Pentru detalii complete legate de cultivarea alunilor micorizati cu spori de trufa (preturi, rentabilitate, recoltare, investitie, profit) vizitati

www.cultivareatrufelor.eu ,iar pentru intrebari si detalii ne puteti contacta la 0724388049 sau adresa de mail trufe_romania@yahoo.com

Cultura Alunului
IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE Importanţă. Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătc o n ţ i n e 3 , 5 0 % a p ă ; 1 5 , 5 8 % m a t e r i i a z o t a t e ; 6 1 , 1 6 % m a t e r i i g r a s e ; 1 3 , 2 2 % materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0,39 mg/100 g ; B 20 , 2 1 m g / 1 0 0 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9 — 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) . Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, Caraş-Severin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Specii şi soiuriSpecii. În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte aucontribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1). Soiuri. Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”,„Lambert alb” etc.Î n prezent, S.C.P.P. Vâlcea, specializată în cultura alunului,

Înmulţirea prin marcotaj.6 mii buc/ha) .şi microelemente.PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE Specificul producerii materialului săditor La alun. scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere. alunul are cerinţe mijlocii ce sunt satisfăcute peîntreg teritoriul ţării noastre. i a r a p a f r e a t i c ă s ă f i e s u b 1 . să fie permeabil pentru apă şi aer.recomandăs o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) . cât şi în atmosferă. Aerul. materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni.. 0 m . cât şi pentru ceadin atmosferă.estice şi sud-vestice. Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie dem i n i m 6 0 — 8 0 c m . Înmulţirea prin drajoni. iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă. este dăunător. totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21. „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) . (I. conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%. „Tonda gentille delle Langhe” (lO%). butaşi. 1987) Umiditatea. sudice. Monilinia etc. ş i d u p ă maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor. Solul.). marcotaj. Faţă de lumină. 5 — 2 . Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m 2 . cu un pH cuprins între 6. „Ennis” (10%). Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol. B otu şi colab. p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis.8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro. iar în ultimul timp prin altoire. „Merveille de Bolwieller” (10%). Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea. prin care se obţin unnumăr mare de plante noi. când asigură p o l e n i z a r e a . Cerinţele sunt maxime în lunile mai. Lumina. Este o metodă simplă şi uşoară. iunie şi iulie (peste 300 l/m 2 ) şiminime în august-septembrie. dar mai ales în timpul înfloririi. E l t r e b u i e s ă a i b ă o textură mijlocie. . sud. Cele mai indicate pentru alun sunt : marcotajul simplu prin arcuire.0— 7. Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%. materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) . Excesul de apă atât din sol. În zona submontană şi a dealurilor înalte a l u n u l trebuie amplasat pe expoziţiile estice. Vânturile uşoare au o influenţă favorabilă asupra alunului în toatefenofazele. există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare. „ Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%).

m. O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p.p. Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor. Alunele au germinaţie scăzută (15—30%). În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e . Altoirea. P r i n înlăturarea p e r i c a r p u l u i p r o c e n t u l d e g e r m i n a r e p o a t e c r e ş t e l a 5 3 — 9 1 % . p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t.m. „Butler”). Este o metodă de perspectivă pentru alun. tură. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoirea în ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoirea în despică. şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I.A. în verde de la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei. Altoirea se utilizează puţin. de prindere şiinexistenţei unor portaltoi corespunzători. Sistemul de cultură. 1987). lau n e l e s o i u r i .La masă. în concentraţie da 1 000 p. Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului. Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 . datorită procentului scăzut.8 mii marcote la ha şi marcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi. Prin această metodă.p. metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite.B. Botu. alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată. Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală. t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e . Înmulţirea prin seminţe. f o l o s i n d c a portaltoi puieţi şi marcote de C.A .0 m pe rând) şi agropomicol .). p r o c e n t u l d e î n r ă d ă c i n a r e a f o s t d e p â n ă l a 1 0 0 % ( „ B a r c e l o n a ” .2—69. Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C . perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C. colurna.5 m între rânduri şi 3.2—28. Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate în sistemclasic (5. ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C.0—6. Butăşirea. trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp. timp de 28 zile.0—6.care a dat 22. având un sistem radicular redus. avellana şi puieţi de C. care a dat 48.Drajonii ca şi marcotele.4 miimarcote/ha (L.3 ).acid giberelic (G.

însă. Tăierile de întreţinere. Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite. menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial. utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic. O l u c r a r e s p e c i f i c ă e s t e .ş i e ş a l o n e z e î n f l o r i r e a p e î n t r e a g a p e r i o a d ă d e r e c e p t i v i t a t e a florilor femeieşti.Tehnologia de amenajare. F i i n d s p e c i e a n e m o f i l ă . Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauv o p s e a d e u l e i .6—0. Tăierile de formare.8 m). înainte d e dezmugurit. sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani).În perioada de început a diminuării producţiei se aplică tăieri de reîntinerire prin care coroana se reduce cu circa 40%. cu un trunchi de 0.20—1. în acest caz. tăind în lemn de 4—5 ani. ca şiluminarea şi aerisirea coroanei.0 m perând.Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră. Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală. Pentru reuşita plantaţiei. cu 4—10 tulpini. 600— 800 kg/ha superfosfat. Se mai utilizează forma de vasameliorat sau vas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0. cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat. La alun tăierile trebuie făcute în iariuarie-februarie.0 m între rânduri şi 3. de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând. Î n u l t i m e l e d e c e n i i s . Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna. motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor. pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii.8 m.iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas.8 m) sauînalt (1. aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic.6—0.a u înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5. Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor. Alegerea sortimentului. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid i n s o i u r i l e p o l e n i z a t o a r e . iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat. Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivat intensiv. c u c o r o a n a t i p t u f ă . Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor. Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 4 0 t / h a g u n o i . 300—400 kg/ha sare potasică. Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame.(10—15 mîntre rânduri ş i 7 — 8 m p e r â n d ) . În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului distanţele de plantare sunt. pentru fiecare soi de bază se vor alege 2 —3 soiuri polenizatoare (20—30%) aic ă r o r a m e n ţ i s ă . F o r m a d e coroană dominantă este tufa.0—4. r â n d u r i l e t r e b u i e o r i e n t a t e perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor. A c e s t e a d u r e a z ă 5 — 6 a n i d e l a p l a n t a r e . lafertilizarea de bază trebuie.

