Pentru detalii complete legate de cultivarea alunilor micorizati cu spori de trufa (preturi, rentabilitate, recoltare, investitie, profit) vizitati

www.cultivareatrufelor.eu ,iar pentru intrebari si detalii ne puteti contacta la 0724388049 sau adresa de mail trufe_romania@yahoo.com

Cultura Alunului
IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE Importanţă. Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătc o n ţ i n e 3 , 5 0 % a p ă ; 1 5 , 5 8 % m a t e r i i a z o t a t e ; 6 1 , 1 6 % m a t e r i i g r a s e ; 1 3 , 2 2 % materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0,39 mg/100 g ; B 20 , 2 1 m g / 1 0 0 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9 — 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) . Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, Caraş-Severin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Specii şi soiuriSpecii. În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte aucontribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1). Soiuri. Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”,„Lambert alb” etc.Î n prezent, S.C.P.P. Vâlcea, specializată în cultura alunului,

„Tonda gentille delle Langhe” (lO%). p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis. Faţă de lumină.6 mii buc/ha) . Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie dem i n i m 6 0 — 8 0 c m .). Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol. scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere. Excesul de apă atât din sol. cât şi pentru ceadin atmosferă. alunul are cerinţe mijlocii ce sunt satisfăcute peîntreg teritoriul ţării noastre. Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m 2 . Vânturile uşoare au o influenţă favorabilă asupra alunului în toatefenofazele. materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni. Aerul. butaşi. să fie permeabil pentru apă şi aer.recomandăs o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) .. 0 m . „ Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%). există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare. Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%. iar în ultimul timp prin altoire. marcotaj. „Merveille de Bolwieller” (10%).estice şi sud-vestice. 5 — 2 .0— 7. când asigură p o l e n i z a r e a . totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21. Înmulţirea prin marcotaj. . Cerinţele sunt maxime în lunile mai.şi microelemente.8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro. sudice. 1987) Umiditatea. este dăunător. prin care se obţin unnumăr mare de plante noi. „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) . conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%. cât şi în atmosferă. B otu şi colab. Este o metodă simplă şi uşoară.PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE Specificul producerii materialului săditor La alun. (I. iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă. Lumina. sud. „Ennis” (10%). E l t r e b u i e s ă a i b ă o textură mijlocie. Solul. Monilinia etc. cu un pH cuprins între 6. materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) . dar mai ales în timpul înfloririi. Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea. Cele mai indicate pentru alun sunt : marcotajul simplu prin arcuire. În zona submontană şi a dealurilor înalte a l u n u l trebuie amplasat pe expoziţiile estice. iunie şi iulie (peste 300 l/m 2 ) şiminime în august-septembrie. ş i d u p ă maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor. i a r a p a f r e a t i c ă s ă f i e s u b 1 . Înmulţirea prin drajoni.

8 mii marcote la ha şi marcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi. care a dat 48. timp de 28 zile.0—6. „Butler”).2—28. având un sistem radicular redus. Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate în sistemclasic (5. ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C.A.p. şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I. Prin această metodă. Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C . colurna. O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p. Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală. Este o metodă de perspectivă pentru alun. Înmulţirea prin seminţe. Botu. p r o c e n t u l d e î n r ă d ă c i n a r e a f o s t d e p â n ă l a 1 0 0 % ( „ B a r c e l o n a ” .0 m pe rând) şi agropomicol . metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite. lau n e l e s o i u r i .4 miimarcote/ha (L. Butăşirea. Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului. f o l o s i n d c a portaltoi puieţi şi marcote de C. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoirea în ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoirea în despică. tură. Alunele au germinaţie scăzută (15—30%).p.B.acid giberelic (G.m. p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t. perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C.Drajonii ca şi marcotele.0—6. alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată. Altoirea se utilizează puţin.care a dat 22. avellana şi puieţi de C. Sistemul de cultură.2—69. t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e . trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp. P r i n înlăturarea p e r i c a r p u l u i p r o c e n t u l d e g e r m i n a r e p o a t e c r e ş t e l a 5 3 — 9 1 % . Altoirea.3 ).A . În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e .5 m între rânduri şi 3. Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 . datorită procentului scăzut.La masă. de prindere şiinexistenţei unor portaltoi corespunzători. în concentraţie da 1 000 p.m. 1987). în verde de la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei.). Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor.

însă. de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând. Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 4 0 t / h a g u n o i .iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas. O l u c r a r e s p e c i f i c ă e s t e . menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial. Alegerea sortimentului. pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii.8 m) sauînalt (1. Pentru reuşita plantaţiei. r â n d u r i l e t r e b u i e o r i e n t a t e perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor. Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor.În perioada de început a diminuării producţiei se aplică tăieri de reîntinerire prin care coroana se reduce cu circa 40%. sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani). Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivat intensiv. În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului distanţele de plantare sunt. pentru fiecare soi de bază se vor alege 2 —3 soiuri polenizatoare (20—30%) aic ă r o r a m e n ţ i s ă .0 m perând. Tăierile de formare. motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor. Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauv o p s e a d e u l e i . Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite. F o r m a d e coroană dominantă este tufa. cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat. Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame. utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic. Se mai utilizează forma de vasameliorat sau vas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0. înainte d e dezmugurit. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid i n s o i u r i l e p o l e n i z a t o a r e . c u c o r o a n a t i p t u f ă . 300—400 kg/ha sare potasică.ş i e ş a l o n e z e î n f l o r i r e a p e î n t r e a g a p e r i o a d ă d e r e c e p t i v i t a t e a florilor femeieşti.6—0. F i i n d s p e c i e a n e m o f i l ă . A c e s t e a d u r e a z ă 5 — 6 a n i d e l a p l a n t a r e . iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat. aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic. lafertilizarea de bază trebuie. cu un trunchi de 0. Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor. La alun tăierile trebuie făcute în iariuarie-februarie.a u înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5.(10—15 mîntre rânduri ş i 7 — 8 m p e r â n d ) . Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna.6—0. Î n u l t i m e l e d e c e n i i s . Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală. ca şiluminarea şi aerisirea coroanei. 600— 800 kg/ha superfosfat.8 m).8 m. tăind în lemn de 4—5 ani. Tăierile de întreţinere.20—1. cu 4—10 tulpini.0—4.Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră.0 m între rânduri şi 3. în acest caz.Tehnologia de amenajare.

Î n p r i m i i 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m. „Casoron”. d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică. o g o r u l c o m b i n a t . În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i p o t a s i u s ă s e m e n ţ i n ă c o n s t a n t ă . 1 2 .5%K 2O ş i 0 . „Diuran”. 100—150 kg/ha N.înlăturarea drajonilor şi lăstarilor dincolet.3 kg Ca.5 G etc Sisteme de întreţinere a solului din plantaţiile tinere şi pe rod sunt : ogorul l u c r a t . alunul absoarbe din sol18. Arăturile nu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm. „Ustinex”.4—3.15—0. care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor. anual. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat. 2—6 kg/ha .5% N . cu unul din următoarele erbicide : 2. P e n t r u a f i s e m n i f i c a t i v e . 10 kg/ha .Fertilizarea organică are o mare i m p o r t a n ţ ă l a a l u n . se recomandă.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă pentru reuşita culturii.şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n şi de fructe. cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor. Carpentieri. sunt toxici pentru alun.m a r t i e ş i s e î n c o r p o r e a z ă î n s o l c u p r i m a d i s c u i r e . Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe baza diagnozei foliare. iar după anul 4 pe toată suprafaţa. După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro. se o b ţ i n producţii bune dacă frunzele conţin 2. 4 0 % M g . în Turcia. Doza de fosfor. în concentraţii mari. 80 —100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd. 2 5 — 0 . 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O. o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sau plante agro-alimentare. aerate şi revene. 0. 1—2 kg/ha .T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I.2 kg N. citat de I. Pentru ogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”. Botu (1987) precizează că. Restul de 2/3 din doza de azot se administrează primăvara înf e b r u a r i e . 3 k g K 2O şi 16. i a r c e a d e a z o t s ă c r e a s c ă a n u a l c u 2 0 — 3 5 kg/ha substanţă activă. 3 kg/ha etc.6—2. 0.„Prefix” 7. după suberificarea scoarţeitrunchiului. I. Anionii declor. 9. Necesarul de apă.4 D . se pot înlătura şi chimic. o dată cua r ă t u r a d e bază.40% P2O5 . se înlătură manual iar mai târziu. între 15VII şi 15VIII. din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului.1 kg P2O5. În primii ani. o g o r u l e r b i c i d a t . Botu (1987) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn. Pentru condiţiile ţării noastre. f r u n z e l e a n a l i z a t e t r e b u i e recoltate.în plantaţiile pe rod. m u l c i r e a . L a p l a n t a ţ i i l e t i n e r e f e r t i l i z a r e a c h i m i c ă t r e b u i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N. .

a . se sortează şi se calibrează. s a u s e i n t r o d u c î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C. Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate. în care scop fructeles e ţ i n 4 — 6 z i l e l a s o a r e î n s t r a t u r i s u b ţ i r i . bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. ) . afidele. bacteriozele (Xanthomonas corylina) şi micozele (Cytosporac o r yl i c o l a . nivelat şi tăvălugit. i a r p e l i c u l a c e s e p a r ă s ă m â n ţ a d e pericarp devine brun-roşcată. P h y l l a c t i n i a s u f f u l t a .Din producţia mondială de alune.B o t r y t i s c i n e r e a e t c . Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite. insectele „miniere” etc.5—2. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite. 90% se comercializează sub formă de . l o p ă t a t e z i l n i c . G l e o s p o r i u m c o r y l l i . prin irigare producţia creşte cu 1. Combaterea bolilor şi dăunătorilor. cu solul arat. acarienii. după uscare. C e i m a i p e r i c u l o ş i d ă u n ă t o r i sunt : gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus). Monilinia fructigena. Recoltarea cu involucru se recomandă la pomii tineri. Dintre bolilem a i p ă g u b i t o a r e s u n t : virozele (mozaicul alunului . deoarece. dacă temperatura este de 21°C şi umiditatear e l a t i v ă d e 6 0 — 6 5 % ş i 2 — 3 a n i d a c ă t e m p e r a t u r a s e m e n ţ i n e l a 2 — 4 ° C i a r umiditatea relativă la 65%. atrofiaf r u c t e l o r ş . atrofia lăstarilor . ) .7 t/ha.După recoltare alunele se condiţionează. Regimul de irigare se stabileşte astfel încâtu m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm. Fără tratamente fitosanitare. Pentru păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%. Recoltarea fără involucru se face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat. manual sau mecanizat. el se detaşează mai greu de fruct. la cei amplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat. Alunele se pot recolta cu sau fără involucru. Pagube mai mici pot produce sfredelitorul alunului (Oberca linaris). ploşniţele. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere. Specificul recoltării şi valorificării alunelor.În zonele cu regim pluviometric deficitar. Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat. Recoltarea începe când fructelea u a j u n s l a d i m e n s i u n i l e s p e c i f i c e s o i u l u i .

aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă . i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă .