Sunteți pe pagina 1din 2

REGISTRELE LIMBII

Definiie: Registrul este un mod concret de utilizare al limbii, de ctre toi vorbitorii, la toate nivelurile de limb existente. 1. Nivelul regional 2. Nivelul arhaic 3. Nivelul familiar / colocvial 4. Nivelul argotic 5. Nivelul jargonic masa vocabularului 1. Perspectiva DIACRONIC urmrete evoluia limbii n timp (de la arhaic regional neologic) 2. Perspectiva SINCRONIC - urmrete studiul limbii la momentul de fa, precum i localizarea aciunii prin limbaj (nivelul colocvial, familial) 1. ARHAISMELE - cuvinte care au disprut din limba comun definitiv, sau au ncetat s mai fie folosite, avnd rolul de datare a aciunii prin limb Ex: voievod, ban, paharnic, postelnic 2. REGIONALISMELE sunt cuvinte folosite ntr-o anumit zon geografic. TIPURI DE REGIONALISME: A. Regionalisme fonetice chiatr piatr, cne cine B. Regionalisme lexicale grumpn cartof, curechi varz, perj prun C. Regionalisme gramaticale forma de perfect compus: ,,o, n locul celor cu ,,a. Ex: o mers, o zis D. Regionalisme semantice deloc = imediat, boabe = cartofi Obs: Din punct de vedere stilistic, funcia acestor regionalisme este de evocare, precum i de caracterizare i de individualizare a personajelor. Formele populare: sunt fapte de limb generale ca rspndire, fr a fi literare, dar cunoscute de toi vorbitorii. Ex: muiere = soie / nevast 3. REGISTRUL FAMILIAR / COLOCVIAL se nsuete n primii ani de via i are o ntrebuinare general CARACTERIZARE: I. Naturaleea, Degajarea exprimrii i limbajul informal II. Mijloace lingvistice variate III. ncrctur emoional mare (folosim augmentative, diminutive sau interjecii) IV. Se caracterizeaz prin umor, joc de cuvinte, nclinaie spre satir, ironie 4. ARGOUL este un limbaj codificat, neles numai de cei iniiai, avnd un caracter ncifrat. Lexicul provine din: 1. Limbajul comun 2. Alte limbi 3. Dialectul sau limbajul arhaic / regional 4. mprumut termeni tehnici / tiinifici ex: mito (german mit stock) = bun, prnaie = nchisoare, dirig = dirigint, poliiti = cucani 5. JARGONUL - este o variant a limbii care se delimiteaz dup criterii sociale, culturale, profesionale, denumind o ptur cult a societii, care folosete termenii mprumutai din alte

limbi sau din domenii de specialitate, cu scopul de a impresiona. Ex: weekend, job, hobby, showbiz, bussiness, manager. Obs: Argoul are funcia de a delimita, spre deosebire de jargon care are funcia de a distinge.