Cancerul de colon

Colonul se intinde de la nivelul valvei ileocecale pana in dreptul celei de a 3 a vertebre sacrate unde se continua cu rectul. Cancerul rectului afecteaza ultimii centrimetrii ai colonului astfel incat cele doua afectiuni se intalnesc si sub denumirea de cancer colorectal. Cancerul de colon debuteaza cu proliferare benigna, sub forma polipilor colonici , care se transforma malign dezvoltandu-se astfel cancerul de colon.

Simptome -modificari ale tranzitului intestinal:initial apare constipatia ce se agraveaza progresiv si nu dispare la folosirea ;axativelor si purgativelor. Apar debacluri diareice care usureaza balonarea -sangerare rectala sau prezenta de sange in scaun -disconfort abdominal persistent-crampe, balonari sau durere

-senzatia de evacuare incomplete a continutului intestinal dupa defecatie -slabiciunea muscular si fatigabilitate -scadere ponderala marcata fara o cauza aparenta Cauze 1. Modificari precanceroase la nivelul colonului 2. Mutatii genetice mostenite care cresc riscul de a dezvolta cancer de colon 3. Polipoza adenomatoasa familial afectiune rara determinata de aparitia a mii de polipi pe mucoasa intestinului gros si a rectului Factori de risc -varsta inaintata , peste 50 de ani -rasa neagra -istoricul personal de cancer colorectal sau polipoza colonica -afectiunile intestinale inflamatorii, boala Chron si rectocolita ulcerohemoragica favorizeaza dezvoltarea cancerului -sindroame geneticeprecanceroase( polipoza familial, cancerul colonic ereditar nonpolipozic) -istoricul familial de cancer colorectal sau polipoza colonica -dieta saraca in fibre dar bogata in grasimi -sedentarismul- lipsa activitatii fizice -diabetul persoanele care sufera de diabet insulin-rezistent -obezitatea -fumatul -alcoolul Explorari paraclinice:
1.

Testarea sangelui. Nu exista analize ale sangelui care sa stabileasca un diagnostic, acestea pot avea insa un important rol orientativ; 2. Colonoscopia.Colonoscopul este un instrument tubular flexibil

care are atasata in varf o camera video supraspecializata, pentru a monitoriza aspectul mucoasei digestive. Daca medicul observa in timpul efectuarii colonoscopiei eventuale anomalii, prin introducerea in colonoscop a unor instrumente asemanatoare celor chirurgicale se poate preleva o proba de tesut (biopsie) de la nivelul intestinal dorit; 3. Utilizarea razelor X pentru a realiza o imagine a colonului. Necesita utilizarea de substante de contact precum sulfatul de bariu. Se poate vizualiza conturul intestinului. Prin insuflarea ulterioara de aer se poate vizualiza conturul mucoasei colorectale, investigatie ce poarta denumirea de proba cu dublu contrast. Bariul ramane atasat un timp de mucoasa ce captuseste intestinul, creand astfel o imagine de rezolutie buna a interiorului tubului digestiv; 4. Utilizarea tomografiei computerizate (CT). Colonoscopia virtuala combina imaginile de tomografie computerizata pentru a crea o imagine detaliata a colonului. Se recomanda in cazurile in care colonoscopia nu poate fi efectuata. Stadializarea cancerului de colon Dupa formularea diagnosticului de cancer colo-rectal, medicul poate recomanda o serie de teste care sa stabileasca stadiu in care se afla afectiunea. Stadializarea ajuta in alegerea celor mai potrivite metode terapeutice si poate include manevre imagistice neinvazive(cum ar fi computer tomografia, CT), dar uneori poate insemna si apelarea la metode diagnostice invazive. Stadiile cancerului de colon: - Stadiul 0. Cancerul este in cel mai precoce stadiu de dezvoltare, nu a depasit mucoasa colonului sau a rectului. Acest stadiu se mai numeste si stadiul de carcinom in situ. - Stadiul I. Cancerul a depasit mucoasa dar nu a penetrat peretele colonului sau al rectului. - Stadiu II. Cancerul a penetrat peretele intestinal dar nu a atins ganglionii limfatici de vecinatate. - Stadiul III. Tumora a invadat ganglionii limfatici de vecinatate dar nu a afectat alte organe sau sisteme. - Stadiul IV. Tumora a atins alte organe sau sisteme, cum ar fi plamanii sau ficatul. - Cancerul recurent. Acest stadiu denumeste reaparitia tumorii dupa efectuarea tratamentului. Poate aparea la nivelul colonului, al rectului sau al altui organ.

Tratamentul chirurgical in stadiile initiale ale cancerului de colon In cazul cancerelor mici la nivelul unui polip sau a celor in stadii initiale eliminarea se poate face cu ajutorul colonoscopului. Daca anatomopatologul stabileste ca tumora din polip nu a invadat si baza acestuia, atunci exista o mare sansa ca intreg cancerul sa fi fost in totalitate eliminat. Alti polipi mai mari pot fi eliminati prin interventie chirurgicala laparoscopica, operatie ce se realizeaza prin doar cateva mici incizii la nivelul cavitatii abdominale, incizii prin care sunt introduse camera video si intrumentele neceare interventiei. Imaginile sunt proiectate pe un monitor. Se pot preleva si biopsii ganglionare din jurul zonei afectate. Tratamentul chirurgical in cancerul de colon invaziv Daca tumora a crescut prin peretele colonic chirurgul poate recomanda colectomia, pentru a indeparta portiunea afectata in totalitate, pana in tesutul sanatos. Se ridica si ganglionii limfatici din vecinatate, pentru a fi analizati ulterior. Chirurgul poate reuni cele doua portiuni restante; cand insa acest lucru nu este posibil, se poate efectua o colostomie temporara (anus contra naturii). Se efectueaza o incizie pentru a crea un orificiu in peretele abdominal prin care se aduce la piele o portiune terminala a colonului, pentru a putea realiza evacuarea continutului digestiv intr-o punga speciala pe parcursul urmatoarelor zile; ziele de dupa operatie sunt cruciale pentru vindecare. Ulterior continuitatea anatomica a colonului se reface, alteori insa colostomia poate fi permanenta. Tratamentul chirurgical in cancerul de colon aflat in stadii avansate Daca tumora se afla intr-un stadiu avansat si/sau starea generala este alterata se poate inverveni chirurgical cu viza paliativa, pentru a decomprima colonul si pentru a ameliora simptomatologia. Daca exista metastaze doar la nivelul ficatului, in numar redus, chirurgul poate efectua si interventia necesara eliminarii acestora din ficat. Ulterior se intervine si prin chimioterapie; in multe cazuri aceasta poate fi utilizata si inaintea interventiei. Aceasta asociere de mijloace terapeutice are drept scop cresterea sanselor de supravietuire. Chimioterapia Chimioterapia utilizeaza anumite medicamente pentru a distruge celulele canceroase; poate fi administrata pentru a distruge

celulele ramase in urma interventiei chirurgicale, pentru a controla cresterea tumorala sau pentru a minimiza simptomele cancerului. Medicul mai poate recomanda chimioterapia in cazul in care cancerul sa raspandit in afara peretelui intestinului gros sau la ganglionii limfatici. La persoanele cu cancer rectal chimioterapia se asociaza cu radioterapia. Radioterapia Radioterapia utilizeaza energie din surse de raze X pentru a distruge celulele canceroase care raman in urma chirurgiei sau pentru a ameliora manifestarile cancerului colo-rectal. Radioterapia este rareori utilizata in stadiile initiale; ea se foloseste in stadiile in care cancerul colorectal a strapuns tubul digestiv si a atins ganglionii limfatici. Radioterapia poate fi folosita dupa interventia chirurgicala si pentru a reduce riscul de reaparitie a cancerului in aria care a fost interesata initial. Terapia biologica tintita Exisa medicamente care actioneza pe anumite defecte ale celulelor canceroase distrugandu-le; se adreseaza celor cu boala avansata, si pot fi administrate impreuna cu chimioterapia sau singure. Astfel de medicamente sunt: bevacizumab (Avastin), cetuximab (Erbitux) si panitumumab (Vectibix).

Cancerul de pancreas

Cancerul pancreatic este clasificat in functie de partea pancreasului pe care o afecteaza: zona care produce enzimele digestive (exocrina) sau cea care produce insulina sau alti hormoni (endocrina). Cancerul pancreasului exocrin Desi exista mai multe forme diferite de cancer pancreatic, 95% din cazuri sunt adenocarcinoame pancreatice. Alte tipuri mai putin comune de cancer al pancreasului exocrin sunt: - carcinomul adenoscuamos; - carcinomul cu celule scuamoase; - carcinomul cu celule mari; - carcinomul cu celule acinare; - pancreasul exocrin reprezinta 95% din totalul pancreasului, asa ca nu este de mirare faptul ca majoritatea cancerelor; pancreatice isi au originea aici.

Cancerul pancreasului endocrin Celelelte celule ale pancreasului produc hormoni care sunt deversati direct in circulatia sanguina (sistem endocrin). Cancerul care apare pornind de la aceste celule se numeste cancer pancreatic neuroendocrin sau cancer pancreatic al celulelor insulare. Cancerele pancreasului endocrin sunt rare, si sunt denumite in functie de tipul de hormon pe care il produc celulele de la care isi au originea: - insulinom (de la celulele producatoare de insulina); - glucoganom (de la celulele producatoare de glucagon); - somatostatinom (de la celulele producatoare de somatostatina); - gastrinom (de la celulele producatoare de gastrina); - vipom (de la celulele producatoare de peptid vasoactiv intestinal). Simptomele cancerului pancreatic -poate trece neobservat pana in stadii avansate cand devine greu tratabil - in majoritatea cazurilor simpromele apar cand cancerul a crescut si a inceput sa se extinda si la celelalte organe. Simptomele locale ale cancerului pancreatic -initial silentios si fara durere Simptomele depinde de localizarea cancerului din pancreas. cancerul pancreatic la nivelul capului pancreasului determina simptome de tipul pierderii ponderale, icter (piele galbena), grasimi in scaun, cu sau fara dureri abdominale; - cancerul pancreatic la nivelul corpului pancreasului sau in coada pancresului de obicei determina dureri abdominale si pierdere ponderala. Cancerul pancreatic: simptome gastrointestinale Intrucat cancerul pancreatic se dezvolta in jurul unor zone importante pentru sistemul digestiv, simptomele gastrointestinale sunt deseori predominante: - Durere abdominala. Mai mult de 80% dintre pacientii cu cancer pancreatic prezinta la un moment durere abdominala pe masura ce tumora creste. Cancerul pancreatic poate determina durere surda in abdomenul superior si dureri de spate. Durerea poate fi ocazionala; - Balonare abdominala. Unii pacienti cu cancer pancreatic au o senzatie de saturatie desi mananca putin sau o senzatie de balonare

abdominala inconfortabila; - Greturi; - Diaree; - Grasime in scaun (steatoree). Pe masura ce cancerul pancreatic scade abilitatea pancreasului de a secreta enzime pentru digestia grasimilor, mai multe grasimi ajung in scaun nedigerate. Aceste scaune grasoase pot avea un miros patrunzator si sa pluteasca mai mult decat in mod normal; - Scaun de culoare deschisa. Daca ductul care dreneaza bila pana la intestin este blocat de cancerul pancreatic, scaunul isi poate pierde culoarea maronie si devine dechis la culoare sau de culoarea lutului. Iar urina poate deveni inchisa la culoare. Cancerul pancreatic: simptome generale Pe masura ce creste si se raspandeste, cancerul pancreatic afecteaza intregul organism. Simptomele generale pot include: - scadere ponderala; - stare de rau; - pierderea apetitului; - cresterea glicemiei. Unii pacienti cu cancer pancreatic dezvolta diabet datorita cancerului care afecteaza abilitatea pancreasului de a produce insulina. (totusi, marea majoritate a pacientilor nou-descoperiti cu diabet nu sufera de cancer pancreatic) Cancerul pancreatic: simptome cutanate Icterul: deoarece cancerul pancreatic blocheaza ductul prin care se varsa bila in intestin (duct biliar comun), componentele bilei se acumuleaza in sange. Acestea coloreaza pielea si sclerele oculare in galben, o conditie medicala numita icter. Prurit: uneori, pacientii cu cancer pancreatic prezinta prurit (mancarimi) pe toata suprafata corpului. Deseori, pentru aceasta conditie este responsabila bila prezenta in sange. Simptomele formelor rare de cancer pancreatic Tumorile celulelor insulare, numite si tumori neuroendocrine, apar in celulele pancreatice care secreta hormoni. Aceste tumori pot fi maligne (cancer) sau benigne (necanceroase). Tumorile insulelor pancreatice sunt rare. Ca si in cazul adenocarcinomului, cancerul celulelor insulare pot determina durere abdominala, pierdere ponderala, greata si varsaturi.

Atat tumorile benigne cat si cele maligne ale celulelor insulare pot produce cantitati prea mari de hormoni. Acesti hormoni eliberati din tumora pot produce urmatoarele simptome: - insulinomul (exces de insulina): transpiratii, anxietate, dureri de cap si pierderea cunostintei ca urmare a glicemiei mici; - glucagonomul (exces de glocagon): diaree, sete excesia sau urinare excesiva, pierdere ponderala; - gastrinomul (exces de gatrina): durere abdominala, ulcere gastrice care nu se vindeca, reflux gastro-esofagian, pierdere ponderala; - somatostatinom (somatostatin in exces): pierdere ponderala, durere abdominala, scaun cu grasimi nedigerate, urat mirositoare; - vipomul (exces de peptid vasoactiv intestinal): crampe abdominale, diaree apoasa, eritem facial. Cauze si factori de risc Cancerul pancreatic se dezvolta atunci cand o celula pancreatica dezvolta o leziune la nivelului ADN-ului care o determina sa se multiplice anormal. O singura celula canceroasa creste si se divide repede, devenind o tumora care nu respecta limitele naturale ale organismului. Celulele canceroase pot calatori la distanta (metastaze) prin intermediul sangelui sau prin intermediul sistemului limfatic. Factori de risc -factori genetici -diabetul -fumatul -obezitatea si inactivitatea -dieta Detectarea precoce si diagnosticul cancerului pancreatic Realizarea anamnezei medicale;istoricul bolii. In timpul examinarii fizice , la palpare se simte o masa la nivel abdominal si se observa icter sau scadere ponderala. -CT -RMN

-ECOGRAFIE -BIOPSIA SI RECOLTAREA DE TESUT DE LA NIVELUL TUMORII PUNE DIAGNOSTICUL Biopsia poate fi realizata in mai multe moduri: - Biopsia percutana pe ac: sub ghidare imagistica, un radiolog introduce un ac in masa tumorala, recoltand un fragment de tesut. Aceasta procedura mai poarta numele de aspiratie pe ac subtire; - Colangiopancreatografia retrograda endoscopica: un tub flexibil cu o camera video minuscula si alte instrumente sunt introduse pe la nivelul gurii pana in intestinul subtire, langa pancreas. Endoscopic zona poate fi vizualizata si, de asemeni, se poate recolta biopsie cu ajutorul unei mici pensuli; - Ecografia endoscopica: similara analizei anterioare, un endoscop este introdus pana in apropierea pancreasului. Masa tumorala este localizata cu ajutorul ecografului, iar tesutul este recoltat cu un ac atasat endoscopului; - Laparoscopia este o procedura chirurgicala care foloseste mai multe incizii mici. Folosind laparoscopia, un chirurg poate obtine o portiune de tesut tumoral pentru biopsie si, de asemeni, poate determina daca s-a extins cancerul pancreatic. Totusi, laparoscopia are riscuri mai mari decat alte metode de recoltare a biopsiei; Tratamentul cancerului pancreatic se face in functie de stadiu Stadiile cancerului pancreatic sunt: 1. Stadiul 0: fara extindere. Cancerul pancreatic este limitat doar la un singur strat de celule la nivelul pancreasului. In acest stadiu cancerul nu este vizibil prin imagistica si nici macar cu ochiul liber. 2. Stadiul I: crestere locala. Cancerul este limitat la pancreas, si are cel mult 2 cm in diametru (stadiul IA) sau este mai mare de 2 cm (stadiul IB) 3. Stadiul II: extindere locala. Cancerul pancreatic s-a extins dincolo de pancreas si/sau este prezent si in ganglionii limfatici zonali. 4. Stadiul III: extindere mai mare. Tumora s-a extins la vasele de sange majore din zona sau o cuprins nervii. Pana in acest stadiul cancerul nu poate fi identificat in alte organe.

5. Stadiul IV: extindere confirmata. Cancerul pancreatic este gasit si in organe aflate la distanta. Tratarea cancerului rezecabil - pancreatoduodenectomia: chirurgul indeparteaza capul pancreasului, parti din stomac si intestinul subtire, unii nodului limfatici, vezicula biliara si canalul biliar comun. Organele ramase sunt reconectate intrun nou mod pentru a permite digestia. Aceasta procedura este foarte dificila. Chirurgii si spitalele care au mai multa experienta cu aceasta procedura au cele mai bune rezultate. - Pancreatectomia distala; coada si/sau capul pancreasului sunt indepartate, dar capul pancreasului ramane pe loc. Aceasta interventie este mai putin folosita deoarece majoritatea tumorilor care apar in alt loc decat capul pancreasului sunt nerezecabile. - Pancreatectomia totala: intregul pancreas este indepartat in timpul interventiei chirurgicale. Desi in trecut era considerata o interventie utila, astazi este realizata foarte rar. Chimioterapia si/sau radioterapia pot fi folosite impreuna cu chirurgia pentru tratarea cancerului pancreatic rezecabil pentru: - micsorarea tumorii inainte de operatie, crescand astfel sansele de rezectie reusita (terapie neoadjuvanta); - prevenirea sau intarzierea reaparitiei cancerului pancreatic dupa interventia chirurgicala (terapie adjuvanta); Chimioterapia include medicamente care circula prin tot corpul. Chimioterapia distruge atat celulele canceroase de la nivelul tumorii, cat si pe cele care s-au extins. Medicamentele care pot fi folosite in cazul cancerului pancreatic sunt: - 5-fluorouracil - Gemcitabin Pe masura ce cancerul pancreatic progreseaza prima prioritate a tratamentului se poate schimba de la prelungirea vietii la ameliorarea simptomelor, in special a durerii. Mai multe tratamente pot ajuta la protejarea de disconfortul dat de un cancer pancreatic in stadiu avansat: - Proceduri de restabilire a tranzitului bilei pentru reducerea pruritului si a pierderii apetitului date de obstructia cailor biliare; - Morfina si alte medicamente puternice pentru reducerea durerii - Antidepresivele si consilierea pot ajuta la reducerea simptmelor

depresiei, care apare frecvent la pacientii cu cancer pencreatic in stadiu avansat.

Cancerul bronhopulmonar

Def:- o tumore maligna cu punct de plecare bronsic Etiopatogenie -una din cele mai frecvente localizari fiind depasita ca frecventa doar de cancerul gastric. Apare predominant la barbati, in special, dupa varsta de 40 de ani. Etiologia nu este cunoscuta, dar exista unele cauze favorizante fumatul ( de 17 ori mai frecvent la cei care fumeaza peste 20 de tigarete pe zi). Anatomie patologica Tumoarea este localizata mai frecvent in plamanul drept , in bronhiile mari si lobii superiori. Odata constituita formatiunea tumorala proemina in bronhie, pe care o obstrueaza. Simptomatologie Simptomele cancerului bronhopulmonar, atat de debut cat si cele tarzii, sunt in raport cu reactiile pe care le produce tumoarea la nivelul bronhiei( dilatatie, obstructie, infectie) si la nivelul parenchimului pulmonar (atelectazie). Unele infectii pulmonare( pneumonie, abces pulmonar) pot domina tabloul clinic si masca neoplasmului (cancerul). Orice infectie pulmonara persistenta, recidivanta sau rebela la tratament la un bolnav- de obicei barbat peste 40 de ani trebuie sa sugereze existenta unui cancer pulmonar.

Debutul este insidios, manifestandu-se prin tuse precoce, continua, rebela la tratament, expectoratie mucoasa sau mucopurulenta, uneori cu striuri de sange, alteori hemoptizii abundente, dispnee, dureri toracice, la inceput surde, mai tarziu intense si continue. Debutul poate fi si acut , de tip pneumonie sau cu aspect de abces pulmonar. Se cunoaste si un debut tardiv, in perioada de metaztazare, printr-un tablou de sindrom paraneoplazic,tulburari de tip altralgii, degete hipocratice,neurologic(polinevrite), endocrin(acromegalia) In perioada de stare simptomele se intensifica si apar semne generae( paloare, oboseala, pierdere in greutate, inapetenta, febra) Semnele fizice apar tarziu si se datoreaza obstructiei bronsice, interesarii pleurei, infectarii teritoriului pulmonar din jur Semne radiologice:opacitate hilara, imagine de atelectazie lobara sau zonala si opacitate rotunda in plin parenchim. Bronhoscopia este examenul fundamental care evidentiaza modificarile mucoasei bronsice si leziunea endobronsica si care permite aspirarea unor fragmente tumorale sau a secretiei bronsice, in vederea examenului histologic. Semne de laborator- celule neoplazice din sputa, in recoltarea sputei 3 zile consecutiv Evolutia diagnosticului se precizeaza de obicei tarziu, cand tratamentul este inoperabil. Faza silentioasa dureaza 5-6 ani, iar cea de latenta clinica 2-3. Cand diagnosticul este stabilit, evolutia este in general rapida. Complicatiile sunt numeroase:procese inflamatorii sau suputarive(pneumonii, bronhopneumonii, abces pulmonar, dilatatie a bronhiilor), procese pleurale(serofibrinoase sau hemoragice), compresiuni ale organelor din mediastin prin adenopatie, prinderi ale ganglionilor axilari si supraclaviculari si metastaze la distanta( cerebrale, osoase, hepatice). Moartea se produce prin casexie, hemoptizia masiva, asfixie. Forme clinice: -forma apicala- cu bombarea fosei supraclaviculare , dureri insuportabile si semne neurologice - forma hilara-periferica, pseudopneumonica, metastazanta, supurata

Exista deci 4 metode de depistare in stadii precoce: Clinica( cu atentie la pneumoniile are se repeta in acelasi lob , la stari febrile neexplicabile si vsh crescut), radiologica, endoscopica si citodiagnostica, vizand sputa. Prognosticul este fatal Profilaxia presupune lupta impotriva fumatului, a poluarii atmosferice, actiuni de depistare precoce, tratament intens si precoce al tuturor infectiilor bronsice. Trat chirurgical este singurul eficace(pneumectomii,lobectomii) Tratamentul medical este indicat in formele inoperabile din cauza metastazelor, varstei inaintate , a complicatiilor. Se folosesc:radioterapia, cobaltoterapia, citostatice( Clafen, Endoxan, Garostan) sub controlul hemoleucogramei, antibiotice pentru combaterea infectiilor si tratament simptomatic dupa caz: calmante ale tusei, hemostatice, analgetice( algocalmin antidoren, mialgin) vitamine, oxigen. O schema orientativa de tratament cu chimioterapie utilizata in cancerul bronhopulmonar: Prima zi Vincristina sau Vinblastina sau Adriablastina, 1 flacon i.v
-

A 2 a zi si a 3 a zi cate o fiola de ciclofosfamida( endoxan) in perfuzie sau i.v A 4 a zi ,metotrexat 4 comprimate sau antifolan o fiola i.m A 5 a zi o fiola de ftorafur i.v

Cancerul esofagului

Cancerul esofagian este o boala in care celule maligne se formeaza in tesutul esofagian. Esofagul este conductul muscular care transporta alimentele si lichidele dinspre cavitatea bucala spre stomac. Peretele esofagian este format din cateva straturi tisulare, incluzand membrana mucoasa, musculara si tesutul conjunctiv. Cancerul esofagian incepe din stratul superficial si pe masura ce creste se intinde spre straturile din grosimea esofagului. Cele mai frecvente doua tipuri de cancer esofagian sunt numite dupa tipul de celule care devin maligne: - carcinomul scuamos: cancerul care apare in celulele scuamoase, celulele subtiri, plate care tapeteaza esofagul; acest tip de cancer este frecvent intalnit in portiunile superioare si mijlocii ale esofagului, dar poate sa apara oriunde pe lungimea acestuia, fiind numit si carcinom epidermoid - adenocarcinomul: cancerul care apare in celulele glandulare (secretorii), care produc si elibereaza fluide, cum ar fi mucusul; adenocarcinomul se formeaza de obicei in portiunea inferioara a esofagului, in apropierea stomacului. Cancerul esofagian este mai frecvent la barbati. Riscul de dezvoltare al acestuia este de trei ori mai mare la barbati decat la femei. In fiecare an

sunt din ce in ce mai multe cazuri de adenocarcinom esofagian si mai putine de carcinom scuamos. Barbatii negri sunt mai predispusi la aparitia carcinomului scuamos decat caucazienii. Riscul pentru acest tip de cancer creste cu varsta. Factorii de risc pentru carcinomul scuamos includ: - fumatul - consumul unor cantitati mari de alcool - esofagul Barrett: este o afectiune in care celulele care tapeteaza partea inferioara a esofagului s-au modificat sau au fost inlocuite de celule anormale, care pot duce la adenocarcinom; refluxul gastric (reintoarcerea continutului gastric in portiunea inferioara a esofagului) poate irita esofagul si, in timp, poate cauza aparitia esofagului Barrett - varsta inaintata - sexul masculin - rasa neagra. Cele mai obisnuite simptome de cancer esofagian sunt: - disfagia (durere la inghitirea alimentelor) - pierderea in greutate. Acestea si alte simptome pot fi cauzate de cancer esofagian sau de alte afectiuni.

Investigatii - radiografia toracala: o radiografie a organelor si oaselor toracice; razele X reprezinta un tip de energie care poate traversa organismul si are proiectie pe un film, realizand o imagine a regiunilor din organism - tranzit baritat: o serie de radiografii ale esofagului si stomacului; pacientul bea un lichid care contine bariu (un component metalic albargintiu), lichid care captuseste esofagul si care este vizibil pe radiografie; procedura se mai numeste radiografie gastrointestinala superioara seriata - -esofagoscopie - o procedura prin care se vizualizeaza interiorul esofagului, pentru verificarea existentei unor portiuni anormale; un endoscop (un tub subtire, cu lumina la capat) este introdus prin gura sau nas in jos, spre esofag; prin acest procedeu se pot lua portiuni de tesut pentru biopsie

- biopsie - extirparea unor celule sau tesuturi pentru a fi examinate microscopic; biopsia mucoasei din zone diferite ale esofagului inferior poate detecta esofagul Barrett in stadii incipiente. Teste utilizate pentru stadializarea cancerului -bronhoscopie -radiografie toracala -laringoscopie -CT -ultrasonografie endoscopica -toracoscopie -laparoscopie -scanare Pet STADII Stadiul 0 - (carcinom in situ) cancerul se gaseste numai la nivelul celulelor din mucoasa esofagiana. Stadiul I - cancerul s-a extins dincolo de mucoasa, spre stratul tisular urmator al peretelui esofagian. Stadiul II - este impartit in stadiul IIA si IIB, depinzand de locul de extindere: - stadiul IIA - cancerul a atins musculara esofagiana sau peretele exterior al acestuia - stadiul IIB - cancerul este extins la oricare din cele trei straturi ale esofagului si la nivelul nodulilor limfatici. Stadiul III - cancerul a atins peretele exterior esofagian si eventual tesuturile sau nodulii limfatici adiacenti. Stadiul IV - este impartit in stadiul IVA si stadiul IVB: - stadiu IVA - sunt afectati noduli limfatici adiacenti sau la distanta - stadiul IVB - sunt afectati noduli limfatici si organe la distanta. Tratament Sunt folosite cinci tipuri de tratament standard: - tratamentul chirurgical: este cel mai obisnuit tratament pentru cancerul esofagian; pot fi inlaturate chirurgical anumite parti din esofag, operatia numindu-se esofagectomie

- radioterapia: este un tratament care foloseste raze X de energie inalta sau alte tipuri de radiatii pentru a distruge celulele maligne; exista doua tipuri de radioterapie: radioterapia externa, care foloseste un aparat pentru a trimite radiatii spre regiunea in care se afla tumora si radioterapia interna, care foloseste substante radioactive insamantate in ace, seminte, fire sau catetere care sunt asezate in interiorul sau langa tumora; tipul de radioterapie este ales in functie de genul si stadializarea cancerului care urmeaza a fi tratat (se poate introduce un tub de plastic in esofag pentru a-l tine deschis in timpul radioterapiei, acest procedeu numindu-se dilatatie sau intubatie intraluminala) - chimioterapia: este un tratament medicamentos folosit pentru a opri cresterea celulelor maligne, fie determinand moartea celulelor, fie impiedicand diviziunea celulelor; cand chimioterapia este administrata per os (tratament oral), intravenos sau intramuscular, medicamentele ajung prin torentul sangvin la nivelul celulelor maligne raspandite in tot corpul (chimioterapie sistemica); cand substantele chimioterapice sunt administrate direct in coloana vertebrala, intr-un organ sau intr-o cavitate cum ar fi abdomenul, medicamentele actioneaza asupra celulelor maligne din regiunea respectiva (chimioterapie regionala); modul de administrare al chimioterapiei depinde de stadializarea cancerului - terapia cu laser: foloseste un fascicol de laser pentru a distruge celulele canceroase - electrocoagularea: foloseste un curent electric pentru distrugerea celulelor maligne. Tratament in functie de stadiul bolii Stadiul 0 (carcinom in situ): tratamentul este de obicei chirurgical. Stadiul I: tratamentul poate include unul din urmatoarele: - tratament chirurgical - trialuri clinice de chimioterapie si radioterapie, cu sau fara tratament chirurgical - trialuri clinice de terapii noi folosite inainte sau dupa tratament chirurgical (acestea se refera la terapii specifice studiate in cadrul trialurilor si nu la toate tratamentele noi aflate in studiu). Stadiul II: tratamentul in acest stadiu poate include: - tratament chirurgical - trialuri clinice de chimioterapie si radioterapie, cu sau fara tratament chirurgical

- trialuri clinice de terapii noi folosite inainte sau dupa tratament chirugical. Stadiul III: tratamentul poate include unul din urmatoarele: - tratament chirurgical - trialuri clinice de chimioterapie si radioterapie, cu sau fara tratament chirurgical - trialuri clinice de terapii noi folosite inainte sau dupa tratament chirugical. Stadiul IV: tratamentul in acest stadiu poate fi: - radioterapie externa sau interna ca tratament paliativ, pentru a usura simptomatologia si a imbunatati calitatea vietii - tratament cu laser sau electrocoagulare ca tratament paliativ, pentru a usura simptomatologia si a imbunatati calitatea vietii - chimioterapie - trialuri clinice de chimioterapie. Tratament in cancerul esofagian recurent Tratamentul cancerului esofagian recurent poate fi: - oricare tratament standard folosit ca terapie paliativa, pentru a usura simptomatologia si a imbunatati calitatea vietii - trialuri clinice de terapii noi folosite inainte sau dupa tratamentul chirurgical.