex.
cezareea.
- Presbiterul carc, ditr nerstiinlri, a
-- Episcopii lrebuie si fie necdsdto- lncheiat o cisdtorie ilegal{, pier-
ri1ii. Cei ce nesocotesc accasti dis- de dreptul dc a sivlrqi serviciul
pozifie. si se cateriseasci. 12 VI. divin, lnsd i se permite si Poarte
.- l)iaconii se pot cisdtori qi dupi dcnunrirea de presbiter 9i st ;adA
hirotonie; 10 .A.ncira (abrogat prin " ' : lntrc prcofi, bineln{elcs dacri a
can. 6 VI). desficut c{sitoria ilegal{. 26 VI;
27'\'as. c.1\{.\rezi si II{PEDIIIEN-
-. Oirsdtoria. dintlc crtodoc;i gi ere-
TE LA CASATOiTIE, DI\'ORT.
tici -cau yrdgini nu c pcrriristi. Cel
ce nu respectri aceastd d.ispozitie, CASATORTA. a II-a se permite. 87 Vas.
se afuriseSter. l.)aci insl-t doi ctero- c.lL
tloc-siau lucheiat o ctrsitctric legald
--. Cel ce s-a cdsdtorit de doul ori
!ii urrul dirr ei sc conveltcstc apoi
dupi botei, nu poate fi cteric. 17
Ia crcdirtta ortodt)xd, iar cclilalt
' r{mlnc tot eterodox, c{sdtoria lor aP.;3 VI; 12 Vas.c.M.
.sii nu se desfac:i, daci so{ii se in- - Prcsl:iterul sI nu ia parte la nun.
loiesc s:i tr:iitsci ilnpreuttil gi ntai tile celor cdsitorili a doua oartr.
departc. T2 \-I;1.tr IV; 10 Lao- 7 Neocczareea.
diceea; 23 Ioan Postnicul.
.' cAsAToRIA ri IV-a e oprittr, 4 vas. c.M.
Clsitoria. ortodocgilor cu enrtir:ii
e pcrmisri rrutnai in cazrti cind CINTAREA bisericeascl str fie lind. Cei
partea ereticir promite c:i vn ltece ce clnti ln biserlci si nu strige,
la Ortodoxir'. 31 I-aodiceca:14 lV.
-- Cel cc a avut o concubini sall s-a Biserici nn sc clntl clnteri neapro-
ciisitorit cu o viduvi, ori divor- bate de rutoritatea bisericeasci. 59
tatI, ori desfrinatd, ntt poate fi
Laodiceea.
cleric. 1l 18 ap.: l) \-I.
CiRCIUIIA, Clcricii nu au voie str intre
- Cdsdtoria (eonsecutir') crt doui su- ln clrciumd. Cei ce nr{nlncI !n clr-
cnzul clnd slttt ln
rori sau cu dorrii nclloatc de frate '' ciunri, afarl de
sau de sori, este opritd. 19 ap.; cilitorie, sii se afuriseasc:I. 54 ap.;
'I'eofil.
5r ,\lex. 24 Laodiceca; 40 Cartagina.
-- - Clericul care fine clrciumd, ori sii
Diaconifele carc sc cisdtoresc, si
. lnceteze ori sd sc cateriseasci: I Vl.
fie anatema qi ele qi cei ce le iau
de solii. 15 I\r. '
CELIBAT. Cei ce sitrt apfi de a fi clerici,
- Nu se cuvine a line nunti ln Pa- pot fi hirotoniti Si daci nu slnt ci-
truzecinle. 52 Laodiceea. sitoriti, lns{ dupd hirotonie nu rnai
au voie si se cisitoreasel. 26 ap.;
- Cdsitoria ln sipt:inrlna I-a dupi 6 VI; 6 \tas. c.l\i.
Faqti e opritt. 66 \'1.
- Cel ce a frlcul- r'ot de celibat. llu
- Cel ce se cisitoreqte cu logodni- se rnai poatc cisitori. 16 I\-; 1 8
ca altuia, sd se pund sub acuzd de Ias. c.]I.
adulter. 96 VI; 22 Ioan Postnicul.
- Celibatul nu este condilie la in-
- Cei ce s-au cdsitorit eu doui su- trarca In cler. 13 VI.
rori, sau eel cc a ltrat pe solia
fratelui siu, sau pc sora soliei sa- CIITI\'IH. Daci o celnle este ridicatri llt
le, nu se prinieqte la poctiinfd, tang di c5tre autoritatea dc Stat si
lnainte de a se desface acea cd- aibi qi biserica ln vedere acest lu-
506
CI-CL lndrumitor
' s a . ' 3 5a p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 1 2 V I ; 1 3
Antiohia 56 Cartaglna.
-Care se anrestecdtn altd Eparhie,
'fdri .lnvoirea
forurilor conrpe-
tente, si se catcriseascd,.13, 22 '- - \ u a r e v o i e s i l m b r t r l . . i S e z ev i r l a
Anliohia; 2 f I; 20 YI; 18 Ancira; r l c s c h i n r r r i c , d r , r r a m ^ c ec l e c h e r r r a t
3, 11 Sardica. sii conducd, nu srl fie condus. cum
- (lare prinregte clerici din altc . , slnt monirbii. tDacrl vreul lipis_
Eparbie ftlrii carte canonicd, si i.rip... :rr r-oi si se pogore la t.iala
s e a f u r i s e a s c l , 1 0 a p ; 1 6I ; 2 0 I \ ; n t u l l a h i ( . c ; r s ( . i ls i s l i i n d e p l i n e n s c i
1 8 V I ; 3 A n t i o h i a ; 1 3 S a r d i c a ;b 4 , locul pue:iinlei, {rcesla s:l nu ruai
80, 90 Cartagina. rribi J:rctcrrlie l:t tlernrritutc:r :rt-
hicreasrl r. 2 Sirr. local .din C-pol
- Care purie (slujitor (bisericesc) . (Sf. Sofia).
