Pentru detalii complete legate de cultivarea alunilor micorizati cu spori de trufa (preturi, rentabilitate, recoltare, investitie, profit) vizitati

www.cultivareatrufelor.eu ,iar pentru intrebari si detalii ne puteti contacta la 0724388049 sau adresa de mail trufe_romania@yahoo.com

Cultura Alunului
IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE Importanţă. Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătc o n ţ i n e 3 , 5 0 % a p ă ; 1 5 , 5 8 % m a t e r i i a z o t a t e ; 6 1 , 1 6 % m a t e r i i g r a s e ; 1 3 , 2 2 % materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0,39 mg/100 g ; B 20 , 2 1 m g / 1 0 0 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9 — 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) . Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, Caraş-Severin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Specii şi soiuriSpecii. În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte aucontribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1). Soiuri. Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”,„Lambert alb” etc.Î n prezent, S.C.P.P. Vâlcea, specializată în cultura alunului,

Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%. Înmulţirea prin drajoni. să fie permeabil pentru apă şi aer. B otu şi colab. Cerinţele sunt maxime în lunile mai. Înmulţirea prin marcotaj.. alunul are cerinţe mijlocii ce sunt satisfăcute peîntreg teritoriul ţării noastre. materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) . i a r a p a f r e a t i c ă s ă f i e s u b 1 . ş i d u p ă maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor. când asigură p o l e n i z a r e a . În zona submontană şi a dealurilor înalte a l u n u l trebuie amplasat pe expoziţiile estice. Solul. „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) . „Ennis” (10%). „ Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%).). 5 — 2 . sudice. Aerul. „Merveille de Bolwieller” (10%). (I. Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie dem i n i m 6 0 — 8 0 c m . există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare. Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol. cât şi pentru ceadin atmosferă. iar în ultimul timp prin altoire. prin care se obţin unnumăr mare de plante noi. E l t r e b u i e s ă a i b ă o textură mijlocie. Cele mai indicate pentru alun sunt : marcotajul simplu prin arcuire. materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni. este dăunător.recomandăs o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) . Faţă de lumină. iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă.şi microelemente. cu un pH cuprins între 6. conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%. Vânturile uşoare au o influenţă favorabilă asupra alunului în toatefenofazele. Monilinia etc.0— 7. p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis. butaşi. sud. iunie şi iulie (peste 300 l/m 2 ) şiminime în august-septembrie.8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro. cât şi în atmosferă. Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m 2 . „Tonda gentille delle Langhe” (lO%). Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea. dar mai ales în timpul înfloririi.PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE Specificul producerii materialului săditor La alun. Lumina. Excesul de apă atât din sol.estice şi sud-vestice. 0 m . marcotaj. 1987) Umiditatea. totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21. . scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere. Este o metodă simplă şi uşoară.6 mii buc/ha) .

Altoirea se utilizează puţin. Altoirea. Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor.0 m pe rând) şi agropomicol .Drajonii ca şi marcotele. Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului. alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată. în concentraţie da 1 000 p. În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e . Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C . p r o c e n t u l d e î n r ă d ă c i n a r e a f o s t d e p â n ă l a 1 0 0 % ( „ B a r c e l o n a ” . f o l o s i n d c a portaltoi puieţi şi marcote de C.m. Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate în sistemclasic (5. timp de 28 zile. de prindere şiinexistenţei unor portaltoi corespunzători. trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp. P r i n înlăturarea p e r i c a r p u l u i p r o c e n t u l d e g e r m i n a r e p o a t e c r e ş t e l a 5 3 — 9 1 % .0—6.acid giberelic (G. 1987). perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C.B.0—6. Alunele au germinaţie scăzută (15—30%). t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e .2—69. avellana şi puieţi de C. O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p. Prin această metodă.4 miimarcote/ha (L.m.A . colurna. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoirea în ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoirea în despică.p. p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t. şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I. având un sistem radicular redus. Este o metodă de perspectivă pentru alun.La masă.care a dat 22. lau n e l e s o i u r i . datorită procentului scăzut.5 m între rânduri şi 3. Butăşirea. în verde de la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei. „Butler”). Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 . ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C.3 ).).p. Sistemul de cultură. Înmulţirea prin seminţe.8 mii marcote la ha şi marcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi. Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală.A. metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite.2—28. Botu. tură. care a dat 48.

Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauv o p s e a d e u l e i .20—1. Alegerea sortimentului. utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic.8 m) sauînalt (1. cu 4—10 tulpini. pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii. F o r m a d e coroană dominantă este tufa.0 m perând. A c e s t e a d u r e a z ă 5 — 6 a n i d e l a p l a n t a r e . Î n u l t i m e l e d e c e n i i s .(10—15 mîntre rânduri ş i 7 — 8 m p e r â n d ) . tăind în lemn de 4—5 ani. menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial. F i i n d s p e c i e a n e m o f i l ă . înainte d e dezmugurit. Pentru reuşita plantaţiei. Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală. 300—400 kg/ha sare potasică. sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani).Tehnologia de amenajare. Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna. cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat. Tăierile de formare. lafertilizarea de bază trebuie. motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid i n s o i u r i l e p o l e n i z a t o a r e . r â n d u r i l e t r e b u i e o r i e n t a t e perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor.8 m). La alun tăierile trebuie făcute în iariuarie-februarie. iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat.0 m între rânduri şi 3.Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră.6—0.În perioada de început a diminuării producţiei se aplică tăieri de reîntinerire prin care coroana se reduce cu circa 40%. în acest caz. însă.iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas. Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame.0—4. cu un trunchi de 0. Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite. c u c o r o a n a t i p t u f ă . ca şiluminarea şi aerisirea coroanei. de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând. Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor. Se mai utilizează forma de vasameliorat sau vas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0.ş i e ş a l o n e z e î n f l o r i r e a p e î n t r e a g a p e r i o a d ă d e r e c e p t i v i t a t e a florilor femeieşti. Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivat intensiv. O l u c r a r e s p e c i f i c ă e s t e . Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor. 600— 800 kg/ha superfosfat. În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului distanţele de plantare sunt. aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic. Tăierile de întreţinere.8 m. Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 4 0 t / h a g u n o i .a u înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5. pentru fiecare soi de bază se vor alege 2 —3 soiuri polenizatoare (20—30%) aic ă r o r a m e n ţ i s ă .6—0.

Î n p r i m i i 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m.Fertilizarea organică are o mare i m p o r t a n ţ ă l a a l u n . 80 —100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd.„Prefix” 7. sunt toxici pentru alun. în Turcia. între 15VII şi 15VIII.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă pentru reuşita culturii. se o b ţ i n producţii bune dacă frunzele conţin 2. Botu (1987) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn. Anionii declor. citat de I. i a r c e a d e a z o t s ă c r e a s c ă a n u a l c u 2 0 — 3 5 kg/ha substanţă activă. aerate şi revene. 0.m a r t i e ş i s e î n c o r p o r e a z ă î n s o l c u p r i m a d i s c u i r e . o dată cua r ă t u r a d e bază.2 kg N. Botu (1987) precizează că. iar după anul 4 pe toată suprafaţa.înlăturarea drajonilor şi lăstarilor dincolet.4—3. 1 2 . În primii ani. 1—2 kg/ha . „Ustinex”.şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n şi de fructe. d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică.5%K 2O ş i 0 . Pentru ogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”.3 kg Ca. o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sau plante agro-alimentare. în concentraţii mari.1 kg P2O5.T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I. din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului. după suberificarea scoarţeitrunchiului. Necesarul de apă. „Diuran”.15—0.în plantaţiile pe rod. o g o r u l c o m b i n a t . 100—150 kg/ha N. 4 0 % M g . 10 kg/ha . o g o r u l e r b i c i d a t .40% P2O5 .4 D . 0. Restul de 2/3 din doza de azot se administrează primăvara înf e b r u a r i e . cu unul din următoarele erbicide : 2. m u l c i r e a . Doza de fosfor. se pot înlătura şi chimic. alunul absoarbe din sol18. 2—6 kg/ha . I. se recomandă.5 G etc Sisteme de întreţinere a solului din plantaţiile tinere şi pe rod sunt : ogorul l u c r a t . Carpentieri. 9. Pentru condiţiile ţării noastre. „Casoron”.6—2. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat. 2 5 — 0 . se înlătură manual iar mai târziu. Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe baza diagnozei foliare. f r u n z e l e a n a l i z a t e t r e b u i e recoltate. După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro. 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O. 3 kg/ha etc. 3 k g K 2O şi 16. Arăturile nu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm. L a p l a n t a ţ i i l e t i n e r e f e r t i l i z a r e a c h i m i c ă t r e b u i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N. . În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i p o t a s i u s ă s e m e n ţ i n ă c o n s t a n t ă .5% N . cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor. anual. P e n t r u a f i s e m n i f i c a t i v e . care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor.

C e i m a i p e r i c u l o ş i d ă u n ă t o r i sunt : gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus). Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat. l o p ă t a t e z i l n i c . acarienii. după uscare. Specificul recoltării şi valorificării alunelor.5—2. prin irigare producţia creşte cu 1. bacteriozele (Xanthomonas corylina) şi micozele (Cytosporac o r yl i c o l a . dacă temperatura este de 21°C şi umiditatear e l a t i v ă d e 6 0 — 6 5 % ş i 2 — 3 a n i d a c ă t e m p e r a t u r a s e m e n ţ i n e l a 2 — 4 ° C i a r umiditatea relativă la 65%. nivelat şi tăvălugit. ) . se sortează şi se calibrează. afidele. Fără tratamente fitosanitare. atrofia lăstarilor .După recoltare alunele se condiţionează. G l e o s p o r i u m c o r y l l i . manual sau mecanizat. în care scop fructeles e ţ i n 4 — 6 z i l e l a s o a r e î n s t r a t u r i s u b ţ i r i .Din producţia mondială de alune. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite.În zonele cu regim pluviometric deficitar. cu solul arat. Dintre bolilem a i p ă g u b i t o a r e s u n t : virozele (mozaicul alunului . Recoltarea fără involucru se face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat.7 t/ha. Combaterea bolilor şi dăunătorilor. insectele „miniere” etc. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere. atrofiaf r u c t e l o r ş . la cei amplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat. Recoltarea cu involucru se recomandă la pomii tineri. Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate. Pentru păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%. i a r p e l i c u l a c e s e p a r ă s ă m â n ţ a d e pericarp devine brun-roşcată. Alunele se pot recolta cu sau fără involucru. Regimul de irigare se stabileşte astfel încâtu m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm. ploşniţele. P h y l l a c t i n i a s u f f u l t a . s a u s e i n t r o d u c î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C. el se detaşează mai greu de fruct. ) . Recoltarea începe când fructelea u a j u n s l a d i m e n s i u n i l e s p e c i f i c e s o i u l u i . a .B o t r y t i s c i n e r e a e t c . Pagube mai mici pot produce sfredelitorul alunului (Oberca linaris). 90% se comercializează sub formă de . Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite. bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. Monilinia fructigena. deoarece.

i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă .aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă .