TEHNOLOGIA MODERNA

A COROANEI MIXTE METALO-CERAMICE

(partea I)



Autori:
Prof. Dr. Ion Ptraycu
Dr. Lucian Toma Ciocan
Stud. an VI Bogdan Galbinasu
Stud. an VI Bogdan Iordache
Stud. an V Viorel Perianu
Catedra de Propedeutic si Materiale Dentare, Facultatea de Stomatologie,
U.M.F. ,Carol Davila, Bucuresti.


INTRODUCERE
Coroana mixt metalo-ceramic Iace parte din clasa protezelor Iixe
unidentare Iiind alctuit din dou componente (vezi Iigura 1):
Metalic ce acoper n totalitate bontul dentar;
Ceramic ce poate placa partial sau total componenta
metalic.
Aceast coroan mbin cu succes clinic avantajele coroanelor de
nvelis metalice, respectiv rezistenta mecanic a acestora, cu calittile
estetice deosebite ale maselor ceramice.
Coroana metalo-ceramic este indicat att din punct de vedere
conservativ, pentru restaurarea morIologiei coronare a dintilor Irontali sau
laterali aIectati de diIerite leziuni (carioase, traumatisme, abraziune), pentru
corectarea anomaliilor coronare de Iorm, volum, culoare ct si din punct de
vedere protetic ca element de agregare a puntilor dentare partiale sau de
arcad, ca element proprotetic de ancorare a protezelor partiale scheletate, ca
element de imobilizare a dintilor mobili irecuperabili n tratamentul deIinitiv
al pardontitelor marginale si nu n ultimul rnd n tratamentul complex de
echilibrare ocluzal.
n prezentul articol, autorii si propun s descrie particularittile
tehnologice moderne de obtinere a coroanelor mixte metalo-ceramice.
Etapele clinice vor Ii prezentate succint n succesiunea manoperelor clinico-
tehnice, ele urmnd a Ii prezentate detaliat ntr-un articol viitor.

ETAPELE TEHNOLOGICE:
Dup examinarea pacientului si stabilirea indicatiei clinice de
acoperire cu o coroan mixt metalo-ceramic se va pregti de ctre
clinician cmpul protetic (vezi Iigura 1), acesta Iiind apoi ampretat (vezi
Iigura 2).
Pentru tehnologia integral ceramica se indica exclusiv amprenta de
arcada:
Amprenta de arcada monoIazica cu material aplicat in
portamprenta individuala este cea mai indicata;
Amprenta de arcada biIazica :
de corectare ;
in dublu amestec (vezi inlay).
Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu material
elastomeric ; mai rar utilizata , dar indicata.
Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si metoda
combinativa ,hidrocolizi reversibili-ireversibili (metoda
hidroalginica descrisa de scoala americana).


Condi(ionarea amprentei.
Amprenta este trimis n laborator unde va Ii conditionat prin
igienizare, dezinIectie (prin imersie n solutie hipoclorit 2,
glutaraldehid1 pentru un timp de 15minute), n Iinal Iiind splat.
Modelul de lucru.

Figura 1. Prepararea cmpului
protetic

Figura 2. Amprentarea cmpului
protetic
Amprenta este utilizat n
laborator pentru obtinerea
modelului, copia Iidel a cmpului
al cmpului protetic. Acesta se
poate realiza Iie prin turnarea n
amprent a unor materiale cu timp
de plasticitate limitat (gipsuri,
rsini diacrilice compozite), Iie
prin tehnici moderne de
pulverizare (tehnica Metallomat) si
electrodepunere galvanic.
Modelele se recomand a prezenta
bonturi detasabile Iie prin sisteme de pinuri metalice (Dowell, Pindex) Iie
Ir tije (AccuTrack Model System).
Cel mai Irecvent utilizat si indicat din punct de vedere al raportului
cost eIicient este modelul de arcad din gips cu bonturi sectionate (vezi
Iigura 3), turnat n doi timpi, primul timp arcada din gips extradur clasa a
IV-a, iar cel de-l doilea timp soclul din gips dur clasa a III-a.
Dup dozarea pulberii si a lichidului, conIorm indicatiilor
productorului, prepararea gipsului n vederea
turnrii modelului se poate realiza si manual, dar se
indic a se Iace electromecanic, cu malaxoare
speciale (vezi Iigura 4), datorit avantajelor pe care
le prezint:
elimin incluziunile de aer;
Iavorizeaz obtinerea unor
structuri dense cu grad de
rezistent mecanic crescut;
permit dozarea precis a
componentelor.
Turnarea dup preparare se recomand a se
realiza sub vibrarea mecanic a unei msute
vibratorii.
Montarea modelului n
articulator. Dup priza ghipsului,
amprenta se demuleaz, se vor
determina relatiile intermaxilare de
ocluzie si, pe baza acestei
determinari, modelul de lucru,
mpreun cu modelul arcadei
Figura 3. Model de arcad cu bonturi
secjionate
Figura 4.Jacuum-
malaxor programabil
Figura 5. Modele montate n articulator
antagoniste, se monteaz ntr-un articulator (vezi Iigura 5), cel putin
semiadaptabil. Aceast Iaz tehnic nu diIer n tehnologia metalo-ceramic
Iat de celelalte tehnologii.
Pregtirea modelului pentru machetare.
Modelul de lucru, la nivelul bonturilor este gravat orizontal prin
Irezare mecanic (Iigura 6), preparatiile urmnd a Ii acoperite cu un strat
izolator de tipul Die-Spacer-ului (Iigura 7).