strAin, din altd Eparhie, tn vreo
- lnire episcopi, intiietat[ri sri o aibd
treapti, frlr{ tnvoirea Episcopului
siu propriu, accst fel de agezare cel lnai vuchi hirotonit, g0 Clrta-
sd sc considcre nuli r, iar Episco- f.iin:1.
p.ul care a t{cut instituirea, sd fie - lipiscopul in principiu ]tu poate
. admonestat.15 Sardiaa. rlcrnisiona, 36 ap.; I ? Arrtiotiia; 3
- Sd fie necds{torit. 12 VI; Ciril .\lex. ln cazrrri 1icntru n)o-
tive cxcelltionltlc, poale drntisiona.
- Cel ce este ales Episcop dacl este t18 Oartagina. \'ezi $.i; Dn\llSIE.
' cCsitorit, trebuie sA se .despart{
-- Dri clr:ricilor scrisoarc dc denitere
de solia sa, iar ea s[ intre ln
(cnnonici). 17 \'l; scrisoaie de
. minAstire. 48 VI.
p a c e , 1 l ' I V ; s c r i s o a r ed e r e e o n r n n _
- Averea Episcopului si fie deose- ,lilrc. I I lV; 12 ap.
bittr de avere:r Eparhiei. Episcopul -
poate lisa pr.in testament averea Nu potle fi dcgradat la treapta tk.
sa cui voiegte. 40 ap.; 24 Antio- presbiler, crici tlac:i nu c tlemn si
hia. Nu o poatc lns:l lAsa prin siivir$earici Sfintcle 'I'aine ca .Epis-
testanrent eterodocsilor. Daci o cop, llll este dcnrn nici tle prestri-
'lasi acestora, si se pronunle, gi .ter. 8 I; 29 IV.
dupi moarte, anatema asupra lui, -- Cel care e acuzat, si fie judecat
81 Cartagina. de Sinodr 74 ap.;9,: 17 I\-; lb An-
-- lipiscopul e dator si poarte grije t i o h i a . 3 S a r c l i c e .\ ' e z i ; i : F - O R U R I
de alerea bjscriceasci 38, 41 ap. JUDEC,lTOIlniTr, APEL.
. Sd o administrczc cu lln econonr -- Dacri nu se 1;rezint{ la forul de
cleric.26 IY; 11 \ II. judecatd la care q citat, sd fie ju-
- S{ nu vlndtr avcrea bisericeasc{ decat in lipsi, ?.1 .ap;; 19 Carta_
firrrl Etirea Sinodului gi a presbi- glrra.
'terilor
sli. 33 Cartagina. Nu poate fi caterisit db cloi lipis_
.copi. 1 Sin. clin C-pol <iin
-- Sd lnvete pe fiii sii sufleteEti, anul
394.
mai ales ln Duntinici, crcdinla or-
todox{. 19 VI. - Care, prin viclequg cauti sd se
mutc de la o liparhic Ia alta, sA
- Are drcptul de a pregiti Sf. I\lir. Iic pcrlel,si{ astfcl ca <niei la iftr-
a consacra fecioarele, a sfinli bi- situt (viclii) si nu sc invreclrriceasci
sericilc ti :r gralia pc pcnitetili. (i, lici chiar dc connrrriurrea lnici-
4'i, 726 Cartag. lorrl,2Sardica,
' - Si dea certificate dc hirotonie * Si nu-gi mute regedinta din krcul
persoanelorpc care te hirotonette. . stabilit (catedrald), in alti loca_
89 (.artugina. litate din Eparhic. 71 Carlagina.
- Are dreptul si m:ireiisci sau sii - Oare lipse;te nrai mult
dc {i luni
rnicporeze pedepsclcrbiserice;ti si din Iiparhie, fdrrl rnotivc binecu-
si S'raliezc pe penitenfii c&r.e se lintiitC, r,srl ie instr{irrcze dcsilr'ir-
EP-ER lndrumtrtor 513:
ERBZIA. Anatema sl fle orice erezie, 1 II, clericilor. 6 II; 128 Cartagina.
\:ezi qi: AFURISIT.
EXAIIIiN. Cnndidalii Ia intrnrea in cler
trebuicsc exaniinati din punct de ve-
FII\IEIi\ str tacir ln bisericil. 70 yI.
dere tnoral ;i inteleclual, inainle tle
a li hilotonifi. I I; 33 VI; 12 Lao- -- SI nu intre in altar. 44 I.aodiceea.
diceea; 1B Cartagina; 89 Vas. c.lt.: Cdlugdrilele au \.oie sir intre.15
'feofil
7 Alex.; 4 Ciril Alex. Nichifor XIirt.
5r8
JUrMA lndrumtrtoi
620
MO-NE lndrumltor
- Care desfrineazli
IIONAIIISM. Prinrirea in n:onahismsI
siall se cd-.dto_
regte, sd fie snpus epitimiilor pen_ s e f a c d l n . p r e z e n l a e g u r r e n u l u im d _
lru dcSfrinali. .14 t L ln can. 60 nIs{.irii ln carc \.a evra s:i triiasci
Vas. c.h.l. se zice cd se pcclt,psc;te c c l p r i n r i t . C e l c e n u o b s e r v da c e a s t d
cu epitimia adulterilor, rcgull, si sc catcrjseasci.2 I_II.
lur' c.in.