după suberificarea scoarţeitrunchiului.şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n şi de fructe.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă pentru reuşita culturii.2 kg N. După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro.4 D . d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică.3 kg Ca. o g o r u l e r b i c i d a t . Carpentieri. anual. care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor. 1 2 . „Casoron”. 9. 0.5%K 2O ş i 0 . f r u n z e l e a n a l i z a t e t r e b u i e recoltate. sunt toxici pentru alun. Arăturile nu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm.15—0.T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I.m a r t i e ş i s e î n c o r p o r e a z ă î n s o l c u p r i m a d i s c u i r e . Necesarul de apă. I. cu unul din următoarele erbicide : 2. m u l c i r e a .6—2. 4 0 % M g . o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sau plante agro-alimentare.5% N .5 G etc Sisteme de întreţinere a solului din plantaţiile tinere şi pe rod sunt : ogorul l u c r a t . În primii ani. „Ustinex”. aerate şi revene. citat de I. Pentru ogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”. i a r c e a d e a z o t s ă c r e a s c ă a n u a l c u 2 0 — 3 5 kg/ha substanţă activă. 80 —100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd.Fertilizarea organică are o mare i m p o r t a n ţ ă l a a l u n . 100—150 kg/ha N. Pentru condiţiile ţării noastre. În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i p o t a s i u s ă s e m e n ţ i n ă c o n s t a n t ă . cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor.înlăturarea drajonilor şi lăstarilor dincolet. 3 k g K 2O şi 16. o dată cua r ă t u r a d e bază. 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O.40% P2O5 . Anionii declor. 2—6 kg/ha . . 0. Botu (1987) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn. Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe baza diagnozei foliare.în plantaţiile pe rod. alunul absoarbe din sol18. Botu (1987) precizează că. L a p l a n t a ţ i i l e t i n e r e f e r t i l i z a r e a c h i m i c ă t r e b u i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N. 3 kg/ha etc. între 15VII şi 15VIII. se pot înlătura şi chimic. Î n p r i m i i 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat.4—3. P e n t r u a f i s e m n i f i c a t i v e . 1—2 kg/ha . în concentraţii mari. din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului.1 kg P2O5. 10 kg/ha .„Prefix” 7. 2 5 — 0 . „Diuran”. o g o r u l c o m b i n a t . iar după anul 4 pe toată suprafaţa. se recomandă. se înlătură manual iar mai târziu. Restul de 2/3 din doza de azot se administrează primăvara înf e b r u a r i e . se o b ţ i n producţii bune dacă frunzele conţin 2. Doza de fosfor. în Turcia.

Din producţia mondială de alune. la cei amplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat.5—2. Recoltarea fără involucru se face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat. dacă temperatura este de 21°C şi umiditatear e l a t i v ă d e 6 0 — 6 5 % ş i 2 — 3 a n i d a c ă t e m p e r a t u r a s e m e n ţ i n e l a 2 — 4 ° C i a r umiditatea relativă la 65%. Monilinia fructigena. Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite.B o t r y t i s c i n e r e a e t c . s a u s e i n t r o d u c î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C. prin irigare producţia creşte cu 1. atrofia lăstarilor .După recoltare alunele se condiţionează. Pagube mai mici pot produce sfredelitorul alunului (Oberca linaris). deoarece. se sortează şi se calibrează. 90% se comercializează sub formă de . insectele „miniere” etc. după uscare. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere.În zonele cu regim pluviometric deficitar. el se detaşează mai greu de fruct. Specificul recoltării şi valorificării alunelor. afidele. bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. P h y l l a c t i n i a s u f f u l t a . Fără tratamente fitosanitare. Alunele se pot recolta cu sau fără involucru. Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat. ploşniţele. atrofiaf r u c t e l o r ş . bacteriozele (Xanthomonas corylina) şi micozele (Cytosporac o r yl i c o l a .7 t/ha. i a r p e l i c u l a c e s e p a r ă s ă m â n ţ a d e pericarp devine brun-roşcată. l o p ă t a t e z i l n i c . G l e o s p o r i u m c o r y l l i . Dintre bolilem a i p ă g u b i t o a r e s u n t : virozele (mozaicul alunului . ) . manual sau mecanizat. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite. acarienii. Regimul de irigare se stabileşte astfel încâtu m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm. Recoltarea cu involucru se recomandă la pomii tineri. în care scop fructeles e ţ i n 4 — 6 z i l e l a s o a r e î n s t r a t u r i s u b ţ i r i . cu solul arat. nivelat şi tăvălugit. Pentru păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%. Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate. Recoltarea începe când fructelea u a j u n s l a d i m e n s i u n i l e s p e c i f i c e s o i u l u i . a . ) . C e i m a i p e r i c u l o ş i d ă u n ă t o r i sunt : gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus).

aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă . i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful