Sunteți pe pagina 1din 5

Analizamoraleisefaceprin prismaa douddimensiuni:dimensiunea moral6a personalitaliigi dimensiuneamorald

a societdlii.

2. Dimensiunea morali a personalitl{ii

Morala

in care omul esteresponsabilfa{d de propria persoani,fa16de ceeace face. problema domindrii omului asupra

propriului eupresupune, inaintedetoate,controlul ra{iunii asuprapasiunilor.

Dupdcumam mai remarcat,moralaestelegati de caracter,detemperament.Dacdam delimitacorpul,sufletulgi

raliuneaomului, atunci am puteaafirma c5 moralareprezint6o caracteristicd calitativda sufletuluilui. cind se

spunedespreun om cd el estecu suflet, se arein vederecd el estebun, estegata s6 ajutela nevoie,gi viceversa,

era conceputd'incd din antichitate,ca mdsurda domindrii omului asuprapropriului eu, un indiceal m6surii

cinddespreun om se zicec6-ifrrd suflet,sepresupune cdacestaar fi r6u,crunt.

Dupdcum am men{ionat,viziunea cu privire la moral6ca o determinarecalitativd a sufletuluiomenesca fost

fundamentatd de Aristotel.Prin suflet,el in{elegeaun principiu activ,volitiv gi energical omului, caresecompunedin

doui laturi: ralionalS 9i irafionald. TotodatS,sufletul reprezintd, o interac{iune, o intrepatrundereqi o sintez6a

acestordoui

laturi. Principiul ira{ional caracterizeazdnaturaindividului, forla lui vitald, capacitateadease impune

pe sinein calitatede fiinla unic6, empiric-concretd. Aceastadin urm6 estein permanenld subiectivd,pdrtinitoare,

selectiv[' Ra{iuneaintruchipeazd capacitateaomului de a judeca desprelume in mod veridic, obiectivqi cumpdtat.

Proceseleiralionale decurg par{ial independentde ra{iune,dar totodatddepind parfial de ea. Ele posedi un loc

independent, la nivelul vegetativ,qi depindde ra{iunein manifestdrilelor emo{ionalegi afective,in tot ce estelesatde

pldcerigi suferin{e.

Afectele umane(pasiunile, dorinlele) pot sa se realizezeprin mijlocirea sau oontrarvoinlei raliunii. in primul

caz, cind pasiunile se afl6 in concordan![cu

structurdvirtuoasS,perfectd a sufletului.in cazulal doilea,cindpasiunile ac{ioneazain mod inconqtientgi domin6

ra{iuneagi omul aclioneazdin mod congtient,putem vorbi despreo

individul,putem constatao structurivicioas6,imperfectda sufletului.

Morala, in acestsens' a reprezentatintotdeaunaun factor moderator,fiind mai aproapede ascetism,de

capacitateaomului de a se limita pe sine,de a fi in stare,in caz de necesitate,s6 pundo stavildin caleadorin{elor

salenaturale'Estevorbadespreo ab{inerein privin{aafectelor,pasiunilor ceil indeamndpe om s6seiubeasc6pe sine

insugi' in toate timpurile qi la toate popoarele, morala era asociatdcu refinerea,iar printre facultd{ilemorale,pe primul loc erausituatemoderareagi curajul,careerauindicii ai faptuluic6 omul poatesdrezistefricii gi pasiunilor

trupegti,caresint nigtechemdriinstinctiveale naturii saleanimalice.

Din celeexpusemai susputem conchidecd ascetismulnu esteo virtutemoral6,iar bogd{iavielii senzoriale,un

viciu moral. A dominapasiunile, a le dirija nu insearnnda le indbusi,pentru c6 pasiunilepot fi luminate,predispuse sprea urma judecdlile autenticealeraliunii.

Aristotelconsideraca un inceputal viftulilor nu rafiunea,ci migcareaorientatda simlurilor.Dac6sim{urilesintorientate just, atunci,deregul6,raliuneamergedupdele,dardacdizvorulvirtulii esteraliunea,atuncisimturile,decelemai multe

ori, seimpotrivescra{iunii.

concepereaperfecliunii morale a personalitdlii ca o interacfiune a principiilor ra{ionalgi ira{ionaldin individ, cind

primul domindasupraceluide-aldoilea,nedemonstreazaed moralaesteo facultatepur omeneasc6.insdapareinevitabil

o intrebare: in ce direcfie orienteazd raliunea simluriie (pasiunile) sau, cu alte cuvinte, ce inseamnd a urma

recomanddrile ra{iunii? oare un sceleratcumpdtatcare comite o crimd dupd un plan premeditat nu se c6lduzegtede

ratiune?Din aceastdcauzd.,o comportareralionald poate fi morald numai atunci cind

ea esteindreptat6spre un scop

perfect,un scopincontestabil(absolut)gi recunoscutin calitatede bine suprem.ins6 binelesupremesteperceput de

oameniin mod diferit. El esteconceputla fel qi de filozofi. Unii consideri binelesupremdeslbtarea,allii - folosul,

ceilalli - dragosteafa{6de Dumnezeu,saubucuriacunoagterii etc.insdto{i sint de acordcd omul trebuiesi tinddspre

binelesuprem,cdin via{alui congtientd, el trebuiesddispunddeun punct desprijinabsolut.

in

acelagitimp, omului,spredeosebiredeanimale,ii estecaracteristicdo particularitate- el nu esteidenticsieinsuqi,dar

se

afli intr-un procesperpetuu al devenirii,el tinde mereusd se depageascdpe sine insugi.De regul6,omul este

nemullumit de sine,el vrea mereumai mult decit are,tinde sdfie mai mult decit este.De aceea,tendin{aspreperfec{iune

esteo particularitate distinctivd a omului. Ra{ionalitateaomului semanifestdnu numai prin capacitateaindreptat6spreo activitatera{ional6,ci gi prin faptul cd aceastiactivitateesteorientatdin perspectivd, spreun scopsuprem,desdvirgitgi

ultim - idealul 9i perfecliunea. Desigur,comportamentul cump6tatesteindreptat,inifial, sprebinele suprem.

insEapareinevitabil intrebarea;estein realitalera{iuneao dominantdinsuflelitd de tendin{asprebinele suprem?

Tendinfarafiunii de a seindrepta sprebinele supremsemanifestdprin voin{a bun6.No(iuneade voint6 bund,in calitate

de indiciuspecifical moralei,a fost fundamentati de Im. Kant,carevedeain voinla bundun bine unic ai incontestabil.

,,Voin!a bund nu e buni numai prin ceeace producesi efectueazd,nu prin capacitatea ei pentru realizareaunui scop

oarecarece gi-l propune, ci esteprin voliliune,adicdestebundin sine,gi, considerat6in sineins6gi,eatrebuies6fie

evaluatdla un pre! incomparabil cu mult mai ridicat decit tot ce ar putea fi realizatprin el in folosul uneiinclina{ii

oarecare'ba, dacdvrem, 9i sumei tuturor inclinafiilor

acesteivalori' Ea ar fi oarecumnumaichenarpentru a o utilizamaibinein vialadetoatezilele,saudea atrageasupraei

Utilitateasau inutilitateanu poateadduga,nici scddeaceva

atenlia acelora care nu sint incd destul de cunoscdtori,iar nu pentru a o recomanda cunosc6torilorgi a-i determina

valoarea'Numai voin{a bundare o valoareproprie, gi de aceeasenume$tebund, deoareceniciodat6nu poate devenirea.

Toate celelaltebunuri, fie cele corporale(sdndtatea, fo$a etc.), externe(bog6!ia, onoareaetc.), sufletegti(stapinirea de sine,hotdrireaetc'), mintale (memoria, ingeniozitatea etc.), oricit ar fi de necesarepentru om, Idrd voinld bund,pot fi

utilizate pentru materializareaunor scopuri neoneste.De aceea,numai voinla bun6 are o valoare absolut6. prin voinfa

buni Kant inlelegeavoinla puri, liberd de motivelefolosului,pldcerilor, de in{elepciunea cotidiand,de orice motive

empirice' ca indice al voinlei bune poate servi tendin{aomului de a sivirgi anumite fapte care nu ii vor aduceniciun

folos,bachiarputind s6-iprovoacepierderi. Adicdvoinlabundesteo voin!6dezinteresata, deaceeaeanu arepre1.

Prinvoin{abundsearein vedereaQeeace,deobicei,semai numegte ,,inim6deschis6',.Noliuneadevoinfabun6este

chematis[ fac6 o distinclieintre ceeace faceomul din indemnulinimii qi ceeace face cu un scopbine determinat.

Astfel,ne-amconvinscd dimensiuneamoralda omului seafldin legdturacu ralionalitatealui, iar aceastadin urmi, cu

orientareasprebinelesuprem,care,la rinduls6u,estelegatdevoinlabun6,

Adic6, ob{inemun cero vicios: pornind de la afirmafiacd omul estemoral in aceamdsurain careel esterational.

ajungemla concluziac6 omul esteralional in mdsurain careestemoral.

3. Dimensiuneamorall a societl{ii

Voin{abun6,fiind voinld,nu poatesi rdmindun faptal congtiinleide sinea personalitdliigi s6selegitimezenumaiin

procesul autoanalizei.Prin componentasavolitivd,morala {ine de sferaacfiunilor,a pozilieipracticegi activea omului.

Iar ac{iunileobiectiveazimotiveleinterioaregi gindurileindividului,il punpe om intr-o anumitdrela{iecu alli oameni.

intrebarea-cheiepentruinlelegereamoralei constdin urmdtoarele:careestetegrtura dintre perfecliunea moral6a omului

qi caracterulrelaliilor lui cu alli oameni?Morala il caracterizeazdpe om din punctul de vedereal capacitdliilui de a tr6i

in societate'spa{iul moralei il reprezintdin relaliile salecu alli oameni.cind se spunedesprecinevacd esteputernic ai

degtept,in acestcaz sint eviden{iate(acultdfile individului aa ataregi pentru a le descoperi, nu estenevoiede prezenta

altor oameni'insd cind despreun om se spunec6 el estebun, damic,amabil,acestefacultatiies la ivealanumai din

rela{iilelui cu allii gi denoti calitateaacestorrelalii.

Convie{uireaumand este intre{inutd nu numai de morald, ci gi de alte institulii: tradilie, obicei, drept etc. Toate

deprinderile,priceperile, formele activitalii omului

gi nu numai facultalile lui morale sint legatede caracterulsocial al

existen{eilui' Aceastbtezda fost confirmatdde mii de ori, Atunci cind copiii din cadrul societ6{iiumanesepomeneau in sinullumii animale,cregteaugi sedezvoltauprintreanimalesdlbatice,ei nu-gidezvoltaufacultdJile umane,nu puteau s6

vorbeasca,sd gindeascd abstractetc. De aceea,e pufin a spuneci morala esteresponsabildpentru convie{uireauman6,

fiindcd ea conferdun sensvaloric inifial convieluirii umane.AceastainseamndcEmorala esteresponsabilanu numai de

un anumitfragmentsaudireclie,de condiliilematerialealeexisten{eisociale,ci deinsdgiexisten{auman6. pentru ca s6

poatdfiinla conviefuireaumani ca un mod specific al existenleiumane,estenecasarca ea s6 fie adoptat6in calitatede

valoareinilialagi incontestabilE. Aceastareprezintlcon{inutul moralei.

Relafiile dintre oameni sint intotdeauna concrete,ele se construiescde fiecare dat6 in confbrmitate cu anumite

motive,pentru anumitescopuri.Un astfeldescoppoatefi reproducliavie{ii,gi atunciestevorbadespresferarelaliilorde

crsdtorie 9i de familie; dac6 scopul este protejarea sdndtdfii,atunci avem sfera ocrotirii s6n6td{ii;dac6 scopul este

menlinereavie{ii, atunci avem sfera economicd;dacd urmdrim scopul aparirii impotriva griminalitatii, atunci avem

sistemulocrotirii normelor de drept etc.Tot astfelsint construiterelaliile nu numai in perimetrul societdlii,ci qi in sfera

rela{iilorpersonale. Adici moralamen{inenu numairela}iilesociale,ci le faceposibile,garantindu-le totodat6,pe cele personale.

Morala poate fi numiti o formd sociali (umand) ce faceposibile cele mai variaterelalii dintre oameni.Ea parc6ar

asiguradiverseconexiuni, desemnindacel universideal in perimetrul cdruiapoate sd se des{Egoareexistentaomului ca om.

in calitateasade bazdvaloricd a convieluirii umane,moraleiii sint caracteristice dou6particularitdli . in primul rind,

ea poatefi inleleasdnumai prin existen{alibertatiivoinfei.voin}a rafionalaa omului g6se$te moralain sine,dar nu o

poatededuce'nici din practicd, nici din societate.in al doilea rind, eaposeddo formd

tuturor oamenilor.Acestedoui caracteristicisint legateindisolubil intre ele.

universalace ser6sfringeasupra

unitatea dintre libertatea voinlei gi universalitate (obiectivitate, necesitate, importanl6 generald) formeaz6

particularitilile caracteristiceale moralei' Morala nu poatefi identificatr cu arbitrarul, eaposeda o logici proprie, tot atit

deseverdgi obligatorieca logicaproceselor naturale.Ea existdsubformaunorlegi qi nu permite nici o abateredela ele.

insi acestelegi sint instauratede om, de voinla lui liberr. in morald,omul estesupus,conformopiniei lui Im. Kant,

,,numai legislalieiproprii, dar cu toate acesteagi legii universale"'.Morala intruchipeaz6 unitateadintre individual,

personal, obiectiv qi universal.Ea reprezintd autonomiavoin{ei,legislalia ei

proprie. Esteoareposibil ca omul sd-gi

impunasingurregulacomportdriigi, in acelagitimp, aceastdregulds[ fie universali,obiectivdgi semnificativdpentru

toti?

in

gindirea filozoficd s-au cristalizal trei moduri de rezolvare a acestei contradic{ii. Unul din ele neag6

universalitateamoraleigi considerdcd moralapoateoblineexplicalieprin

particulariti{ile condi{iilordevia{daleomului

gipoatefi interpretatdcaexpresiea unor interesesociale,a unui fel depl6cere,a etapeievolulicibiologice.

in viala cotidiand,o atareabordarerezultddin viziuneacd

fiecareom sauun grup socialposedi o moralitateproprie. O

altdextremdatratdrii problemei incauzdconstlin negareaautonomieipersonale la interpretarea moraleica expresiea

voinleidivine,a legii cosmicesaua necesitdliiistorice.Un exempluelocventin aceastdprivin{d esteconcep}iaconform

cdreiaporuncile morale sint datede la

Dumnezeu.Al treileatip de abordare,care poatefi numit,,sintetic,,, line sd

uneascdin mod logic, printr-un mijloc necontradictoriu,nigtecaracteristici moralc, care,in mod aparent,se exclud

reciproc'Ceamai productivd in acestsensesteformularearegulii de aur a moralitatii: ,,(Nu) Id altuiaceeacc (nu) ifi

placesi !i sefaci lie!"

Reguladeauresteo legefundamentald a moralit6{ii;eaesteadeseoriidentificatdcu insagimoralitatea.Eaa apdrutla

mijlocul primului mileniu inaintede Hristosgi a marcato cotitur6radical6a omenirii, sub semnulcireia civilizalia

noastri trdiegtepind in prezent.Ea a apirul concomitentin cadrul diferitelor culturi: in China anticl (la Confucius),in

Indiaanticd(la Buddha), 9i in Greciaantica(la cei gaptein{elep!i),darprin nigteformuldriuimitorde asemdndtoare.De

indatdce a apdrut,regulade aur a intratin culturi ca o tradiliefilozoficd fi, totodata,s-ainfiltratin congtiinfasocial6gi s-amaterializatla multepopoare in proverbe.

Inilial, regulade aur a moralitdliiavea,in mod preponderent, o form6negativa,spreexemplu,in proverbulromdnesc:

,,Celie nu-!i place altuianu-i face!"Regulade aurpoatefi regdsitd,ca o tem6cu variatiuni,in mai toaterelieiilelumii. Iati doarcitevaexemple:

- in cregtinism: ,,ceea ce-aivreacaoameniis6-!ifac6 {ie, fd-regitu lor";

- in islam: ,,Niciunul dintrc voi nui esteun adevdratcredinciospind cind nu ii doregteaproapeluicceace-9i doreqtesiegi.";

- in iudaism: ,,Nu face aproapeluitdu ceeace estepentrutine detestabil.AceastaestetoatdLegea;restulsint comentarii.":

- in budism: ,,Nu-i rdnipeceirarliprin ceeacete facepetines6suferi.";

- in

- in zoroastrism:,,Orice i{i displace !ie, nu facealtora.";

hinduism: ,,Aceastaestedatoriasuprem6:nu facealtoracceacenu doregticaei sd-1ifacdtie.,,;

in

- confucianism: ,,Ceea cenu vrei

in

- Bah6'i: ,,$i dacde s6-fiintorci

tine," ;

sd fi sefac6 !ie, nu facealtora.";

privirea cdtredreptate,alegepentru aproapelet6u ceeace ai alegegi pentru

- in jainism: ,,Orice om ar trebuisdseintrebecum sdtrarezetoatefiin{eleagacumel ar vreasdfie tratatla rindul

sdu,".

Ulterior, forma ncgativd s-a completat cu o formd pozitiv6,.intr-o form6 deplind gi desfbguratdo g6sim in Noul

Testament'in Evangheliadup6Matei estescris: ,,Ci toatecitevoili sdvd facdvou6oamenii,asemeneaqi voi facetilor',,

iar in EvangheliadupdLucacitim: ,,gi precum voili sdvd fac6voui oamenii,face{i-legi voi asemenea,'.Reguladeaur a

moralita{iicerede la om ca el, in relaliilesalecu alli oameni,sdseconducadup6acelenormedupdcareel ar vreasdse

conducdal{i oameniin rela{iile cu el. Altfel spus,ea cerede la om si se supundnormelorgeneralegi propuneun mecanismceoferdposibilitatea dea punein lumini universalitatealor.