3 5 \ i c h i f o r \ f i ' i r t . l r r . e r . c c l ca r r i r t e r n c .
(,an. lE luan IrusInicul prer.ede llORT. Sd nu ." dea Sf. Cunrineclturl
e.rcluderea pe doi ani tle la irrr_ trupurilor cclor nrorfi. gJ Vt: tg Car-
pirti;ire, tagina.
ln care tirnp trcbuic si
postcasc{ si sii facd tnritdnii. - Cei morli si nu fie botezatt. 1g
- ]Ionahul ;i ntonahia si nu Oartag
ina.
stea
siriguri. de vorhd. 20 VII.
NA$. Nagul nu arc voie sd se cis{toreas-
- llonahii.nu au \uic si. doarrni ln . cd cu nranta v:Iduvi a finului. Daci se
nrdn_istirile cte crilugiri[b gi invers. c?isitoreste, trcbuie si divorfeze, apoi
20 YII. va fi supus (irnpreuni cu respcctiva
soIie) epitinriilor pcntru desfrina]i.
- Episcopul poatir rriutu pc un cdlu- 53 VI.
gir 6s la o .nrindstire la alta, ii
_ .
p o a t e p e l m i t e u n u i c l l u g d r s z 1i r d _ Nagul iq risprrnderea duh0vniceascd
. iasc{ gi alari cle mdndsiilc. 2. 4
pcntru finul siu. 4b Cartagina.
I- II.
- Cel cc intri ln tnonahisrn trebuie
- .Nlbnahul nu arc voie si. aibd. ave- sd aibtr ca na; pe ulr c:Ilugir mai
.re particulari. 6 I-_II. bdtrin, carc il va instrui gi intdri
. In. obsert'area rcgulclor nronaha-
- le.2 I-lL
.llonahul sf,.nu irrtre irr t.ir.tiiurrrii.
,21.Lao-dicrrc?i ..'
NECILIJENTA. Episcopulqi presbitcrulca-
- ltnnahul vagabbrfrl sri fic obligat re nu poart{ grijl de pdstorifii sdi,
(Chiar cu foila) sA Se lritoaiti-la , id sc cateriscabCd.
b8, bO ap.
NE-PA lndrumltor 621
. rdutatea lui asupra capului lui, SUPERSTII,'lE. Clericul care aprinde foc
ca asupra celui ce a c:ilcat porunca irraintea casci, la lunile noi ;i sare
lui Dnntnezeu gi aqezdmintele peste el, in credintra c:i daci nu cste
apostolicc r. 4 VII. atins rle flicriri nu va fi atins nici de
- Egunrenul sau egumenisa carc pri- alte ncnorociri in crrrsrrl lunii. s:i se
me$te pe cjneva in rndndstilc pen- cllcriscuscii; rr;iroanrrl sir sr :lfltri-
tlu bani, sd Ijc izgoni[i din nrrinis- seasci.65 YI.
tire:r lor gi s:i lie trirnigi in altri \'ezi9i: OBtCElt:ttt l,A(;iNE, \'EI)ti-
m5nistire, pentm ascultare. l () \ IL t^a_ N I I , \ ' R A . ' I , T O A R E ,
ZAIi.
-- Clericul care pret.incle platd pcrrtru S{IPUNEItUA CANONtCA. Clericii stnt
Sf. Ouminecituri si se cateriseas- dal.ori si sc supunil Iipiscoprrlui (supe_
cd. 23 \'I. Iiorrrlui) lor. Cci cc nlr sc suIrrn, si
SINOD. Episcopii fjecirei biserici parl i- fic pcdetr)sifj. 31, 89, 55 ap.; g, 2ll
culare sint datori sd se adune in si- I\'; 17 \rI; 57 Laorliceea;5 Antiuhia.
nod, de dorri ori pe an, 37 ap.; :3 I 0 , 1 t , 3 1 ( : i l r t r g i n a ; l : ; - l bI - l l . . \ r u n c i
I; 19 lV; 20 Antiohia. Dacd sirrodul insd cincl superiorul lor predicri In
nu se poato intruni de douti ori, atunci nrod public o lnvdfdturd condamnati
. de Bisericd, nu sirrt tlatori sA-l rrrrne-
trebuie si sc intruneascd cel prrfin o
datd pe an. 8 \:I; 6 \'II; 73 Cartag. ze, ci au datoria dt. a sc senara de
- el, rdnrinind po linia Ortocloxici.
Episcopii sirrt obligali sir participe
la sinod. 19 I\r; 76 Cartagina; 40 15 I-Ir.
Laodiceea; 6 Sardica. . Yezi: ASCt'LTARE CAN0NICA.
- Sinodul se tine la locul fixat de
Mitropolit. 19 IY; 7, 8 VI. SUIII). {,cl surd rru poatc fi cleric. 78 ap.
C l t r e
$ 6. Aceasti erezie, care a atras dupA slne gi foarte multe inovalii, ...
$ 7 ' l n a i n t a q i i g t P d r i n t i i n o g t r i i , . . . a u d e p u s m u l t z e l g i i u b i t o r es t d r u i m f i i , q i l n s i n o c l e
qi ln particular, pentru ca, salvlnd lnvdldtura orto<ioxi a sfintei Biseici catolice, sA coasA
!qn3_e1nela loc de vor putea ceeace.s-asfirgit..- Ilmai-ca sA nu se desparti tn buc{1i corpui
lui Hristos, nurnai ca sA nu se calce ln picioare hotiririle dumnezeiegtitorgi venerabilelor si_
n o a d o .. . .
$ 8. ... Papismul n-a tncetat de a tulhtrra Biserica... trimiflncl pretutindcni agn nu-
milii N'Iisionari, oameni tralicanli de suflete, ,,inconjoard pdmintril Ei marea ca s{ facd un
prozgfit", sd lnqele pe vreunul
-d_intreortodoxgi si stricc invildtura Domnului nostr!.r, si
falsificeprin adausdumnezeiescul Simbol... sd arate de prisos Botezul... inltili lmpgrtdsirea
cu Potirul Testamentului gi clte altele.,. inovalii scolatic"... toate pentru inbirea de std-
plnire... Dar nu lnceteazeptn{ astdzi Papigtii s{ atace dupli obiceiul lor ortodoxia, care
le
e s t c , z i l n i c m u s t t a r e v i e l n a i n t e a o c l r i l o r c a u n o r a p o s t a t i d e l a c r e < i i n f asltodrm o q e a s c i.., .
- $ 9. . .'Papa Pius al .IX-lea, care a primit episcopatul Romei la 7847 a clat la 6 is-
nuarie 1848 Enciclica Cdtre Orientalf... Declarlndu:se Jcariri episcopal al Fcricitului petru,
voiette sd amdgeasctr astfel pe cei-mai sinrpli cu aposlasiade la Ortodoxie,adiuglnd acele
cuvinte surprinzitoare pentru oricine s-a lrrAnit iu tnvdlrltura teologicd'1pag.i0, r.2g;,
"nici nu existd motiv s{ prestati contra lntoarcerii la ader-rirntabiseriei gi-cornuniunecu
acest scaun sfint",'
$ 1 0 . D e s i g u r . . .c u v i n t c d e a n r i g i r c A i a b s u r d e . . .
$ 11. Cu toate ac€steaam socotit de datoria noastriip{rintcasci,... ca si 1A lntlrirn
prin prezenta rugdmintc ln ortodoxia pe care o
lineli tlin str{mo;i ;i sd ardtdnr totodatd
netemeiniciacelor gindite de Episcopul Romei gi ce esie vidit c{ el cuget{.....
g 12. Dar zice Fericirea Sa (pag. 8, r. 12) ci Domnul a spus Iui petru (r,c. XXII,
32): "Eu l\'I-amrugat pentru tine... Noi mdrturisiin ci rugiciunea .iuintuitorului nostru cdtre
Dumnezeu 9i TatAI Sdu s-a.fdcut pentru dragostea comu-nrla cregtinilor gi pentru unitatea
lntru una, sflnli, catolicd-;i^apostolicrl Biserici, in carc gi credem, ,,ca s6'fie^ una prccum gl
noi una slntem( (In. XYII, 22), .,.
$ 13. ... Oare cine dintre Pdrinti sau dintre noi lngine a tdgitduit intdietatea ei canorricd
tn ordinea ierarhiei, atlta timp cit s-a condus curnt cu dogrneli Plrinlilor, altrturlndu-se re-
gulii infailibile a Scripturii gi a sfintelor Sinoade? ...aCestprimat... a decdzut de la un
scaunlrAlescsi privilegint ierarhic la suprematie.... I
g 1 9 , , , A c e a s t t r p o r u n c t r ; i l n d e r n n a r e a . p o s t o l i c f i o t r a n s m i t e m p r lgni vl notir e g i i s d u n d r i
rezista la mes-'
ortodoie, pentru.caioli tntArindu-negi sf:Ituinclu-neunii pe {lii "sd putem
i"irgirrrl divolului". Cici aqa ne ln4eamnd pe-tofi si fericitul Pctru Apostolul: "Fiti cpmpd-
ci potrivnicul nostru diavolul ca.un leu carc r{gtrcgte umbltr, ciutind pe
iali,'priroegteati,
cine ie tngtriti. Ciruia rezistali-i tari In credin$A"'
este cle la oanteni gl prin om, ci Dt'in desc<r.
$ 20. C{ci cfedinta noastri fra|ilor, nu slintele Slnoade
oerirea lui Hristos, pe care au l'estit-o dumnezeicgtii Apostoli, Bu lntalit-o
;;;;;i;", arr tranimis-o prin succesiune -"$i. prea marii Dascali lntelepti ai lumil qi a con'
ii"-"t-" singele virsat al tiinlilo. 1\{artiri. linern rndrturisirca" pe care am pritnit-o
;;;;i;;;i;ti;ia rarraii, erjiti.,d orice inovalie ca pe o lnsuflefire a diavoltrlui; cel care
aceasta
nrimeste inovatie r.?tdeSte'nedesdvlr;iti Credinf{ btrodox{ cea propoviduitd. I)ar
[.i"'pll,"tiiiit,: !a aeiavinliti, ncsufcrind nici-micaorare, nici adiugire, nici weo schirnbare
sau sd cugete la aceasta, a 9i t{-
;;;;.;u, 9i cel care tnardzneEtes{ faci sau si,sfdtulasc{ pentru blastem lm-
g[d"it "'..0i"1a lui I-lristos; i.a $i pus de bInA .voie anatemei veqnice,
Duhuiui Sflnt, ca cu"''n-ar fi vorbit drept ln sinoadele ecume-
;;ii;;. si !:IiPtltl ci a !ti:I'
infricogata anatemd, .., nu o rostirrr noi astalzi, rostit-o cel dintli Mxn:
nice. Aceastd
(Mt.'XII, 32): ,,ielui care va vorbl lmpotriva l)uhului Sflnt nu i se va
|;i;;r,iJ nostru
ierta nici in veacul de acutn, nici ln ccl viitor"; "'
ace+ti qaPte stllpi ai casei lnfelepclunii, ln
$ 21. ... venerabileleSinoadeccrrmenicc,
a c e a s t is i l a n o i s - l u l i n u t ' . .
pentru aceea.,.Biserica... nu cere de.la rtoi, decltlumai-dcvotarnent din tot
$ 22. Pirin}ilor nottri:.iublrea fi
,unetrhliain toati inimafatd de sflnta 9i nepdtata Credinl{ a
;;;;;i;;;; pentru Biserica Ortodoxd cea carc ne-a rendscttt pe noi nu-prin stropirea inova-
pe noi dup{
toarL. ci piin dumner"iasca baie a Botazului apostolic; g"a_:Tg-ne.hranegte
Lui Corp qi ne adapd din
i-"ili*"rriur cel veqnic al Mintuitorului nostru cu lnsuqi cinstitul
;;t"i;; " adaydraid mamA, cu cinsti tul lui Slngevdrsat pentru mlntuirea noastr{ 9i a htmii.
5a o f""o"j".im dar cu glndul ca puii de^clogcd;,ln ori ce p-arteapdmintului ne-atn g{si,
l_ Jf",i-"rij;ragut ... mt"ntuirii noistre, oferind tnlesnlri lngeldtoare, ... pune crtrselelui...
gi tndcpdrfa cAile
$ 28. Iar Dumezeulp{cii, ... va pilzi inimile qi crrgetele voastre. va
voastr"e-spre ioi luc.ul ."i bun. !ili srtn6togibucurindu-r'd ln Dom'ul.
1848, luna mai, indiclionarul VI'
Dintre acestease aratl c{ mal lntinsi e fost ln trecut arianlsmul, iar azi este
,pcpls ul,. gi
cA cel din urmA va disp-dreaca 9i cel dintli (par. 4). Icleile slni tmprunrutate din encicllea
lu.i liotie cAlre patriarhii orlentali (86?) (\iezir rev. Studii 'I'eologice,
llucure$ti, 1930, Z,
q8-9C) 9i.din actul sinodului finur la Constantinopol(20 iulie 105i) s;b patriarhul l\tiirati
Cerularie (l'ezi: Studii Teologice Bucure$ti 1981, 1, p. b4-'.bb).
Prima ,'erezie"latinc,. d,ecgle se octrpdenciclica ortodoxi, esie Filioque (par. b); carc
liind eoneidereatA o doctrind. "blasfematorie, strAinri de inArdfAtura llisericii Orto'riore",
estecombdtuti cu 15 argumente, este deschizrltoaredc cirunr a altor rnulte iuovalii acceplate
de Biserlca apuseani ln decursul rr.enrii, cu privire la Botez, Sl. Euharistie, ta e.Jofic,
inovatii care constituie ,papisrnul". Sc aratl ci pripii, din interese stldine de acele ate ili-
serleii, au p.imit aceste inovalii, care le asigurd prerogative pe care au Incelcat sA le i1r-
pund gi cclorlalfi patriarhi exercitind astfel oluristdicfie'niveisala (par. 6).
Istoria rte arati cd pdrinlii ortodocgi au apdrat adevdrata credinl.C la sinoa4ele ecu-
m,enicesi locale gi crl occidentalii s-au indirAtnicit In eroere si ln cele tlin,urnrd E_au
des_
PAlli!-d-e ortodoxie printr-o pr{pastie adlncd, schisnra fjind uin:area fireascg a acestei ati-
tudinii latine gi papale, ortodocEii. resemrrinciu-se tn cele djn urmd. Par. ? prrle dcci ches-
tiunea rdrpunderii schisnrei, precizlndu-se ci prdpastia a sCpat-o latinii ,,cu rnina lor...
Cauzelenu slnt lnsi numai clogmatice,mai slnt gi altele.
- . Pg. 8 se-atrage atenfia c'uprivire Ia pericolul propagandei Bisericii latine pentru orto-
docgi gi nlenlioneazilciteva din lnvdtrdluiile greqite, pe-care aceastacaut{ sA ie tntroduc{
printre crtodocfi li se protesteazi cu intlignarc contra sfortArilor prozelitismului pnpal.
Pe aceastAlinie enciciia papii Pius IX este considcrati ca un ,,act de ostilitate corrfesio-
nallir- subversiv, arogant". Aceasta pentrucd enciclica latind nu aduce ,cuvinte de pace gl
de afectiulc" cum pretinde-,ci.-,,deingelaregi cie absurditate". Enciclica ortodoxd eiprimA
InsA-convingerea, ,ci ortodocgii nu se vor ldsa tn;elali de cuvintele papale, demascate
ca
lit fls apel la unirc (par. 10). Autorii enciclicii ortodoxe aratA cA conrfat enciclica latin&
din datoria de a-i lntdli ln ortodocsiep,eclegtini_;respingtnd pretentiile romane de supremalie
bisericcascl, precizlnd ci oeplscopatullui Fitru ia Ronra-este^ o sinpl{ tradi}Ie, cA pitru n-a
fost gcful apostolilor, din contrll a fost Judecat gi mustrat, cx piatra pe care s-a lntenreiat
Biserica a fost mdrturisirea_Iui despre dumnezeirea lui liius llristos". Enclelica preeir"arJ
eA "nu exlstf, Biseric{ mai presus de sinoade gi cd nu ortottoxia se ju4ecA Oupa s"aun.ii
ronlar, ci scaunulsejudccd dupii ortodoxie".I'apii gfe{esc,se aratrl ln e;nciclicA,"tud
deduc
ortodoxia.lor din preeminenlascaunului, ln loCsi procedezeinvers (par. 11). l; ""tti.-"--
re d{ o interpretare ortodox{ citatelor loloslte de lat.lni pentru a-qi notii,a primatul
iui
Petru (par.12), declartnd crl orientalii slnt de acord cu papa tn zelul peutru uniri, cu
condi-
tia "de a se pistra neatins Ei curat sinrbolul credinfe.i, conform cu invaldtura evunglreli"i,
a sinoadelor qi a Bisericii catlice de totdeauna':.,,ir,narirfrita ln perpeiuarea ei,.,
un nrijloc de a_gi inrrlri s.i creprepurerca ei a impune inovaliire ie ctna
p:l:^:.{:
I a t l n e ' . I n e:i^l:i.^1
n c i c l i c a::yl.i
s c l i m u r e g t e p o z i ! i a d c o s e b i t d a c e l o r d o u d l J i s cf rai lcdi d e p r o l r l e m a
unirii
9i se face o justri catacterizare a lor: IJiserica ortodoxi l-ine sA p{strezl credinfa nealterati,
papAlitatea tinde numai la lntirirea proprici sale puteri, una este fioelA traaitrtel,
"""f"iii
dorcfte suprenralie.
Invoclnd un citat din Sf. Irineu autorii enciclicii artd eA Biserica &puseana
care se
bucura de un primat de onoare o ,autoritate frdleascA gi -prerogativtr i".*ni.a: a transformai
aeeastalntr-o suveranitate lnnreascd,juristoclionald.'
Demonstrlnd cE autoritatea papii nu cste universalA, eum se pretinde, se
primatul de onoare acord4t este pe cale de obicei gi nu de origine afrostottca, aratA cd
'laptului ci Roirra a fost vechca cap1tal,la imperiului; se aratil opii "a ci cletoritA
u'iiii p"pi au recunoscut
autoritatea sinoadelor ecumenice,care au consacratprincipiul libertdlii Bfueiicii(par. 13),
Invoclnd untle acte ale episcopilor orientali, tn par. 14 se face o declarafie,
pcandalizat pe romano-catolici: Ciqi patr.iarhil orientali recurg la eare a
autoiitatea eetui din Con-
stantinopol, ca patriarh al capitalei imperiului, ln eazuri mai g-rele,iar daci pArerea
lui nu_i
mu[umette, se adreseazd,dupA legi, puterii lumcgti.
'
papal,.Par. 15 se,ocupede hotfirlrea sinodului al lV-lea-ca un argument lmpotriva prlmatului
iar pra- 16 recomand{ sd se pietreze lnvd{{turile nealterite ati uaor papi
$I amlntepte
tl de "dogma infailibilitAlii". Cu aceasta,anciclicapatriarhlor orientali a lncneiat cornbatarea
afirmaliilor qejttstc din enciclica papali. ln paragiafele urmitoare se trag concluziile.
.<-----
5S3
Enciclica 1848
l)
CUPRINSUT,
-i-:----T-'
Cuprinsul - Can. sin. L If. III. IV. ec. 53?
'cANo.{NBt,IisINoDULUtnrcurnrvrcI}ELAcoNsTANTINaPoL(381)..
ianonul l. - lntirirea credintei de la Niceea ... .. .. . . ' - .. ' ' 6i
ianonul 2. - Diecezele.Autonomia ierarhiilor 9i a unitlfilor bisericeqti 65
CanonuI3._RomanouIqiprivtlegiiIeei......''.... 6t
Canonull._F IirotonifleereticiIornus|nt'hlrotonil, 87
Cqn|onul 5. - Primlrea lrl Biserictr a unor arieni din Antlohia . . . . ... .. 6.8
C,anonttld. - Nu oricine poate plri pe episcop 68
C a n o n u7l . - P r l m i r e ae r e t i c i l ot rn B i c e r l c i ......;...,'....:;..'........: m
'Cononul 72
8. - Botezul eretlcilor nu este botez .
u. "f*qer
538 Cuprinsul. Crin, sin. Trulan (V-W.ec,)
.r*,- i.{*6t
Cupiinsul. Con. sin. Trulan (V-VI ec,) 539
Canonul I8. - Numai sila iarti pdrdsirea Blsericilor de cdtre clericl . 116
Canonul 19. - Clerul este dator sd predlce gi si cgtehizeze .. ... 717
Canonul 20. - Episcopul este oprit str propivddulascd ln eparhie strllinl 118
Canonul 2"/. - PociinlS 9i reprimarea celor caterisili 118
'Canonul
29. - Oslnda hirotoniei simoniace 119
Canonul 23. - Oslnda cuminecdturii simoniace 119
'Canonul
24. - Clericii qi monahii sd nu ia parte Ia spectacole nepotrivlte cu starea lor . . 119
Canonttl 25. - Jurisdicfia bisericeascd sd prescrie dupl 30 ani de neexercitare ...... 720
Canonul 2d. - Oslnda preotulul ctrsdtorit tn mod nelegiuit 120
'Canonul
27. 1 Obliga!.ia de a purta haine clericale 121
Canonul 9s. - Sd nu se amestece vinul euharistic cu myst de Strugurl 721
C a n o n u I 2 9 . _ P o s t u l m a r e s t r f i e t i n u t t n | n t r e g i m e 722
Canonul J0. - Celibatulpreotilordlnpirlilebarbare ... 122
'Canonul
Jl. - lnparacliseparticularesepoateslujinumai,euaprobareeeplscopului.. 123
Canonul 32. - La Sfinta jertf{ vinul nu se amesteci cu ap8 . 123
Canonul 33. - Preotia nu se moqteneqte 124
CanonttlJl. - Oslnda conspiialiei sau uneltiril ......i._... 725
Canonttl 35. - Pestrarea bunurilor ierarhiilor defunctl ............ 725
Canonul 3d. - Ierarhia scaunelor patrlarhale 726
Canonul J7. - Sila nu ia puterea episeopal5 126
't27
Canonul Js. - I-'nitilile bisericegti sA se rlnduiasctr dupd cele de obqte ..
'Canonul
J9. - AutocefaliaBisericil dln Cipru ........r.... "727
128
Cdnonul 40. - Vlrsta canonicd pentru intrarea tn monahism . -. .
CanonuI4I._Noviciatuttnispitireacelorcesecilrtgiresc 131
Canonul 42. - Pustnicii sd nu umble prln lume . 132
C a n o n u lr ' 3 . - O r i c e p l c l t o s s e p o a t e c { l u g d r i ............: tgz
Canonul 4{t. - Ostnda c{lrrgirilor pentru cllcarea castltltfii 133
. C a n o n u l 4 5 . _ L u x u l s m i n t e g t e p e c d l u g I r i t e . . . . . . '
133
Canonul 4d. - Cdlugirita si nu iasd singurl din mlnistire 133
. C a n o n u I 4 7 . _ N e c d I r r g l r i i s I n u d o a r m I t n m I n f i s t i r e
151
Canonull8.-Divorlulqicelibatulepiscopilorale;idincleruldemir........:... 131
C a n o n u l 4 9 . - M l n d s t l r i l e s l n u s e s e c u l a r i z e z e. . ......:......... 135
Canonul 50. .- Oslndirea pentru jocurile de noroc 136
Canonul 5I. - Cregtinii si nu se facd mdscdrici 136
Canonul 52. - Liturghia darurilor mai lnainte slintite ...:... 136
Canonul 5J. - Rudenia ndsiei de la botez 137
Canonul 54. - Rudenia de slnge si de cuscrie 137
Canonul 55. - Postul mare sd nu se tie ca romanii 138
Canonul 5d. - Postul mare s{ nu se tie cu armeni .138
Canonul 57. - Prinoase oprite 130
:canonuI58._Mireniis5nuiasinguriSflntaCuminec{turd'....'... :139
C a n o n u l 5 9 . - B o t e z u l s d s e s { v l r g e a s c dn u m a i l n B i s e r i c t r ' ';.. ........;... 139
,Canonul d0, - Oslnda celor ce se prefac lndriciti 140
.Canonul dI. - Oslndirea superstiliilor gi a celor ce le practici . ..... ' 140
'Canonul 62. - Praznicilegi datineleptrglneitisAnulielinute decregtini,;'.....'...' t4l
.Canonul6,.-seoslndescmartirologiile.false...'...'..' '142
'Cqnonul 112
d4, - I\{irenii sd nu.9i ia Slujba de propoviduitor .. ..
'.1{3
cdnonul65._Datinaaprinderiifocurilor,lalunilenoisdlnceteze....'.
5{O Cuprinsul. Can. sln. VII ea.
C a n o n u I 9 . _ D e f i i n r a r e a i c o a n e l o r s e o s l n d e s t e
Canonul 10. - Clerul str lie pravilele qi la mutare si la purtare 169
Canonul lI. - Ilcononiii gi dreptul de devoluliune ln bisericd 169
Canonul IP. - Rinduisli pentru lnstrdinarea bunurilor bisericegti l?L
CttnonuIl3._LIca$urilebisericertistrnusefac{sAlaqederlntl
Canonul l{. - Aqezarea slujitorilor bisericesti sd sc faci tlup{ pravili 172
Canomrl li. - Clericul sd slujeasci la o singurd biserici 773
Canonul 16. - Se ostndegte luxul clerului ,. ., . 174
Canonul I?. - Fdrd invoirea episcopului, nu se lace tuinAstire 774
Cunonul /8. - ln caseleepiscopale gi ln mtrnAstirile de czilug:iri, sd nu stea femei nici s{
slujeasc{ L75
Catrcnul 1r. - Se osindegte slmonia L75
Canonul 90. - Ntdn{stiri rnixte sd nu mai fie.... .. '. '. . 176
Canonul 2t. - Ilutarea cilugirilor se face cu tnvolrea egurnenilor 177
Canontrl sg. - \rieluirea creqtinilor s{ lie cuviincioas{: clericii qi cAlugArii sd nu intre ln
ospitArii dectt de nevoie . 178
.,/,...fu&- :J.&;t/
Cuprinrul; Can. sin; Laodiceea (343) 54S
i '
I
5{4 Cuprinsul. Can sin. Sardica (3{3)
C.'\I{ONI.'L Sl-\oI)I l.UI .\L $:LPTIiLE:t LOtlr\L DF: L.\ (:ONS'I'AN'I'I-'i{IPOI- (ltr 394)
''i*"" igiad5e.*
Cuprihsul, Can sih. Cartagina, (419) ,7. 547
C a n o n u l I I g . - s t r l p i n i r e a r t n u i l i n u t b i s e r i c e s cd u p d 3 a n i d e c l r n t r t i r c ' . - - - . , . - - - - - 294
Canonul lpo. - Netnlclegerile (t.critoriale) dintre epar]riile judecd scaunul sinodil . . . . 294
Canonul I3I. - Judecarca celor ce aratii trepdsare fald de treburile eparhiilor lor .. . . 295
Canonul . 122,.- De la judecdtorii aleqi nu "selace apel 296
Canonttl 123. - Osinda episcopulni nepisdtor de treburile eparhiei ........ 290
548 Scris. s. Afric; I-II; Const. (B?g); Dion.
Canonul ,?. - Clnd se opresc fenreile de la cele sfinle? (Oprirea de la celc slinte a fe-
rneilor aflate in stare de curd[ire lunari) 320
Canonul 3. - Infrinarea sotilor 320
C a n o m t l d. - S c r r r g e r e as i r n l n ! c i . ( S f a t p e n t r u c a z r t l d e $ c u r g e r e a s d n l i n l e i ) 320
-J'{:ir;
(+ltrl'T"ttttu 553
Cuprinsul. Can. Cbtill ft444)' Ctt"""ai"
415
Canonul J. - Adulterul cleluliri
416
Canonul 1. - Judecata ePiscoPului
416
cAs?ltoriei necanonice)
Canonul 5. - Cdsitoria necanonictr a clerului (Oslnda
416
Cononttl 6' - Plra t r t ' b u i c c e r c e t a t l b i n e "
417
Cnnonul 7. - Alegerea 9i ispitirea clerului 418
Canonul 8. - Lnpirlifea ofrandelor
418
Canonul 9, - D c s f r l u l c l e r u l u i 419
Canonul 70. - Alcgerea econonrului 419
Canonul II. - r\jutorarea celor in ncroi 419
Canonul 12. - Primirea unot clerici erctici ' ' " '
420
Canonrtl I3. - Cisdtoria nelegiuiti se desparte
420
Canonul 14. - Oslnda clnrdtAriei
ENcIcLIcALUIGIIENADIE,(]471)patriarbulConstantinopoluluiqiasinodulu|.
celimpreunicu'dinsulocltretolipreacuvitlEiimitropoliligicltrepapa
Romei.
425
-- Osinda sirnoniei
.::
scnrsoang;r (+80j) patriarhul constantinopolului' Roma cea Noui
LUI TARASIE,'papa
cltre Adrian Romei celei Yechi'
427
- 0slnda sinroniei
V. CANOANELE INTREGTTOARE
CATOANI]I,D ST'INI'ULL;I IOAN AJUNATONUL
''' 432
Canonul I. - Pocdinta celor cizuti de la cretlinti " 434
- Vrijitoria. (Oslnda vrijitoriel 9i a celor ce alearg[ la
Cononnl e. 435
Canonul J. - Puterea duhovnicului
436
Canonul 4. - Blntuirca de isPite
436
Canonul 5. - lnvoirea la isPiti
436
Canonul d' - LuPta cu isPitele
436
Canonul 7. * Priinirea isPitei
ln sornn 437
Canonul E. - Canon pentru scurgerea sdmlnfei 437
ln trczvie
Canonul 9. - Canon pentru scurgerea strmlnfei 4?!7
Canonul I0. - Canon Pentru malabia 438
Canonul II. - Canotr pentru Nlalahia tn doi
" 438
Canonul t2. - Osinda clericilor pcntru malahie " " ,138
Canonul 13. - Canon pentru lapte srsenlenea malahiei
438
Canonttl 14. - Pociinla pcntru desfrllrl celui nelnsurat
*i'9.,t.
554 Cuprinsul,,Can.Ioan AJun6torul
' '
Canonul 39. - Lepddarea copiilor. (Oslnda ceior ce-;i leapddd copii-este cu .rcigagii; 44b
CanonuI40'_Tt1hiria.(Tilhariiseosindesccauciga9ii)
C a n o n u lJ I . - O s i n d a p e n t r u f u r t !.....;....:.... r 415
Canonul 42. - Oslnda pentru furtul averii obqteqti 445
Canonul 43. - Osinda pentru pridarea mormintelor ... 446
CanonuM. - Oslnda pentru spurcarea celor sfinte . 446
Canonttl 45. - Jurlmlntul strlmb 446
'Qgnonul 4d. - Nu este cu dreptate a certa cu doud ostnde pentrrr acecasi gregeal:i .... 446
Canonrtl 47. - Pociinfa pentru bduluri necurate .: r. ... 446
'Canonul 48. - Pociinta celui ce vomeazi dupi cuminecare ... 447
C'anonul 49. .- Ciderea cu Maglera 447
.Canonul 50. - Cdderea cu nama qi fiica 447
Canonul 5I. - Desfrlnarea nefireasci cu doi frali . 448
Canonul 52. - Dcsfrlnarea nefireascd cu ginerele 448
Canonul 53. - Desfrlnarea nefireasci tntre frali 448
Canonul 54. - Desfrinarea nefireasci cu fratele mai mic 448
.Canonul 55, - PAcdtuirea cu fiica sa 448
. .Cqnonul56. - Picituirea cu mama sa 448
Cgnonul 57. - Pictrtuirea cu fina 418
\,.-';:.: .-*
' l i
555
C[Fifrtsul, Can, Nechilor,-.'l :i?t t :
.Cqnonul I8, - Cinstirea rndn{stirii. (Si nrr se sesteascd in lttnte cele ce se fac ln m{-
nistire) . !56
Canonul 19. - Rincluiala pentru cilugdrii pu5i pe poc{inli ' " ' '' 456
Canonttl ZI. - Cdlugirifa care a suferit silnicie. Pocdinfa cilugdritrei cdreia i s-a ftrcut
, sil; .... 457
'
Cttnonul 29. - Cdlugirirea cu gind vi(lean. PociinJa celui ce s-a cAluglrit cu glnd vl'
clea' . 457
l
t
a
556 Cuprinsul. Can, Nicolae (+ Ulf); 1-3, prescriptiuni canonice.
C u n o n t t l 7 . - - C u r r t i n e c i r r e as d s e f a c i c u v r e d n i c i e 477
CT'PRINSUL 535
ERATA 559