Pentru detalii complete legate de cultivarea alunilor micorizati cu spori de trufa (preturi, rentabilitate, recoltare, investitie, profit) vizitati

www.cultivareatrufelor.eu ,iar pentru intrebari si detalii ne puteti contacta la 0724388049 sau adresa de mail trufe_romania@yahoo.com

Cultura Alunului
IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE Importanţă. Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătc o n ţ i n e 3 , 5 0 % a p ă ; 1 5 , 5 8 % m a t e r i i a z o t a t e ; 6 1 , 1 6 % m a t e r i i g r a s e ; 1 3 , 2 2 % materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0,39 mg/100 g ; B 20 , 2 1 m g / 1 0 0 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9 — 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) . Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, Caraş-Severin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Specii şi soiuriSpecii. În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte aucontribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1). Soiuri. Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”,„Lambert alb” etc.Î n prezent, S.C.P.P. Vâlcea, specializată în cultura alunului,

„Merveille de Bolwieller” (10%). Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea. Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m 2 . În zona submontană şi a dealurilor înalte a l u n u l trebuie amplasat pe expoziţiile estice. când asigură p o l e n i z a r e a . 5 — 2 . Lumina. Solul. Înmulţirea prin drajoni.estice şi sud-vestice. B otu şi colab. conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%. Cele mai indicate pentru alun sunt : marcotajul simplu prin arcuire. Faţă de lumină.recomandăs o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) .. Cerinţele sunt maxime în lunile mai. există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare. „Ennis” (10%). butaşi. cât şi pentru ceadin atmosferă. dar mai ales în timpul înfloririi. este dăunător. „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) . iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă. Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol. Aerul. Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%. (I. prin care se obţin unnumăr mare de plante noi. „Tonda gentille delle Langhe” (lO%). iar în ultimul timp prin altoire. totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21. ş i d u p ă maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor. 1987) Umiditatea. iunie şi iulie (peste 300 l/m 2 ) şiminime în august-septembrie. „ Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%). Înmulţirea prin marcotaj. 0 m . E l t r e b u i e s ă a i b ă o textură mijlocie. Este o metodă simplă şi uşoară.şi microelemente. Excesul de apă atât din sol. . cu un pH cuprins între 6.).8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro. Monilinia etc. marcotaj. materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni. cât şi în atmosferă. Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie dem i n i m 6 0 — 8 0 c m . să fie permeabil pentru apă şi aer. materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) .PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE Specificul producerii materialului săditor La alun. scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere. i a r a p a f r e a t i c ă s ă f i e s u b 1 .6 mii buc/ha) . sudice. sud. Vânturile uşoare au o influenţă favorabilă asupra alunului în toatefenofazele.0— 7. alunul are cerinţe mijlocii ce sunt satisfăcute peîntreg teritoriul ţării noastre. p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis.

care a dat 22. Butăşirea. timp de 28 zile. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoirea în ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoirea în despică. t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e . În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e . în concentraţie da 1 000 p. Alunele au germinaţie scăzută (15—30%). Sistemul de cultură. lau n e l e s o i u r i . Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 .2—28. Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului. O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p.p. datorită procentului scăzut. metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite.B. Botu. având un sistem radicular redus.acid giberelic (G. Înmulţirea prin seminţe. trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp.5 m între rânduri şi 3.0—6.8 mii marcote la ha şi marcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi.). Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală. P r i n înlăturarea p e r i c a r p u l u i p r o c e n t u l d e g e r m i n a r e p o a t e c r e ş t e l a 5 3 — 9 1 % .A.A . tură. de prindere şiinexistenţei unor portaltoi corespunzători. colurna. perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C. Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor. şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I. Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C . ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C.m. 1987).2—69.0—6. în verde de la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei. Altoirea se utilizează puţin. „Butler”). avellana şi puieţi de C.Drajonii ca şi marcotele.m. care a dat 48. f o l o s i n d c a portaltoi puieţi şi marcote de C.p. Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate în sistemclasic (5.La masă. alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată. Altoirea. Este o metodă de perspectivă pentru alun.0 m pe rând) şi agropomicol . Prin această metodă. p r o c e n t u l d e î n r ă d ă c i n a r e a f o s t d e p â n ă l a 1 0 0 % ( „ B a r c e l o n a ” .3 ).4 miimarcote/ha (L. p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t.

lafertilizarea de bază trebuie.20—1. ca şiluminarea şi aerisirea coroanei. Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor.6—0. Alegerea sortimentului. Pentru reuşita plantaţiei.0—4. Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauv o p s e a d e u l e i .8 m).0 m între rânduri şi 3.ş i e ş a l o n e z e î n f l o r i r e a p e î n t r e a g a p e r i o a d ă d e r e c e p t i v i t a t e a florilor femeieşti. Tăierile de formare. 600— 800 kg/ha superfosfat. Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna.0 m perând. Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor. pentru fiecare soi de bază se vor alege 2 —3 soiuri polenizatoare (20—30%) aic ă r o r a m e n ţ i s ă . menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial. Tăierile de întreţinere. utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic. cu un trunchi de 0. 300—400 kg/ha sare potasică. c u c o r o a n a t i p t u f ă . iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat. sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani). Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame. motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor.Tehnologia de amenajare.8 m. Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite. F i i n d s p e c i e a n e m o f i l ă . înainte d e dezmugurit. de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând. A c e s t e a d u r e a z ă 5 — 6 a n i d e l a p l a n t a r e . F o r m a d e coroană dominantă este tufa. pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii. tăind în lemn de 4—5 ani.6—0.iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas. r â n d u r i l e t r e b u i e o r i e n t a t e perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor. însă.(10—15 mîntre rânduri ş i 7 — 8 m p e r â n d ) .Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră. cu 4—10 tulpini. La alun tăierile trebuie făcute în iariuarie-februarie. Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 4 0 t / h a g u n o i . cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat. Se mai utilizează forma de vasameliorat sau vas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0. aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid i n s o i u r i l e p o l e n i z a t o a r e . în acest caz.În perioada de început a diminuării producţiei se aplică tăieri de reîntinerire prin care coroana se reduce cu circa 40%. Î n u l t i m e l e d e c e n i i s . O l u c r a r e s p e c i f i c ă e s t e .a u înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5.8 m) sauînalt (1. În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului distanţele de plantare sunt. Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivat intensiv. Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală.