OBTINEREA COMPONENTEI METALICE.
Prima component a coroanei mixte realizat cu ajutorul modelului
este cea metalic (vezi Iigura 8). Aceasta se poate obtine Iie prin tehnologia
clasic de machetare-ambalare-obtinere a tiparului-turnare, Iie prin
tehnologii moderne de sinterizare a unor particule de aliaj, de
electrodepunere galvanic, ambutisare a unor discuri preIormate de aliaj
nobil, Irezare asistat de calculator de tipul sistemelor CAD/CAM, si
electroeroziune.
n continuare vom descrie tehnica de obtinere a componentelor
metalice prin turnare. n aceast tehnic, mai nti se va obtine o machet
Figura 7.Bonturi condijionate -
Diespacer

Figura .Cravarea orizontal a
modelului de lucru


Figura 8. Componentele coroanei
mixte metalo/ceramice
echidimensional a viitoarei structuri metalice a coronei mixte metalo-
ceramice.
Modelarea machetei.
n tehnologia clasic, macheta
se modela doar din cear Iie prin
tehnica rcirii gradate, Iie prin
tehnica picurrii (vezi Iigura 9).
Modern, modelajul se poate realiza
din cear preIormat si elemente
preIabricate, prin termoplastiIierea
si ambutisarea unor discuri
termoplastice (vezi Iigura 10) ct si
din rsini diacrilice compozite
Iotopolimerizabile (cel mai indicat)
(vezi Iigura 11).
IndiIerent de materialul ct si de
tehnica de machetare, macheta
componentei metalice a coroanei mixte
metalo-ceramice trebuie s ndeplineasc
urmtoarele obiective:
s permit, prin Iorm,
sustinerea masei
ceramice pentru
modelare;
s asigure rezistenta mecanic a scheletului metalic prin
grosime (minim 0,3-0,5mm);
s respecte cerintele
Iizionomice prin
mentinerea unui spatiu
suIicient (ideal 1,2-1,5)
pentru masa ceramic;
s realizeze o conturare
marginal astIel nct
s se respecte limitele
preparatiei cevicale;
s realizeze o trecere
corect aliaj-mas
ceramic.
Figura 9. Modelarea machetei prin
picurare

Figura 1. Discuri de machet
termoplastice

Figura 11.R.D.C. pentru machetare
Din acest ultim punct de vedere, indiIerent de tipul preparatiei
cervicale - prag drept bizotat, preparatie tangential (n general
contraindicat), preparatie ,chamIrein (cazurile A, B, C, Iigura 12) limita
de trecere aliaj-mas ceramic trebuie s se realizeze n unghiuri rotunjite.

nc din Iaza de machetare a componentei metalice trebuiesc analizate
riguros raporturile ocluzale, pentru a nu crea un stop ocluzal la nivelul zonei
de jonctiune a aliaj-placaj ceramic ce ar putea compromite ireversibil piesa
protetic, prin suprasolicitarea zonei de jonctiune si initierea unei Iracturi la
acest nivel (vezi Iigura 13).


Obs. In tehnologia metalo-ceramic, masa ceramic ader fi:ico-chimic la
substratul metalic, din acest motiv, spre deosebire de coroana mixt metalo-
polimeric, componenta metalic a coroanei mixte metalo-ceramice nu
necesit, i ca atare nu se vor macheta, macroretentii de tipul celor negative
(granule hidrosolubile de clorur de sodiu) sau po:itive (perlate, lineare)

Figura 12.1onecjiunea aliajului cu masa ceramic

Figura 13. Modelajul machetei componentei metalice n funcjie de stopul ocluzal
deoarece acestea constituie factori generatori de tensiuni la nivelul :onei de
interfat ce favori:ea: desprinderea placafului ceramic de pe infrstructur.
Anumite Iirme productoare cu mare prestigiu n domeniu, au
imaginat noi sisteme de machetare:
Sistemul PROBOND (ReinIert) (vezi Iigura 14) utilizeaz
machete preIabricate prevzute cu retentii de tipul plaselor,
autorii indicndu-le pentru modelarea machetelor
componentelor metalice atunci cnd acestea se vor turna din
aliaje nobile deoarece reduc consumul de aliaj si respectiv
pretul de cost al piesei protetice cu aproximativ 40.
Sistemul INZOMA (Ivoclar) (vezi Iigura 15). ConIorm acestui
concept, macheta inIrastructurii trebuie s prezinte supraIete
concave multiple; se mreste astIel supraIata total de contact
cu masa ceramic de placaj Iavoriznd adeziunea dintre cele
dou materiale.


Pregtirea machetei pentru ambalare. Dup modelaj si Iinisare, macheta
se va degresa si detensiona pe model, aplicnd n Iinal la nivelul acesteia
machetele canalelor de turnare (sistemul de tije). Principial aceast etap nu
diIer semniIicativ de corespondenta din tehnologia de obtinere a coroanelor
de nvelis integral metalice.

Ambalarea. Pentru ambalarea machetelor sunt indicate masele de ambalare
pe baz de IosIati, speciIice aliajelor utilizate n tehnologia metalo-ceramic,
Iiind recomandat metoda de ambalare ntr-un timp unic si dintr-un singur
material. Macheta pregtit se va pensula n strat subtire de 1-3mm cu masa
de ambalat n stare plastic, preparat la vacuum-malaxor, se va aplica n

Figura 14. Macheta dup sistemul
PROBOAD (Reinfert)

Figura 15. Macheta dup sistemul
IAZOMA (Ivoclar)
conIormator respectnd centrarea la nivelul machetei rezervorului de aliaj
Iluid (n cazul coroanelor unice) sau la nivelul tijei intermediare (n cazul
coroanelor solidarizate si a puntilor), turnnd apoi restul de mas de ambalat
sub vibrare mecanic.
n cazul utilizrii unor conIormatoare metalice se recomand
cptusirea peretilor acestora, n prealabil, cu o hrtie absobant.

Ob(inerea tiparului.
Dup priz, amabalajul este
supus unui regim termic de
prenclzire, n care ncepe eliminarea
materialului de machet, si a unuia de
nclzire, n care se ard Ir reziduuri
ultimele componente ale materialului
de machet si prin care tiparul ajunge
la un grad de dilatare corespunztor
coeIicientului de contractie termic a
aliajului utilizat (vezi Iigura 16).

Topirea. Turnarea.
Aliajele utilizate pentru obtinerea componentei metalice s coroanei
mixte metalo-ceramice sunt aliaje speciIice acestei tehnologii, ce Iac parte
att din grupa aliajelor nobile ct si a celor alternative:
Aliaje nobile
Au-Pt (Degudent, Primallor)
Au-Pd (Degucast)
Pd (Pors-on 4)
Aliaje nenobile
Ni-Cr (RemaniumCS, NeyQII)
Co-Cr (Genesis, Dentitan, Wisil)
Baz Titan

Figura 1.Cuptor de prenclzire yi
nclzire a ambalajului
Aceste aliaje au intervale de topire bine determinate, 1150-1250
o
C n
cazul aliajelor nobile, 1250-1350
o
C
pentru aliajele Ni-Cr, 1350-1450
o
C
pentru aliajele Co-Cr si 1600-
1750
o
C pentru aliajele baz titan. De
aceea este indicat ca topirea
acestora s se realizeze n aparate
programabile (CASTOMAT,
DUCATRON) (vezi Iigura 17), n
creuzete ceramice, n mediu de
protectie (gaz inert - argon). n
aceste aparate, turnarea se realizeaz
automat prin centriIugare (vezi
Iigura 18).
Dezambalarea. Prelucrarea.
Dup rcire piesa turnat se
dezambaleaz, se taie tijele si se
prelucreaz cu Ireze extradure si
diamantate, Iiind contraindicate att
gumele ct si pietrele care au liant
ceramic datorit posibilittii
inclavrii acestuia n supraIata
turnturii si de a reactiona deIavorabil cu masa ceramic de placare.
Dup Iinisare (Iigura 19), componenta metalic va ajunge n cabinet,
unde se va adapta pe preparatii (Iigura 20) si se va alege nuanta componentei
de placaj.




Figura 17.Aparat de topire- turnare
programabil BECO-AAU1ILUS

Figura 18.Sistemul de centrifugare
automat (DUCA1ROA)

Figura 19.Piesa turnat dup finisare

Figura 2.Componenta metalic
adaptat pe preparajii











Sablarea
Revenind n laborator,
scheletul metalic al coroanei mixte
metalo-ceramice va Ii sablat cu oxid
de aluminiu (corindon 250m) n
cazul aliajelor nenobile (vezi Iigura
21) sau particule PMA
(polimetacrilat de metil) n cazul
aliajelor nobile. Se contraidic
sablarea cu particule de oxid de
siliciu (cuart) din acelasi motiv, al
posibilittii inclavrii acestor
perticule n supraIata turnturii.
Pregtirea pentru oxidare.
Dup sablare, piesa se va curta prin pulverizare cu un jet de aburi
(AQUACLEAN-DEGUSSA), se va conditiona prin badijonare pentru un
timp de 15 minute cu acid Iluorhidric (HF 35), si apoi se va imersa ntr-o
baie de ap distilat a crei temperatur va Ii mentinut la 100
o
C pentru
minim 5 minute.
Condi(ionarea componentei metalice n vederea acoperirii cu
mase ceramice.
Pentru a Iacilita Iuziunea maselor ceramice la supraIata aliajului,
scheletul metalic necesit a Ii supus unei reactii de oxidare, ce se va
desIsura n cuptorul de sinterizare a maselor ceramice, n conditii
atmosIerice normale (n prezenta aerului). Regimul de oxidare variaz n
Iunctie de aliajul utilizat, Iiind n general de 8-10 minute la o temperatur de
960-980
o
C n cazul aliajelor nobile si de 30 secunde la o temperatur de
1035
o
C n cazul aliajelor nenobile. Rolul oxidrii const n:

Figura 21.Sablarea cu corindon 25nm
Realizarea unui strat superIicial de oxizi metalici (In, Fe,
Zn, Sn) ce vor interactiona si vor lega Iizico-chimic masa
ceramic supraiacent;
Eliminarea gazelor din structura aliajelor prin
omogenizarea acestora;
Anularea tensiunilor interne;
Evidentierea impurittilor n aliaj ce migreaz la
supraIat, putnd Ii usor ndeprtate n aceast Iaz.
Stratul oxidic se evidentiaz
printr-o supraIat mat al piesei
turnate (vezi Iigura 22), de culoare
gri-deschis sau gri-deschis-glbui, n
Iunctie de aliaj. Dup oxidare piesa
metalic poate Ii placat cu mas
ceramic, contraindicndu-se cu
strictete atingerea ei manual.

Obs. Deoarece aliajele nobile, chiar
si prin tratament de oxidare, nu
oIer un strat corespunztor din
punct de vedere cantitativ si calitativ pentru aderarea maselor ceramice, au
Iost imaginati agenti de cuplare (bondinguri) care s Iaciliteze legtura
metalo-ceramic n aceast situatie. AstIel a aprut sistemul INZOMA P
(Ivoclar). n acelasi timp, s-a constatat experimental c stratul oxidic al
aliajelor Co-Cr este deIicient calitativ. Si pentru aceast situatie se pot utiliza
sisteme de tip bonding (INZOMA NP Ivoclar, CHROM-KOBALT
BONDING Bredent).


TEHNOLOGIA MODERN
A COROANELOR MIXTE METALO-CERAMICE
(NOI CONSIDERATII PRIVIND TEHNOLOGIA PLACRII)

Autori:
Prof. Dr. Ion Ptraycu
Dr. Lucian Toma Ciocan
Stud. an VI Bogdan Galbinasu
Stud. an VI Bogdan Iordache
Stud. an V Viorel Perianu

Figura 22.Componenta metalic oxidat
Catedra de Propedeutic si Materiale Dentare, Facultatea de Stomatologie,
U.M.F. ,Carol Davila, Bucuresti.

Masele ceramice sinterizabile - form de prezentare.
n trusele de mase ceramice sinterizabile pe structuri metalice exist
trei componente de baz: grundul, opacul, ceramica pentru dentin si
ceramica pentru smalt. Recent, au Iost introduse si masele ceramice
cervicale ,schulter masse. Acestea, dup cum le sugereaz si numele sunt
destinate regiunii cervicale, avnd o rezistent relativ crescut Iat de
solicitrile mecanice care se exercit la acest nivel.
De exemplu, trusa IPS CLASSIC (Ivoclar) (vezi Iigura 23) contine:


1

I
l
a
c
o
n

p
u
b
e
r
e
opaquer 20g;
20 seringi past opaquer aa.3g;
5 seringi modiIicanti past opaquer aa.3g;
20 Ilacoane mas dentin aa.20g;
11 seringi modiIicanti dentinari aa.10g;
5 Ilacoane mase incizale aa.20g;
4 Ilacoane mase transparente aa.20g;
1 sering past de glazur 3g;
1 Ilacon lichid de glazur 15ml;
1 Ilacon separator de model 50ml;
3 Ilacoane lichid de modelaj ,N, ,S si ,L 60ml;

Alturi de substantele active trusa mai contine cheia de culori
speciIic (CHROMASCOP) si instrumentarul de lucru necesar aplicrii
masei ceramice (pensule, spatule, separatoare, godeuri ceramice, etc.).


Condi(ii de lucru n etapa tehnic de placare
Depunerea masei ceramice trebuie s se Iac ntr-o ncpere curat,
luminoas, cu mobilier de culoare deschis si izolat Ionic. Instrumentarul
de mn: pense, spatule, pensule, creuzete, godeuri, plcute de sticl, trebuie
s Iie Ioarte Iine si bine lustruite.
nainte de depunerea masei ceramice se curt modelul, dup care se
izoleaz cu o solutie scherlac si alcool sau cu o solutie saponat pentru a
evita eIectul tampon al gipsului asupra umidittii masei ceramice. Cnd se
depun straturile de mas ceramic, ntre componenta metalic si modelul de
gips, sau ntre compnenta metalic si degetele tehnicianului se interpune
hrtie de Iiltru sau sugativ cu rol n absorbtia excesului de lichid diluant.

Instrumentarul yi aparatura necesar placrii componentelor metalice
cu mase ceramice
n vederea modelrii componentelor ceramice este necesar obtinerea
unei paste, rezultat din amestecul pulberii ceramice cu un lichid. Mediul
lichid este indicat de productor. Poate Ii comercializat odat cu pulberea
ceramic, sau se poate utiliza apa bidistilat sau alcoolul. Unele produse
sunt livrate n seringi sub Iorm de past predozat (ceramica IVOCLAR).
Instrumentele indispensabile aplicrii, modelrii si sinterizrii pastei
de ceramic sunt (vezi Iigura 24):
o pensul Iin din pr de jder, mrimea 0-2, necesar
aplicrii primelor straturi de ceramic;
o pensul mai aspr si de mrimea 12-14 pentru
condensarea pastei din ceramic prin metoda ,biciuirii;
o spatul special cu mner zimtat, cu care se va eIectua
modelarea si vibrarea n vederea eliminrii surplusului de
ap la supraIat, care se ndeprteaz ulterior prin
sugativare;
cteva suporturi reIractare;
un micromotor de tehnic dentar, cu pies de mn si
pietre diamantate, pentru unele retusuri, ce trebuiesc
eIectuate pn la arderea Iinal;
cuptorul de sinterizare a maselor ceramice dentare.

Metode de condensare a maselor ceramice sinterizabile
Att la realizarea sistemelor integral ceramice din mase ceramice
sinterizabile, ct si la placarea componentelor turnate cu mase ceramice
sinterizabile, aplicarea acestora se Iace sub Iorma unei paste. Pentru a reduce
la maxim contractia de sinterizare, este necesar, alturi de alti Iactori, o
condensare ct mai eIicient.
Prin condensare se urmreste realizarea unui aranjament compact al
particulelor nainte de sinterizare si eliminarea excesului de lichid din pasta
de portelan.
Cele mai utilizate metode de condensare au Iost sintetizate de J.
SKINER si J.E. JOHNSTON, n:
metoda vibrrii;
metoda aplicrii spatulei;
metoda gravitatiei;
metoda presrii-sugativrii;
metoda aplicrii periei.
Aceste metode pot Ii utilizate individual sau pot Ii combinate.
nlturarea rapid a apei este un Iactor important n condensare.
ConIorm teoremei lui Bernoulli, cu ct viteza unui Iluid este mai mare, cu
att presiunea lui este mai mic. n timpul condensrii, apa ndeprtat din
past are o anumit vitez, n Iunctie de spatiile dintre particule. Acestea se
pot mobiliza spre supraIat, unde apa are viteza cea mai mare.
Un alt Iactor important este reprezentat de eIectul tensiunii

Figura 24. Instrumentarul de modelare a maselor ceramice sinteri:abile
superIiciale. n timp ce apa se retrage, tensiunea superIicial determin
mpachetarea strns a particulelor de pudr.
Nici una dintre metodele artate mai sus nu poate Ii considerat
perIect pentru a putea Ii luat ca etalon.
Densitatea maxim ,de mpachetare este obtinut atunci cnd
particulele de mas ceramic au dimensiuni si Iorme diIerite (sunt particule
hibride). Din studiile elaborate de GAYKENS, rezult c cea mai bun
metod de condensare a particulelor ceramice este prin vibrare cu o spatul
cu mner zimtat si tamponare cu o sugativ. n opinia autorului, prin aceast
metod de condensare se poate obtine cel mai mic numr de pori si cele mai
putine incluziuni de aer.
Condensarea prin expunere la ultrasunete n aparate tip CAVITRON
(25 KH) a Iost un esec, datorit producerii unor vibratii prea puternice care
imprimau o vitez mult prea mare a lichidului la supraIat, care antrena
particule de mas ceramic, determinnd aparitia porilor.
R. CRAIG aminteste de asa numita atractie capilar determinat de
pulberea de ceramic uscat care elimin surplusul de lichid. Pudra uscat de
ceramic este aplicat cu ajutorul unei pensule pe o arie redus a masei
umede de ceramic. Pe msur ce apa este atras ctre aria uscat,
particulele umede sunt mpinse unele ctre altele si condensate. Acest
procedeu este repetat ori de cte ori se adaug amestec umed.


Fazele sinterizrii maselor ceramice dentare

ModiIicrile progresive ce au loc n timpul arderii maselor ceramice
dentare au Iost mprtite n Iaze sau stadii de sinterizare. Din acest punct de
vedere prerile sunt nc contradictorii. Cel mai Irecvent ns, este ntlnit
etapizarea sinterizrii n trei Iaze, denumite 'arderi de biscuit joase, mijlocii
si nalte.
Dup J.SKINNER, aceste Iaze se caracterizeaz prin urmtoarele:
Iaza de biscuit joas: Iluxurile curg printre particule, ceramica
sinterizat este rigid dar Ioarte poroas, avnd o contractie
neglijabil (vezi Iigura 25.a.);
n arderea de biscuit medie, Iluxul a curs pn cnd particulele
de pudr au o adeziune complet, ceramica sinterizat Iiind nc
poroas, opac, si cu o contractie evident (vezi Iigura 25.b.);
n arderea de biscuit nalt, Iluxul a curs complet, ceramica
sinterizat prezint o supraIat mai neted, porozitatea Iiind
abia vizibil (vezi Iigura 25.c.). Dup aceast Iaz se poate
realiza glazurarea.
Alti autori, ca J.F. JOHNSTON, G. MUNFORD, R.W. DYKEMA au
descris Iazele de sinterizare dup modiIicrile Iizice care au loc n timpul
acestui proces:
I. Faza de biscuit;
II. Faza de maturare sau de vitriIicare, care se mparte n: joas,
medie si nalt;
III. Faza de smltuire, mprtit si ea n: joas, medie si nalt;
IV. Faza de coalescent, Iaz care nu este dorit n practica
stomatologic, deoarece, n aceast Iaz, lucrrile au o supraIat
suprasmltuit si dispar detaliile date prin modelare, n sensul
rotunjirii exagerate a
marginilor si a
unghiurilor.
R. CRAIG sustine Iaptul c
tehnicienii experimentati
realizeaz uneori restaurri din
ceramic doar n dou arderi. Una
pentru dentin si alta pentru smalt,

a) b) c)
Figura 25.Imagini de microscopie optic ale fa:elor de sinteri:are dup J.Skinner
a) arderea de biscuit foas,
b) arderea de biscuit medie,
c) arderea de biscuit inalt.
(J.W.Mc Lean)

Figura 2. Imagine microscopic a unei fisuri
provocate de oc termic, Mag. x10.000
(J.W.Mc Lean)
culoare si glazur. Cu toate acestea recunoaste c n general se Iolosesc trei
arderi.
Dup oricare din aceste Iaze lucrarea poate Ii ndeprtat din cuptor n
vederea adugrii de mas ceramic si modelrii ei, avnd, ns, grij ca
rcirea s se Iac, pe ct posibil, lent, pentru a evita Iisurarea datorat
socurilor termice (vezi Iigura 26). Extrem de important este Iaza de
prenclzire, Iaz n care se produce uscarea masei ceramice n vederea
sinterizrilor ulterioare. De asemenea, si procesul de prenclzire trebuie
eIectuat treptat, pentru a se evita
Iisurarea.
Pentru eliminarea bulelor de
aer, care sunt nglobate n masa
sinterizat si care inIluenteaz
negativ, att calittile estetice, ct
si rezistenta mecanic a maselor
ceramice, pe lng utilizarea unui
procedeu de condensare ct mai
adecvat, au Iost ncercate, n
ultimul timp, si alte proceduri
tehnologice de sinterizare.
Acestea au ca scop densiIicarea
masei ceramice si sunt
reprezentate de: sinterizarea sub
presiune, sinterizarea ntr-o
atmosIer de gaz rareIiat (heliu) si sinterizarea n vid. Dintre aceste trei
metode, sinterizarea n vid este considerat cea mai eIicient n
stomatologie. Prin sinterizarea n vid numrul incluziunilor de aer este mai
sczut Iat de sinterizarea n conditii de presiune atmosIeric normal (vezi
Iigura 27, A si B). n acest mod este posibil obtinerea unui grad de
translucent ridicat ct si a unei rezistente mecanice crescute.
Diversele componente ale pudrei de ceramic, dozate si amestecate de
productor se constituie n dou Iaze principale:
Iaza vitroas, si
Iaza cristalin.
Faza vitroas, ce se Iormeaz n timpul procesului de ardere, are
proprietti tipice sticlei, cum ar Ii Iragilitatea, modul de Iractur
nedirectional, modul de curgere sub presiune si tensiunea superIicial
ridicat n stare Iluid.
Faza cristalin cuprinde leucitul si oxizii metalici adugati pentru
culoare sau opaciIiere.

Figura 27. Imaginea microscopic a ceramicii
sinteri:ate A. fr vacuum, B. cu vacuum. (R.F.
Jines, J.O.Semmelman preluat de McLean)
Faza vitroas este predominant n ceramica dentar, si, de aceea,
contribuie la multe din propriettile caracteristice acestor mase, avnd
totodat si un rol de liant al particulelor cristaline.
n timpul arderii, ceramica suIer mai multe modiIicri:
prima modiIicare include pierderea de ap care a Iost adugat
pudrei n timpul realizrii pastei. Surplusul de ap este eliminat
partial n timpul prenclzirii. Din acest motiv, modalitatea de
eIectuare a prenclzirii este important; atunci cnd ea se
realizeaz brusc se vor produce vapori care duc la deteriorarea
Iizic a masei ceramice. Dup prenclzire masa va Ii introdus
n cuptor, unde att apa liber ct si cea combinat sunt
eliminate n diIerite stadii de nclzire pn ce temperatura
ajunge la 480
o
C ;
cea de-a doua schimbare are loc pe msur ce temperatura este
ridicat, particulele de ceramic Iuzionnd unele cu altele prin
Ienomenul de sinterizare.
n decursul acestei densiIicri schimbarea de volum, AV, din primele
stadii este corelat cu tensiunea superIicial notat cu , cu vscozitatea,
notat q, cu raza particulei notat cu M si cu

timpul de sinterizare notat cu t,
rezultnd urmtoarea Iormul:
AV/ Ao9 t/4 qp
Aceast ecuatie indic Iaptul c vscozitatea si dimensiunea
particulelor variaz invers proportional cu gradul de densiIicare a masei
ceramice sinterizate.
AstIel, pentru obtinerea unor constructii protetice cu calitti
biomecanice superioare, pe lng modul de condensare, o important
deosebit o au si procedeul tehnologic si programul de sinterizare a maselor
ceramice.


Etapele tehnice de placare a componentelor metalice cu mase ceramice
sinterizabile

Masa ceramic se aplic pe inIrastructura metalic, dup prealabila
conditionare a acesteia, sub Iorma unei paste, Iormat din amestecul pudrei
cu un lichid special sau cu un lichid obtinut extemporaneu din ap distilat
(20ml), la care se adaug cteva picturi de acid acetic (aproximativ 10
picturi).

Din trus se aleg cele trei Ilacoane cu opac, dentin si smalt ce
corespund culorii alese. StratiIicarea acestora se realizeaz, n general,
conIorm schemei din Iigura 28.





Depunerea yi arderea grundului
Prima depus este masa ceramic
opac (Iigura 29), sub o vibrare
energic. Stratul de opac trebuie aplicat
n strat subtire, Ir a transpare culoarea
metalului. Dup aceasta, piesa protetic
se introduce n camera cuptorului de
sinterizare, pe un suport reIractar, n
care temperatura este de 800
o
C. Apoi se
actioneaz capacul de nchidere si se
porneste Iunctionarea pompei de
vacuum. Se regleaz temperatura de
ardere la 960
o
C, iar vacuum-ul la 4,5mmHg.
Regimul termic se programeaz cu o durat de
6 minute. AstIel scheletul metalic se acoper
uniIorm cu un strat de cca. 0,25mm de
opaquer aderent. Dac este nevoie se repet
arderea de grund pn la disparitia complet a

Figura 28 . Depunerea masei ceramice pe infrastructura metalic
Figura 29. Aplicarea masei de opac
(Ivoclar Aktiengesellschaft)
Figura 3. Modelarea masei de
dentin (Ivoclar Aktiengesellschaft)
supraIetelor de transparent a componentei metalice. Rcirea se Iace gradat
pn la temperatura camerei.


Depunerea yi arderea stratului de dentin yi smalj.
Peste stratul de opaquer se depune masa de dentin (Iigura 30) cu
ajutorul unei spatule sau pensule, n cantitti mari, sub vibrare. Excesul de
lichid se ndeprteaz cu ajutorul hrtiei de Iiltru. Modelarea se Iace n exces
deoarece, n timpul arderii, exist o contractie a masei ceramice de
aproximativ 25 n toate sensurile. Dup
aplicarea masei de dentin si modelarea
corespunztoare morIologiei dentare
supradimensionate, se aplic masa de smalt
pentru a obtine transparenta incizal (vezi
Iigura 31). Masa de dentin, la nivelul
muchiei incizale, se taie n bizou cu ajutorul
unui instrument bine ascutit (lam). Apoi, pe
versantul vestibular se aplic masa de smalt,
iar pe versantul palatinal masa de transparent
(de tip VITA-GLASSKLAR, IVOCLAR-
TRANSPARENT). Depunerea masei de smalt
trebuie realizat cu o atentie deosebit, pentru a nu apare o linie net de
demarcatie ntre cele dou mase (dentin-smalt). nltimea marginii incizale
trebuie s Iie cu 1-1,5mm mai nalt dect cea a dintelui omolog, pentru a
echilibra constructia din pudr ceramic. Dup aplicarea masei de smalt,
supraIata trebuie netezit cu o pensul uscat din pr moale (de cmil).
Dup ndeprtarea lucrrii de pe model se mai adaug mas de dentin
pe Ietele mezial si distal ale dintelui, obtinnd un exces de 0,5-1mm
necesar punctelor de contact. Cu o pensul curat si umed se perie
interiorul coroanelor, ndeprtndu-se eventualele granule de mas ceramic.
De asemenea se corecteaz marginile prin eventuale adaosuri de mas
ceramic.
Piesa astIel pregtit se aseaz pe suportul reIractar si se plaseaz n
gura cuptorului timp de 10minute pentru uscare. Dup acest timp, piesa,
mpreun cu suportul reIractar, se introduce n camera cuptorului.
Sinterizarea se Iace n intervalul de temperatur 980
o
C, cu vacuum, timp de
6-7minute. Apoi se las s se rceasc lent pn la temperatura camerei.
Dup ardere, se pot constata o serie de deIecte:
O supraIat rugoas a masei ceramice, mat cu mici deIecte
crateriIorme care apar datorit eIectului de vacuum este dovada
Figura 31. Aplicarea masei de
smalt (Ivoclar Aktiengesellschaft)
Iaptului c nu a existat o vibrare si o condensare eIicient a
straturilor de mas ceramic;
n cazul unei uscri insuIiciente, pot s apar Iisuri sau lame;
Un luciu mtsos-mat trdeaz o sinterizare incomplet;
Un luciu sticlos trdeaz o sinterizare prelungit.
Dac la proba clinic a piesei protetice
se constat necesitatea unor machiaje acestea
pot Ii obtinute cu ajutorul unor mase speciale
(de tip VITA CHROM-MALFARBEN), dup
care se impune o nou sinterizare.
nainte de arderea Iinal piesa protetic
se adapteaz intraoral n ocluzie, att n
centric, n pozitia de intercuspidare maxim,
ct si n miscrile de propulsie si lateralitate.



Depunarea yi/sau arderea de glazurare

n Iinal, pe ntreaga supraIat de portelan se aplic o mas de glazur
(VITA 725, IVOCLAR GLAZE MASSE) dizolvat n lichid special
(Iigura 32), se individualizeaz coletul dintilor cu una din masele de culoare
brun 713-717, iar marginea incizal se pensuleaz cu o culoare gri (708). n
cazul arderii masei ceramice pe inIrastructura
corpului de punte se recomand colorarea
liniei de separatie interproximal cu o nuant
nchis, pentru a obtine un eIect estetic ct
mai natural. Dup sinterizarea n prezenta
oxigenului, la 930
o
C, timp de 2-3minute,
rezult piesa protetic Iinit (veziu Iigura 33).
Glazurarea poate Ii si de tipul
autoglazurrii, ce const n supunerea piesei
protetice la conditiile termice amintite Ir o
aplicare prealabil a masei ceramice de
glazur.
Dup arderea de glazurare, supraIetele vizibile ale metalului se vor
prelucra cu pietre diamantate, vor Ii lustruite cu gume, perii si paste (de tip
Wironit). Curtirea Iinal se va Iace n bi ultrasonice.
Piesa astIel obtinut se va cimenta, urmnd a o controla clinic periodic
la un interval de minim 6 luni.
Figura 32. Aplicarea masei de
gla:ur (Ivoclar Aktiengesellschaft)
Figura 33. Imaginea piesei
protetice pe model, dup finisare
(Ivoclar Aktiengesellschaft)

CONCLUZII:
Coroana mixt metalo-ceramic conctituie, n prezent, coroana de
nvelis totatal cea mai indicat datorit urmtoarelor calitti:
Stabilitate coloristic n timp;
Biocompatibilitate ridicat;
Proprietti mecanice remarcabile.
Cu toate acestea, utilizarea ei pe scar larg este nc redus de
conditiile de dotare clinico-tehnic pe care le impune si a pretului de cost
ridicat.






BIBLIOCRAFIE


|1| ``` IPS Classic - Instruction for use, Ivoclar Aktiengessellschaft
|2| Anusavice K. 1., DeHoff P. H., Hojatie B., Gray A. Influence of
Tempering and Contraction Mismatch on Crack Development in Ceramic
Surfaces, J Dent Res, 68:1182, 1989;
|3| Bratu D., Leretter M., Romnu M., Negru(iu M., Fabricky M. -
Coroana Mixt; Editura Signata, Timisoara, 1992;
|4| Cambell S., Sirakian A., Pelletier , Hordano, R. - Effects of Firing
Cvcle and Surface Finishing on Distortion of Metal Ceramic Castings;
The Journal oI Prosthetic Dentistry, vol. 74, noiembrie, 1995;
|5| Coleman R. L., Weinstein L. 1. Investment, U.S. Patent 1,932,202,
Oct. 24, 1993 ;
|6| Hung S., Hung K. S., Eick D., Chiper R. - Marginal Fit of Porcelain-
Fused-to-Metal and Two Tvpes of Ceramic Crown, The Journal oI
Prosthetic Dentistry, vol. 63, January, 1990;
|7| 1ohnston 1., Philips D., Dykema R. - Modern Practice in Crown and
Bridge Prosthodontics; W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1971;
|8| Kerschbaum Th., Seth M., Teewen U. - Jerweildauer von kunststaff -
und metall-keramisch verblendeten Kronen und Brcken, Deutsch.
Zahnrzti 52,6,404-406, 1997;
|9| McLean 1. W., Sced I. R. The Base Metal Allov-Porcelain Bond,
Trans. Brit. Ceram. Soc., 5:235, 1973;
|10| McLean, 1ohn The Science and Art of Dental Ceramics, Quintessence
Publ. Co., Chicago, vol I, 1979;
|11| Ptraycu I. et colab. Materiale Dentare Lucrari Practice, Ed.
Horanda Press, Bucuresti 2002;
|12| Phillips R. W. Scince of Dental Materials, 9th edition, W. B. Saunders
Co., 1991;
|13| Preston 1. D., Berger A. Some laboratorv variables affecting ceramo-
metal allovs, Dent Clin North Am, 21:717, 1977;
|14| Rosenstiel S., Land. M., Fujimoto, 1. - Contemporarv Fixed
Prosthodontics, The C.V.Mosby Company, 1988;