Pentrua experimentao anumitdnorm6,a elucidauniversalitatea ei gi a determinafaptuldac6eaestemorald,omul

trebuies6-9irdspunddsie insugi la intrebareadacdel ar adopta(sancfiona) aceastanormd,in cazulin careea ar fi

practicatd de alli oamenifa{dde el - iat6 esenlaacestuimecanism.

Prin urmare,ideeade bazda regulii de aur estereciprocitateagi afirmareaimplicitd a valorii egalea indivizilor sub

aspectulumanitilii lor. Potrivit acestuiprincipiu,in luareadecizieimoralmente corecte,agentultrebuies6rdspund6cu

sinceritatela intrebareadacdlui i-ar conveniqi dac6ar acceptaf6r6rezervecael insugis6fie tratatdecdtreceilaltila fel

cuminten{ioneazdsdprocedeze el

Pentruaceastaestenecesarca omul s5seplasezein mod imaginarin locul altuia(altora), adicdin loculceluicareva

in relatiacu semeniis6i.

sim{i ac{iuneanormei in cauzd,iar pe altul (al1ii) s6-1(sd-i)plaseze in locul sdu.Dac6,in procesul acestuischimb,

normaesteacceptabild,inseamndcd ea areo valoaregi poatefi utilizatdin calitatede norm6morald.Regulade aur a

moralitdfii esteregula reciprocitilii. Ea reprezintd,un experimentat gindirii ce are menireade a pune in lumind

reciprocitatea,acceptabilitatea reciprocda normelorde cdtresubiecliice comunicdintre ei. Astf'el,esteblocatpericolul

constindin faptulca generalitatea normeisddevini o acoperirea unui interesegoist,atit al uneipersoane, cit gi al altor

oamenigi a ceeace indivizii pot sdimpundaltoraprin voinlalor.

Pentruinlelegerearegulii de aura moralitalii,esteimportantsdremarcdmcdcon{inutulei esteexpusin doudmoduri

deexisten!6'in paneacaresereferdla allii gi carestabilegteuniversalitateain calitatedetrasiturda moralit6lii,eaareun

caracterideal:ce nu-!i placela altul; cum

doregti(ai dori) sdprocedeze cu tine alli oameni.in partea caresereferala

subiectulinsugi,eaaparein calitatedeordineficient:nu fdtu insufiacellucru;procedeazdgitu la fel. in primul caz,este

vorbadespreo existenldideald,iarin al doilea,despreac{iuni,despreexistenfarealdaomului.in aceastdordinede idei,

putem conchidecd naturauniversalaa regulii de aur a moralitdtiiareun caracterideal. personalitatea moralSinstituie

regulamoralain calitatede proiectidealgi faceacestlucru nu cu scopulde a o prezentaaltora,ci pentru a o alegein

calitatedenormda comportdriipersonale.

Rezumindceleexpusemai sus,putem definimoralaca:

l)

domina{iarafiuniiasupraafectelor;

2)

3) bunavoinld;

4)

5)

6) autonomiavoin{ei;

tendinlasprebinelesuprem;

capacitateade a tr6i in comunitateauman6;

omeniasauformasociald(umand) a relaliilordintreoameni;

7) reciprocitatearelaliilor exprimati in regulade aur a moralitdtii.Acestedefinitii pun in eviden{ddiferiteaspecteale moralitSlii,careseafl6intr-o legdturdreciproci,prin careunadin elele presupunepe celelalte.

F5cind o caracterizarcgenerald a moralei, putem afirma cu cartitudinec6 ea desemneazd,frontierainternaa sensului activitaliiumaneimpusSde omul insuqi.Ea ii oferdomului posibilitatea de a concepevia{alui personalf,gi realitatea

inconjurdtoare ca 9i cum acesteaar depindede op{iunealui. insdtrebuieremarcat,in acestcontext,cd moralanu este

identicdcu sensulsuprem,cu ultimul scopal existenleiumanein societate.Menireaei estealta:dea uni in moddialectic

sensulpersonal cu cel supremgi a orientaomul sprescopulultim. in acestsens,nu are nicio importan{6dacdexist6

scopulsupremsauscopulultim. PrinmoralSviataomuluigi a societd{iicap6t6integritate, un sensinterior.