I. se înlătură manual iar mai târziu. Botu (1987) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn.6—2.5 G etc Sisteme de întreţinere a solului din plantaţiile tinere şi pe rod sunt : ogorul l u c r a t . Arăturile nu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm.în plantaţiile pe rod. 9. cu unul din următoarele erbicide : 2.m a r t i e ş i s e î n c o r p o r e a z ă î n s o l c u p r i m a d i s c u i r e . d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică.1 kg P2O5. sunt toxici pentru alun. între 15VII şi 15VIII.T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I. Anionii declor. în concentraţii mari. 2 5 — 0 . 80 —100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd. m u l c i r e a . în Turcia. iar după anul 4 pe toată suprafaţa. care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor. Pentru ogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”.4 D .şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n şi de fructe.5%K 2O ş i 0 . i a r c e a d e a z o t s ă c r e a s c ă a n u a l c u 2 0 — 3 5 kg/ha substanţă activă. o g o r u l c o m b i n a t . Î n p r i m i i 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m. P e n t r u a f i s e m n i f i c a t i v e . Pentru condiţiile ţării noastre.Fertilizarea organică are o mare i m p o r t a n ţ ă l a a l u n . Doza de fosfor. În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i p o t a s i u s ă s e m e n ţ i n ă c o n s t a n t ă . În primii ani. din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului. 1 2 . 0. Restul de 2/3 din doza de azot se administrează primăvara înf e b r u a r i e . se o b ţ i n producţii bune dacă frunzele conţin 2. 3 k g K 2O şi 16. 3 kg/ha etc. 4 0 % M g . se pot înlătura şi chimic. aerate şi revene.40% P2O5 . Necesarul de apă. o g o r u l e r b i c i d a t . f r u n z e l e a n a l i z a t e t r e b u i e recoltate. o dată cua r ă t u r a d e bază. 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O.15—0. o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sau plante agro-alimentare. după suberificarea scoarţeitrunchiului. cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor. „Ustinex”. 1—2 kg/ha .2 kg N. Botu (1987) precizează că. 10 kg/ha .4—3. „Diuran”. alunul absoarbe din sol18.înlăturarea drajonilor şi lăstarilor dincolet. 100—150 kg/ha N.„Prefix” 7. anual. Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe baza diagnozei foliare. . se recomandă. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat. L a p l a n t a ţ i i l e t i n e r e f e r t i l i z a r e a c h i m i c ă t r e b u i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă pentru reuşita culturii. „Casoron”. După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro.3 kg Ca. 0.5% N . 2—6 kg/ha . Carpentieri. citat de I.

nivelat şi tăvălugit. Fără tratamente fitosanitare. el se detaşează mai greu de fruct. 90% se comercializează sub formă de . i a r p e l i c u l a c e s e p a r ă s ă m â n ţ a d e pericarp devine brun-roşcată. Alunele se pot recolta cu sau fără involucru. Pentru păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite. P h y l l a c t i n i a s u f f u l t a . Specificul recoltării şi valorificării alunelor. l o p ă t a t e z i l n i c . C e i m a i p e r i c u l o ş i d ă u n ă t o r i sunt : gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus). Dintre bolilem a i p ă g u b i t o a r e s u n t : virozele (mozaicul alunului . atrofiaf r u c t e l o r ş . dacă temperatura este de 21°C şi umiditatear e l a t i v ă d e 6 0 — 6 5 % ş i 2 — 3 a n i d a c ă t e m p e r a t u r a s e m e n ţ i n e l a 2 — 4 ° C i a r umiditatea relativă la 65%. Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite. a .B o t r y t i s c i n e r e a e t c . cu solul arat. bacteriozele (Xanthomonas corylina) şi micozele (Cytosporac o r yl i c o l a . Monilinia fructigena. Regimul de irigare se stabileşte astfel încâtu m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm. Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate. prin irigare producţia creşte cu 1.În zonele cu regim pluviometric deficitar. s a u s e i n t r o d u c î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C.Din producţia mondială de alune. ) . Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat. deoarece. în care scop fructeles e ţ i n 4 — 6 z i l e l a s o a r e î n s t r a t u r i s u b ţ i r i . după uscare. atrofia lăstarilor .După recoltare alunele se condiţionează. Recoltarea fără involucru se face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat. ) . Pagube mai mici pot produce sfredelitorul alunului (Oberca linaris).5—2. G l e o s p o r i u m c o r y l l i .7 t/ha. manual sau mecanizat. Combaterea bolilor şi dăunătorilor. afidele. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere. ploşniţele. se sortează şi se calibrează. Recoltarea începe când fructelea u a j u n s l a d i m e n s i u n i l e s p e c i f i c e s o i u l u i . insectele „miniere” etc. acarienii. la cei amplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat. bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. Recoltarea cu involucru se recomandă la pomii tineri.

aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă . i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful