Pentru detalii complete legate de cultivarea alunilor micorizati cu spori de trufa (preturi, rentabilitate, recoltare, investitie, profit) vizitati

www.cultivareatrufelor.eu ,iar pentru intrebari si detalii ne puteti contacta la 0724388049 sau adresa de mail trufe_romania@yahoo.com

Cultura Alunului
IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE Importanţă. Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătc o n ţ i n e 3 , 5 0 % a p ă ; 1 5 , 5 8 % m a t e r i i a z o t a t e ; 6 1 , 1 6 % m a t e r i i g r a s e ; 1 3 , 2 2 % materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0,39 mg/100 g ; B 20 , 2 1 m g / 1 0 0 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9 — 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) . Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, Caraş-Severin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Specii şi soiuriSpecii. În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte aucontribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1). Soiuri. Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”,„Lambert alb” etc.Î n prezent, S.C.P.P. Vâlcea, specializată în cultura alunului,

există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare. să fie permeabil pentru apă şi aer. cu un pH cuprins între 6. totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21. iar în ultimul timp prin altoire. ş i d u p ă maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor. Faţă de lumină. butaşi. Lumina. Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea.şi microelemente. prin care se obţin unnumăr mare de plante noi. cât şi pentru ceadin atmosferă. p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis. . Cerinţele sunt maxime în lunile mai.6 mii buc/ha) . Înmulţirea prin drajoni. alunul are cerinţe mijlocii ce sunt satisfăcute peîntreg teritoriul ţării noastre. Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol. materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni. sud. Înmulţirea prin marcotaj. iunie şi iulie (peste 300 l/m 2 ) şiminime în august-septembrie. Excesul de apă atât din sol. Cele mai indicate pentru alun sunt : marcotajul simplu prin arcuire.0— 7. 0 m . 1987) Umiditatea. materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) . „Merveille de Bolwieller” (10%). Vânturile uşoare au o influenţă favorabilă asupra alunului în toatefenofazele. „Ennis” (10%).PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE Specificul producerii materialului săditor La alun. când asigură p o l e n i z a r e a . cât şi în atmosferă. (I. În zona submontană şi a dealurilor înalte a l u n u l trebuie amplasat pe expoziţiile estice.. Monilinia etc. Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie dem i n i m 6 0 — 8 0 c m . B otu şi colab. iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă.8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro. „ Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%). Solul. scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere. Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m 2 . E l t r e b u i e s ă a i b ă o textură mijlocie. „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) . i a r a p a f r e a t i c ă s ă f i e s u b 1 . marcotaj. „Tonda gentille delle Langhe” (lO%). este dăunător. conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%. Aerul. 5 — 2 .estice şi sud-vestice. Este o metodă simplă şi uşoară. dar mai ales în timpul înfloririi. sudice. Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%.).recomandăs o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) .

alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată. Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 . avellana şi puieţi de C.). O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p. Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C . Prin această metodă. Botu. p r o c e n t u l d e î n r ă d ă c i n a r e a f o s t d e p â n ă l a 1 0 0 % ( „ B a r c e l o n a ” .La masă. P r i n înlăturarea p e r i c a r p u l u i p r o c e n t u l d e g e r m i n a r e p o a t e c r e ş t e l a 5 3 — 9 1 % . Alunele au germinaţie scăzută (15—30%).0 m pe rând) şi agropomicol .m.0—6.2—69.m. Este o metodă de perspectivă pentru alun. timp de 28 zile. Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală. lau n e l e s o i u r i . Sistemul de cultură. f o l o s i n d c a portaltoi puieţi şi marcote de C. Înmulţirea prin seminţe. Altoirea se utilizează puţin. care a dat 48. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoirea în ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoirea în despică. tură. ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C. şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I.A. În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e . „Butler”).4 miimarcote/ha (L.acid giberelic (G. p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t. Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor. Altoirea.care a dat 22.3 ). trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp. t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e . având un sistem radicular redus.8 mii marcote la ha şi marcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi. datorită procentului scăzut. perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C.2—28. în verde de la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei. 1987). Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate în sistemclasic (5.B.p. de prindere şiinexistenţei unor portaltoi corespunzători. în concentraţie da 1 000 p.5 m între rânduri şi 3.0—6. metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite. colurna.p. Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului.Drajonii ca şi marcotele. Butăşirea.A .

r â n d u r i l e t r e b u i e o r i e n t a t e perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor. 600— 800 kg/ha superfosfat. cu 4—10 tulpini. Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite. tăind în lemn de 4—5 ani. Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 4 0 t / h a g u n o i . înainte d e dezmugurit. Tăierile de formare. ca şiluminarea şi aerisirea coroanei. iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat.(10—15 mîntre rânduri ş i 7 — 8 m p e r â n d ) .20—1. în acest caz. pentru fiecare soi de bază se vor alege 2 —3 soiuri polenizatoare (20—30%) aic ă r o r a m e n ţ i s ă . Alegerea sortimentului. aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic.8 m). La alun tăierile trebuie făcute în iariuarie-februarie. Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală. pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii. menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial. Pentru reuşita plantaţiei. c u c o r o a n a t i p t u f ă . Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna. utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic. sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani).În perioada de început a diminuării producţiei se aplică tăieri de reîntinerire prin care coroana se reduce cu circa 40%. Se mai utilizează forma de vasameliorat sau vas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0. O l u c r a r e s p e c i f i c ă e s t e .0 m între rânduri şi 3.6—0.6—0. lafertilizarea de bază trebuie. În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului distanţele de plantare sunt.Tehnologia de amenajare. Î n u l t i m e l e d e c e n i i s . însă.ş i e ş a l o n e z e î n f l o r i r e a p e î n t r e a g a p e r i o a d ă d e r e c e p t i v i t a t e a florilor femeieşti.8 m. F i i n d s p e c i e a n e m o f i l ă . F o r m a d e coroană dominantă este tufa.iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas. 300—400 kg/ha sare potasică. de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând. A c e s t e a d u r e a z ă 5 — 6 a n i d e l a p l a n t a r e . Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor.0—4.0 m perând. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid i n s o i u r i l e p o l e n i z a t o a r e .8 m) sauînalt (1.Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră. Tăierile de întreţinere. Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor. cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat. cu un trunchi de 0. Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauv o p s e a d e u l e i .a u înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5. motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor. Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivat intensiv. Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame.

se înlătură manual iar mai târziu. 0. Necesarul de apă. i a r c e a d e a z o t s ă c r e a s c ă a n u a l c u 2 0 — 3 5 kg/ha substanţă activă. Pentru condiţiile ţării noastre. 10 kg/ha .5% N . P e n t r u a f i s e m n i f i c a t i v e . 0. 9. 4 0 % M g . 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat. „Casoron”.4 D .„Prefix” 7. L a p l a n t a ţ i i l e t i n e r e f e r t i l i z a r e a c h i m i c ă t r e b u i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N. Restul de 2/3 din doza de azot se administrează primăvara înf e b r u a r i e .5 G etc Sisteme de întreţinere a solului din plantaţiile tinere şi pe rod sunt : ogorul l u c r a t . Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe baza diagnozei foliare. Botu (1987) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn. După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro. 100—150 kg/ha N. o dată cua r ă t u r a d e bază.3 kg Ca. o g o r u l c o m b i n a t . 3 k g K 2O şi 16. . m u l c i r e a . anual. se pot înlătura şi chimic. În primii ani. în Turcia. iar după anul 4 pe toată suprafaţa. din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului. „Diuran”. Anionii declor.T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I.înlăturarea drajonilor şi lăstarilor dincolet. 1—2 kg/ha . sunt toxici pentru alun.6—2. 2—6 kg/ha . d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică. o g o r u l e r b i c i d a t . cu unul din următoarele erbicide : 2.şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n şi de fructe. alunul absoarbe din sol18.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă pentru reuşita culturii. „Ustinex”.2 kg N. se recomandă. între 15VII şi 15VIII. cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor.m a r t i e ş i s e î n c o r p o r e a z ă î n s o l c u p r i m a d i s c u i r e . în concentraţii mari. Carpentieri. se o b ţ i n producţii bune dacă frunzele conţin 2. În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i p o t a s i u s ă s e m e n ţ i n ă c o n s t a n t ă .Fertilizarea organică are o mare i m p o r t a n ţ ă l a a l u n . o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sau plante agro-alimentare. 1 2 . care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor. după suberificarea scoarţeitrunchiului. 3 kg/ha etc. I.1 kg P2O5. Botu (1987) precizează că. aerate şi revene. Pentru ogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”. 2 5 — 0 . Doza de fosfor.15—0.în plantaţiile pe rod.4—3.40% P2O5 . f r u n z e l e a n a l i z a t e t r e b u i e recoltate.5%K 2O ş i 0 . Î n p r i m i i 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m. citat de I. Arăturile nu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm. 80 —100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd.

deoarece. dacă temperatura este de 21°C şi umiditatear e l a t i v ă d e 6 0 — 6 5 % ş i 2 — 3 a n i d a c ă t e m p e r a t u r a s e m e n ţ i n e l a 2 — 4 ° C i a r umiditatea relativă la 65%. cu solul arat.5—2. atrofia lăstarilor . insectele „miniere” etc. la cei amplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat. Specificul recoltării şi valorificării alunelor. Alunele se pot recolta cu sau fără involucru. Recoltarea fără involucru se face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat. Regimul de irigare se stabileşte astfel încâtu m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm. ploşniţele. P h y l l a c t i n i a s u f f u l t a . ) . l o p ă t a t e z i l n i c . Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate. afidele. Recoltarea începe când fructelea u a j u n s l a d i m e n s i u n i l e s p e c i f i c e s o i u l u i . prin irigare producţia creşte cu 1. Combaterea bolilor şi dăunătorilor.7 t/ha. a . se sortează şi se calibrează. Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat. în care scop fructeles e ţ i n 4 — 6 z i l e l a s o a r e î n s t r a t u r i s u b ţ i r i .În zonele cu regim pluviometric deficitar. Monilinia fructigena. nivelat şi tăvălugit. Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite. Recoltarea cu involucru se recomandă la pomii tineri. bacteriozele (Xanthomonas corylina) şi micozele (Cytosporac o r yl i c o l a . Pagube mai mici pot produce sfredelitorul alunului (Oberca linaris). atrofiaf r u c t e l o r ş . C e i m a i p e r i c u l o ş i d ă u n ă t o r i sunt : gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus). după uscare. i a r p e l i c u l a c e s e p a r ă s ă m â n ţ a d e pericarp devine brun-roşcată. s a u s e i n t r o d u c î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C. Fără tratamente fitosanitare. Dintre bolilem a i p ă g u b i t o a r e s u n t : virozele (mozaicul alunului . bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. manual sau mecanizat. el se detaşează mai greu de fruct. acarienii. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite. G l e o s p o r i u m c o r y l l i .B o t r y t i s c i n e r e a e t c . 90% se comercializează sub formă de . Pentru păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%. ) .Din producţia mondială de alune.După recoltare alunele se condiţionează. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere.

aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă . i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful