P. 1
Cultura Alunului

Cultura Alunului

5.0

|Views: 202|Likes:
Published by CupY
Detalii despre cum sa plantezi si sa cresti Aluni
Detalii despre cum sa plantezi si sa cresti Aluni

More info:

Published by: CupY on Feb 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/29/2015

pdf

text

original

Pentru detalii complete legate de cultivarea alunilor micorizati cu spori de trufa (preturi, rentabilitate, recoltare, investitie, profit) vizitati

www.cultivareatrufelor.eu ,iar pentru intrebari si detalii ne puteti contacta la 0724388049 sau adresa de mail trufe_romania@yahoo.com

Cultura Alunului
IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE Importanţă. Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătc o n ţ i n e 3 , 5 0 % a p ă ; 1 5 , 5 8 % m a t e r i i a z o t a t e ; 6 1 , 1 6 % m a t e r i i g r a s e ; 1 3 , 2 2 % materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0,39 mg/100 g ; B 20 , 2 1 m g / 1 0 0 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9 — 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) . Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, Caraş-Severin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Specii şi soiuriSpecii. În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte aucontribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1). Soiuri. Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”,„Lambert alb” etc.Î n prezent, S.C.P.P. Vâlcea, specializată în cultura alunului,

să fie permeabil pentru apă şi aer. Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m 2 . prin care se obţin unnumăr mare de plante noi. este dăunător. conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%. totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21. Monilinia etc. . butaşi. „ Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%). Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%. marcotaj. Aerul. există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare. cu un pH cuprins între 6. „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) . scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere. Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol. „Ennis” (10%). Înmulţirea prin drajoni. sudice.6 mii buc/ha) . E l t r e b u i e s ă a i b ă o textură mijlocie. materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) .).. iunie şi iulie (peste 300 l/m 2 ) şiminime în august-septembrie.0— 7. Cerinţele sunt maxime în lunile mai. 1987) Umiditatea. B otu şi colab. 0 m . Solul. cât şi în atmosferă. Excesul de apă atât din sol. Faţă de lumină.recomandăs o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) . iar în ultimul timp prin altoire. Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie dem i n i m 6 0 — 8 0 c m . p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis. cât şi pentru ceadin atmosferă.PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE Specificul producerii materialului săditor La alun. Vânturile uşoare au o influenţă favorabilă asupra alunului în toatefenofazele. materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni. Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea.estice şi sud-vestice. Înmulţirea prin marcotaj. „Tonda gentille delle Langhe” (lO%).şi microelemente. iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă. ş i d u p ă maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor.8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro. sud. când asigură p o l e n i z a r e a . 5 — 2 . „Merveille de Bolwieller” (10%). (I. i a r a p a f r e a t i c ă s ă f i e s u b 1 . Lumina. dar mai ales în timpul înfloririi. În zona submontană şi a dealurilor înalte a l u n u l trebuie amplasat pe expoziţiile estice. Cele mai indicate pentru alun sunt : marcotajul simplu prin arcuire. alunul are cerinţe mijlocii ce sunt satisfăcute peîntreg teritoriul ţării noastre. Este o metodă simplă şi uşoară.

La masă.care a dat 22. datorită procentului scăzut. t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e . „Butler”). Prin această metodă.3 ).B. p r o c e n t u l d e î n r ă d ă c i n a r e a f o s t d e p â n ă l a 1 0 0 % ( „ B a r c e l o n a ” .5 m între rânduri şi 3. Botu.Drajonii ca şi marcotele. Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală. Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 . metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite. având un sistem radicular redus.0 m pe rând) şi agropomicol . şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I. de prindere şiinexistenţei unor portaltoi corespunzători. ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C. Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C . timp de 28 zile.A . colurna. P r i n înlăturarea p e r i c a r p u l u i p r o c e n t u l d e g e r m i n a r e p o a t e c r e ş t e l a 5 3 — 9 1 % . Este o metodă de perspectivă pentru alun.8 mii marcote la ha şi marcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi. trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp. tură.m. Butăşirea. perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C. Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate în sistemclasic (5. f o l o s i n d c a portaltoi puieţi şi marcote de C. Alunele au germinaţie scăzută (15—30%). Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor. Altoirea se utilizează puţin. în verde de la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei.p.0—6. în concentraţie da 1 000 p.0—6. p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoirea în ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoirea în despică. avellana şi puieţi de C.). alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată.4 miimarcote/ha (L.2—69. Sistemul de cultură.m. care a dat 48. În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e .A. O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p. 1987).acid giberelic (G. Altoirea. lau n e l e s o i u r i .2—28. Înmulţirea prin seminţe.p. Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului.

0 m perând. 300—400 kg/ha sare potasică.a u înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5.În perioada de început a diminuării producţiei se aplică tăieri de reîntinerire prin care coroana se reduce cu circa 40%. În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului distanţele de plantare sunt. c u c o r o a n a t i p t u f ă . Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna. O l u c r a r e s p e c i f i c ă e s t e . Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite.Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră.iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas. sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani).8 m) sauînalt (1. motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor. înainte d e dezmugurit. cu un trunchi de 0.(10—15 mîntre rânduri ş i 7 — 8 m p e r â n d ) . tăind în lemn de 4—5 ani. r â n d u r i l e t r e b u i e o r i e n t a t e perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor.8 m). utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic. însă.6—0. Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauv o p s e a d e u l e i . cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat.0—4. Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivat intensiv. lafertilizarea de bază trebuie.20—1. aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic. La alun tăierile trebuie făcute în iariuarie-februarie. Alegerea sortimentului. Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 4 0 t / h a g u n o i . 600— 800 kg/ha superfosfat. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid i n s o i u r i l e p o l e n i z a t o a r e . Tăierile de formare.ş i e ş a l o n e z e î n f l o r i r e a p e î n t r e a g a p e r i o a d ă d e r e c e p t i v i t a t e a florilor femeieşti. Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor. ca şiluminarea şi aerisirea coroanei. de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând. Tăierile de întreţinere.8 m. A c e s t e a d u r e a z ă 5 — 6 a n i d e l a p l a n t a r e . F i i n d s p e c i e a n e m o f i l ă . pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii. iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat. Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor.6—0. Î n u l t i m e l e d e c e n i i s . în acest caz.Tehnologia de amenajare. Pentru reuşita plantaţiei. Se mai utilizează forma de vasameliorat sau vas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0. F o r m a d e coroană dominantă este tufa. cu 4—10 tulpini. Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală. Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame. menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial. pentru fiecare soi de bază se vor alege 2 —3 soiuri polenizatoare (20—30%) aic ă r o r a m e n ţ i s ă .0 m între rânduri şi 3.

o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sau plante agro-alimentare. 2—6 kg/ha . Anionii declor. 2 5 — 0 . Pentru ogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”. 9. se pot înlătura şi chimic.1 kg P2O5. P e n t r u a f i s e m n i f i c a t i v e .40% P2O5 .4 D . aerate şi revene. între 15VII şi 15VIII. „Ustinex”. Carpentieri.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă pentru reuşita culturii.Fertilizarea organică are o mare i m p o r t a n ţ ă l a a l u n . „Casoron”. L a p l a n t a ţ i i l e t i n e r e f e r t i l i z a r e a c h i m i c ă t r e b u i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N. Restul de 2/3 din doza de azot se administrează primăvara înf e b r u a r i e . 3 kg/ha etc. Botu (1987) precizează că. 1 2 .15—0. 10 kg/ha .în plantaţiile pe rod.înlăturarea drajonilor şi lăstarilor dincolet. f r u n z e l e a n a l i z a t e t r e b u i e recoltate. 80 —100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd. 100—150 kg/ha N. 1—2 kg/ha . Necesarul de apă. Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe baza diagnozei foliare. cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor.4—3. din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului. d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică.2 kg N. după suberificarea scoarţeitrunchiului. În primii ani. Î n p r i m i i 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m. o dată cua r ă t u r a d e bază.3 kg Ca. cu unul din următoarele erbicide : 2. care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor.5 G etc Sisteme de întreţinere a solului din plantaţiile tinere şi pe rod sunt : ogorul l u c r a t . se înlătură manual iar mai târziu. 3 k g K 2O şi 16. Botu (1987) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn.5%K 2O ş i 0 . m u l c i r e a . Doza de fosfor. se o b ţ i n producţii bune dacă frunzele conţin 2. În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i p o t a s i u s ă s e m e n ţ i n ă c o n s t a n t ă . 0. alunul absoarbe din sol18. se recomandă.m a r t i e ş i s e î n c o r p o r e a z ă î n s o l c u p r i m a d i s c u i r e . „Diuran”. I. în Turcia.T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I. Pentru condiţiile ţării noastre.5% N . iar după anul 4 pe toată suprafaţa. i a r c e a d e a z o t s ă c r e a s c ă a n u a l c u 2 0 — 3 5 kg/ha substanţă activă. 4 0 % M g .„Prefix” 7. anual.6—2. sunt toxici pentru alun. citat de I.şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n şi de fructe. o g o r u l c o m b i n a t . Arăturile nu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat. 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O. în concentraţii mari. . După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro. o g o r u l e r b i c i d a t . 0.

i a r p e l i c u l a c e s e p a r ă s ă m â n ţ a d e pericarp devine brun-roşcată. prin irigare producţia creşte cu 1. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite. Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite. Monilinia fructigena. la cei amplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat. l o p ă t a t e z i l n i c .5—2. Fără tratamente fitosanitare. bacteriozele (Xanthomonas corylina) şi micozele (Cytosporac o r yl i c o l a . Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat. în care scop fructeles e ţ i n 4 — 6 z i l e l a s o a r e î n s t r a t u r i s u b ţ i r i . deoarece. s a u s e i n t r o d u c î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C.Din producţia mondială de alune. Recoltarea fără involucru se face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat. după uscare.B o t r y t i s c i n e r e a e t c . el se detaşează mai greu de fruct. atrofia lăstarilor .7 t/ha. cu solul arat. ) . atrofiaf r u c t e l o r ş . P h y l l a c t i n i a s u f f u l t a .În zonele cu regim pluviometric deficitar. bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. ) . nivelat şi tăvălugit. a . Combaterea bolilor şi dăunătorilor. C e i m a i p e r i c u l o ş i d ă u n ă t o r i sunt : gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus). dacă temperatura este de 21°C şi umiditatear e l a t i v ă d e 6 0 — 6 5 % ş i 2 — 3 a n i d a c ă t e m p e r a t u r a s e m e n ţ i n e l a 2 — 4 ° C i a r umiditatea relativă la 65%. 90% se comercializează sub formă de . Regimul de irigare se stabileşte astfel încâtu m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm. Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate. Recoltarea cu involucru se recomandă la pomii tineri. afidele. se sortează şi se calibrează. Dintre bolilem a i p ă g u b i t o a r e s u n t : virozele (mozaicul alunului . Pentru păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%. Specificul recoltării şi valorificării alunelor. manual sau mecanizat. acarienii. ploşniţele. Pagube mai mici pot produce sfredelitorul alunului (Oberca linaris). insectele „miniere” etc. Alunele se pot recolta cu sau fără involucru.După recoltare alunele se condiţionează. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere. Recoltarea începe când fructelea u a j u n s l a d i m e n s i u n i l e s p e c i f i c e s o i u l u i . G l e o s p o r i u m c o r y l l i .

i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă .aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->