UNIVERSITATEA PETROL GAZE din PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA MANAGEMENT INTEPRINDEREA IN MEDIUL COMPETITIV STUDIU DE CAZ

REALIZAT LA SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL STUDENT: ANUL II - GRUPA ANUL UNIVERSITAR 2009-2010 CUPRINS Cap1. Prezentarea generala a firmei........................pag.3 1.1 1.2 1.3 Scurt istoric...............................pag.3 Obiectul de activitate.......................... pag.3 Resursele inteprinderii..........................pag.4 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.4. Resursele financiare........................pag.4 Resursele materiale........................ pag.5 Resursele umane......................... pag.7

Caracterizarea economico financiara a activitatii firmei.............pag.10

Cap. 2 Implicarea factorilor de mediu in activitatea firmei.............. pag.10 2.1. Macromediul firmei si influenta componentelor acestuia asupra activitatii 2.2. Micromediul firmei si influenta componentelor..................pag.12 2.3. Prezentarea relatiei firmei si piata...................... pag.13 2.4. Obiectivele economice ale inteprinderii in conditiile pietei concurentiale........pag.14 Cap.3 Functiile inteprinderii.......................... pag.15 3.1. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a inteprinderii. pag.15 3.2. Interdependenta functiunilor inteprinderii............... pag.15 Cap. 4 Structura organizatorica, expresie a organizarii formale a inteprinderii........pag.16 4.1. Prezentarea structurii organizatorice functionale.............pag.16 inteprinderii..pag.10

4.2. Prezentarea structurii organizatorice operationale............. pag.17 4.3.Documente de formalizare a structurii organizatorice ( ROF, organigrama, fisa postului ).......................pag.19 4.4.Posibilitati de perfectionare a structurii organizatorice...........pag.25 4.5.Organizarea informala a inteprinderii................. pag.26 4.5.1. 4.5.2. Tipuri de grupuri in organizarea informala...........pag.26 Avantajele si dezavantajele organizarii informale.......pag.26

Cap. 5 Strategii economice ale inteprinderii, planul ca instrument de concretizare si realizarea lor................................pag.27 5.1. Elaborarea strategiei economice a inteprinderii................pag.28 5.2. Elaborarea planului economic a inteprinderii................pag.28 5.3. Elaborarea planului de afaceri a inteprinderii................pag.30 Cap. 6 Eficienta economica a activitatii economice...................pag.32 6.1. Indicatori de exprimare a eficientei economice : prezentarea, calculul si analiza indicatori...................................pag.36 6.2. Posibilitatea de crestere a eficientei economice...............pag.38 Concluzii / Propuneri BIBLIOGRAFIE...............................pag.41 acestor

CAP.1 PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1.1.Scurt istoric Dalkia, o societate membra a Grupului Veolia Environnement Veolia Environnement este lider mondial in domeniul serviciilor legate de mediul inconjurator, cu filiale in 84 de tari din intreaga lume. Fiind singura companie activa pe intreg lantul serviciilor legate de mediu, Veolia Environnement ofera clientilor sai solutii cuprinzatoare si personalizate pentru orice problema care priveste mediul inconjurator. Filialele grupului sunt Veolia Energie (Dalkia), Veolia Apa (Apanova), Veolia Transport si Veolia Servicii pentru Mediu.

Veolia Environnement are o experienta de peste 50 de ani si deserveste clienti din peste 60 de tari, si EDF[1], lider european in domeniul electricitatii. Mai ales in tarile Europei Centrale si de Est, cei 8 000 de colaboratori ai Dalkia gestioneaza 150 retele de incalzire si aproape 2 000 de instalatii, cu o putere globala de 10 000 MW termici. Grupul Dalkia este prezent in 38 de tari Prezenta in Romania din 1992, Dalkia este partenera a Municipalitatilor, pentru gestiunea serviciilor publice de termoficare, si a firmelor industriale, pentru gestiunea sistemelor energetice ale acestora in cadrul filialelor sale : Dalkia Termo Prahova la Ploiesti, Dalkia Romania la Alba-Iulia si Tulcea Dalkia Termo Prahova a luat fiinta in mai 2004 si este rezultatul unui parteneriat intre Dalkia Romania, Consiliul Local al Municipiului Ploiesti si Consiliul Judetean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judetului Prahova de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem de productie - transport - distributie. 1.2. Obiectul de activitate

Domeniul principal de activitate: COD CAEN 403 - Productia si distributia energiei termice si a apei calde, respectiv productia, transportul, distributia si furnizarea energiei termice, Activitatea principala:

COD CAEN 4531 - Productia si distributia energiei termice si a apei calde

Societatea produce energie electrica si termica in regim de cogenerare la centrala termoelectrica de la Brazi, fiind unicul furnizor de apa calda si caldura pentru locuitorii orasului Ploiesti, oferind cel mai ecologic, sigur, ieftin si performant sistem de Incalzire a locuintei. Centrala electrica de termoficare de la Brazi, o centrala in cogenerare, produce eficient energie termica si energie electrica, asigurand astfel un echilibru esential atat In ceea ce priveste costurile de productie, cat si protectia mediului inconjurator. Astfel energia termica furnizata este cu circa 30% mai ieftina decat cea furnizata de sisteme individuale de incalzire. 1.3.Resursele intreprinderii Resursele firmei se concretizeaza in potentialul material, financiar, uman si informational de care aceasta dispune la un anumit moment si sunt reprezentate de : 1.3.1. Resursele financiare

Resursele financiare : inglobeaza potentialul firmei sub forma mijloacelor banesti. Finantarea activitatii, reprezentata de totalitatea mecanismelor, tehnicilor si a instrumentelor prin care sunt procurate mijloacele banesti necesare pentru realizarea si dezvoltarea activitatilor se face prin: capitalului fix; surse proprii - autofinantare prin utilizarea capitalului propriu, reinvestirea profitului, amortizarea

 surse atrase - imprumuturi contractate din anumite surse si majorarea capitalului social prin suplimentarea acestuia.

SC Dalkia Termo Prahova este, conform statutului, societate comerciala cu capital mixt. Forma juridica de RASPUNDERE LIMITATA. organizare si functiunare: SOCIETATE CU

Este senmatara contractului de Contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public al judetului Prahova de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem de productie-transportdistributie pentru municipiul Ploiesti.

Asociatii societatii: 1.Judetul Prahova - reprezentat prin Consiliul Judetean 2.Municipiul Ploiesti - reprezentat prin Consiliul Local 3.S.C. Dalkia Romania S.R.L.

Capitalul social initial al S.C. DALKIA TERMO PRAHOVA S.R.L. Ploiesti in valoare de 33.000.000.000 lei si impartit in 330.000 parti sociale, constituit din : 1.3.300.000.000lei (33.000 parti sociale) - participarea Prahova / reprezentand 10% din capitalul social al Societatii. 2.3.300.000.000lei (33.000parti sociale) - participarea Ploiesti / reprezentand 10% din capitalul social al Societatii. Judetului

Municipiului

3.26.400.000.000 lei (264.000 parti sociale) - participarea S.C. Dalkia Romania S.R.L. / reprezentand 80% din capitalul social al Societatii. Pentru realizarea proiectului de reabilitare a retelelor de termoficare, la nivelul Orasului Ploiesti sursa de finantare a fost un imprumut BERD, pe termen lung. Pe termen scurt a fost contractat un imprumut la Banca BRD - Groupe Societe Generale pentru finantarea lucrarilor de modernizare si ecologizare a centralei termice Brazi.

1.3.2. Resurse materiale Sunt reprezentate de componentele fizice ale capitalului societatii si cuprind la randul lor cladirile, utilajele si echipamentele de productie, materiile prime si materialele si resursele energetice.

Instalatii de producere si auxiliare Echipamente de baza 3 cazane de abur energetic, 420 t/h (nr. 5, 6 tip TGM 84 B ; nr. 7 tip C4/PG). Cazanele de abur sunt cu circulatie naturala, acvatubulare, cu un singur tambur, avand suprafetele de schimb de caldura dispuse in (PIF 1971 - 1973, respectiv 1978).

3 turbogeneratoare : 2 de 105 MW cu condensatie si prize de termoficare si 1 de 50 MW cu contrapresiune de 7 - 18 bar. Turbogeneratoarele TA5, TA6 (2 x 105 MW) sunt turbine cu abur T-100/120-130-2, cu un singur ax si cu 3 corpuri. La trecerea din corpul de medie presiune in corpul de joasa presiune sunt prevazute 2 prize reglabile care asigura preluarea aburului in doua boilere destinate producerii apei fierbinti. TA 7 (1x50MW) este o turbina cu abur tip R50130-1 cu contrapresiune, cu un singur corp (PIF 1971 - 1973, respectiv 1978).

Generatoarele nr. 5, 6 (2x105MW) debiteaza energie electrica in sistem prin intermediul transformatoarelor de bloc de 160 MVA, 10,5/110 kV. Generatorul nr. 7 debiteaza energie electrica in sistem prin intermediul transformatorului de bloc de 80 MVA, 10,5/110 kV. Legatura cu Sistemul Energetic National este realizata prin Statia de 110 kV CET Brazi la care sunt racordate cele trei blocuri. Consumatorii de servicii proprii ai blocurilor nr. 5, 6, 7 sunt alimentati din statiile de 6 kV si 0,4 kV ai acestor blocuri. Alimentarea de lucru a serviciilor proprii ale blocurilor nr. 5, 6 si 7 este realizata printr-un transformator coborator de 16 MVA 10,5/6,3 kV, racordat la sistemul de bare capsulate de 10,5 kV care face legatura intre generator si transformatorul de bloc. Statiile de servcii proprii bloc au cate doua sectii de bare. Pe fiecare sectie de bare sunt distribuiti consumatorii aferenti cazanului, turbinei si generatorului care se rezolva tehnologic cu tranformatoarele 6/0,4 kV si motoare de 6 kV, respectiv 0,4 kV. Pornirea blocurilor si alimentarea de rezerva a fiecarei statii de 6 kV este asigurata de la statia de rezerva RA+RB. Statia RA+RA este alimentata din Sistemul Energetic National prin intermediul transformatoarelor de rezerva si pornire T101, T102 si T103 de 25 Mva, 110/6, 3 kV, racordate la statia de 110 kV. Alimentarea consumatorilor de curent continuu se face din tablourile de 220 V si 24 V curent continuu, bloc 5-6 si tabl 313b17d oul de 220 kV curent continuu, bloc 7, precum si din tabloul de 220 V curent continuu al statiei de 110 kV. Tablourile de curent continuu cuprind cate doua sectii de bare amplasate in aceleasi panouri. Statia de 110 kV este o statie de conexiune de tip exterior, cu celule amplasate fata in fata cu doua sisteme de bare principale (un sistem este sectionat) si bara de tarnsfer. Comanda instalatiilor din sistemul electric se face centralizat din urmatoarele camere de comanda: camera de comanda electrica a statiei de 110 kV; camera de comanda tehnologica bloc 5-6 ; camera de comanda tehnologica bloc 7.

Echipamente auxiliare

Degazor 1,2 ata (nr. 4), degazor 6 ata (nr. 1, 2, 3) - pentru asigurarea degazarii in treptele I, II a apei de adaos in circuitul termic al turboagregatelor nr. 5, 6, 7; Preincalzitoarele de apa demineralizata (nr. 1, 2) - pentru preincalzirea apei demineralizate de la 20 0C la 70 - 80 0C ; Electropompe de apa de alimentare pentru turboagregatele nr. 5, 6, 7 - la turboagregatele nr. 5, 6 sunt 2 electropompe de alimentare in functiune si una rezerva, iar la turboagregatul nr. 7 o electropompa in functiune si una rezerva ; Electropompe apa de transvazare ; Statii de reducere - racire ; Expandoare de purja continua si de avarie ; Boilere baza, boilere varf, electropompe condens boiler baza.

Echipamente de varf

3 cazane de apa fierbinte (tip CAF-4), 100 t/h (nr. 1, 2, 6). In perioada de iarna, pentru preluarea a 165 Gcal/h este necesara incarcarea a trei cazane de apa fierbinte pentru un debit de 2115 t/h si un ecart de temperatura de 124/150 0C (PIF 1969 - 1970) ; 2 cazane de abur (13 ata) industrial (CAI), 105 t/h (nr. 5, 6). Cazanele asigura aburul necesar : pornirii cazanelor de 420 t/h, consumului intern si la boilere in situatia opririi grupurilor de termoficare (PIF 1979 - 1984).

Instalatia de tratare a apei include urmatoarele instalatii : instalatia de dedurizare (pentru un debit de 300 400 m3/h apa dedurizata, 2 filtre in functiune si 1 filtru rezerva / regenerare), instalatia de demineralizare totala (pentru un debit de 300 m3/h apa demineralizata, cate 4 -5 filtre din fiecare treapta de tratare in functiune, 4 filtre rezerva, 1 filtru regenerare, schema de functionare H0+H1+A1+Degazor+H2+A2PM, 2 filtre pat mixt in functiune, 1 rezerva), instalatia de neutralizare. Retelele de transport a energiei termice - agentul termic primar

Transportul energiei termice - apa fierbinte intre CET Brazi si punctele termice se realizeaza printr-un circuit primar de tip bitubular inchis cu conducte de ducere si intoarcere avand diametre identice ce pot functiona in sistem radial sau buclat, in lungime totala de aprox. 152 km, cu amplasarea de cca. 40 % aerian si 60 % subteran.

Sistemul de tarnsport al energie termice are in componenta sa : magistrale transport CET Brazi - Platforma F-25 (4 conducte - 2 tur + 2retur, Dn 800 - Dn 100, L 4150 m) ; magistrala I Vest - Nord (Dn 200 -Dn 900, L magistrala II Sud (Dn 500 - Dn 900, L 6450 m) ;

3800 m) ; 4200 m) ; 3900 m) ;

magistrala III malu Rosu (Dn 500 - Dn 600, L magistrala IV Centru (Dn 400 - Dn 500, L magistrala V Mihai Bravu (Dn 350, L magistrala VI Vest (Dn 600, L

1800 m - investitie 2002 conducta preizolata) ;

2600 m) ;

ramificatii si racorduri puncte termice Dn 50 - Dn 300.

Sistemul de retele de transport energie termica a fost realizat si pus in functie esalonat in perioada 1963 - 1988 utilizandu-se solutii clasice de executie cu izolatie termica de vata minerala protejata mecanic cu tabla galvanizata.
La sistemul de transport al energiei termice sunt racordate cele 88 puncte termice prin care se efectueaza distributia energiei termice si alte 34 de puncte termice racordate direct la sistemul de transport prin care sunt alimentati cei 32 de consumatori de tip industrial si urban (din care : 4 unitati de invatamant, 3 unitati militare, 2 spitale si 1 asociatie de proprietari). Sistemul de distributie a energiei termice 88 de puncte termice, situate pe teritoriul Municipiului Ploiesti, se prepara agent termic pentru incalzire cu parametrii nominali 90/700C si apa calda de consum de 500C +/- 50C si se distribuie la consumatori prin retele secundare (sistem de 4 conducte) cu o lungime de traseu 91,2 km. Puterea instalata in punctele termice este de 408,47 Gcal/h ; doua centrale de cartier - CT Bucov si CT 23 August - amplasate izolat, la distante relativ mari de retelele existente de apa fierbinte, au puterea instalata de 3,40 Gcal/h si lungime traseu secundar de 0,5 km. CT Bucov si CT 23 August sunt modernizate si au in componenta lor urmatoarele : o cazane pentru apa calda 90/70 0C, functionand pe gaze naturale drept combustibil ; o schimbatoare de caldura cu placi de otel inox ; vas de expansiune a apei, vas inchis cu membrana si perna de azot, fara contact intre agentul termic si aer, solutia ducand la diminuarea proceselor de coroziune ; pompe cu protectie electronica (inclusiv pentru functionarea in 2 faze). constructii si instalatii auxiliare; parc de masini

1.3.3.Resursele umane Omul reprezinta resursa cea mai importanta a unei organizatii, fiind singura resursa care isi poate cunoaste si invinge propriile limite, constituindu-se de cele maimulte ori intr-un potential neexploatat. Monitorizarea corespunzatoare a acestui tip de resurse, de la stabilirea necesarului de personal si recrutarea acestuia pana lamotivarea si pastrarea lui in firma, este vitala pentru avantajul concurential pe care intreprinderea il are pe piata. Realizarea obiectivelor firmei se poate face doar prin activitati de munca organizate si orientate ale resurselor umane. Din anul 2002 resursele umane au trecut printr-un proces destul de amplu de dezvoltare si imbunatatire a performantelor, realizat prin programe de instruire si diverse activitati, printre care si crearea unui climat/cultura de invatare, in scopul imbunatatirii utilizarii lor in cadrul societatii, pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor. Tot incepand din acest an SC Dalkia Termo Prahova SRL a trecut prin doua etape de restructurare, avand loc doua serii de concedieri colective. Principalul obiectiv a fost atat reorganizarea societatii cat si pastrarea fortei de munca formata din persoane tinere si cu pregatire superioara sau medie. Pentru ca impactul sa nu fie prea mare s-a avut in vedere sprijinirea somerilor atat prin includerea acestora in programe de reconversie prfesionala cat si prin gasirea de locuri de munca unde acestia sa fie reintegrati.

In prezent, in cadrul SC Dalkia Termo Prahova SRL resursele umane sunt reprezentate de un numar de 505 angajati repartizati pe directii de activitate astfel : 1.Directia Productie 2.Directia Distributie 3.Directia Financiara 4.Directia Comerciala 5.Directia Marketing 6.Directia Resurse Umane 7.Directia Achizitii 8.Directia Protectia Muncii Ca si calificare a personalului aceasta este foarte diversa. In nomenclatorul de meserii cat si functiile care se intalnesc in cadrul SC Dalkia Termo Prahova acestea sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Agenti intretinere spatii si cladiri Operatori III Electricieni Casier Functionar administrativ Conducatori auto / Mecanic Monopompist Secretara

8. 9.

Muncitori intretinere preventiva Mecanic utilaje

10. Conducatori auto 11. Gestionari 12. Electrician servicii intreprindere 13. Gestionar combustibil 14. Operatori II 15. Agent Tehnico-administrativ 16. Responsabil activitati transporturi 17. reporting comercial 18. AMC-ist 19. Electromecanic/automatist 20. Referent tehnic 21. Mecanic pompe 22. Muncitori interventii si exploatare 23. Laborant 24. Dispeceri termoficare 25. Muncitori lucrari ( instalatori, mecanici, sudori ) 26. Operator date 27. Electrician camera comanda 28. Electrician PRAM 29. Operatori I 30. Inspector resurse umane 31. Operator salarizare 32. Muncitori mentenanta 33. Agent facturare / comercial 34. Suport tehnic

35. Inginer patrimoniu 36. Responsabil activitati PSI 37. Consilier comercial 38. Contabil 39. Sef echipa 40. Consilier comercial 41. Economist 42. Maistru de exploatare 43. Maistru intretinere 44. Responsabil salarizare 45. Responsabil mentenanta 46. Achizitori 47. Tehnologi investitii lucrari 48. Responsabil facturare clienti 49. Dispeceri productie 50. Responsabil contabilitate 51. Manager marketing 52. Sefi exploatare 53. Responsabil lucrari 54. Responsabil automatizari 55. Sef sectie 56. Responsabil achizitii 57. Responsabil investitii lucrari 58. Responsabil Metrologie 59. Adjunct juridic/Consilier juridic 60. Responsabil activitae 61. Responsabil financiar

62. Sef de proiect 63. Administrator de retea 64. Responsabil sisteme de calitate/mediu/securitatea muncii 65. Responsabil strategie 1.4. Caracterizarea economico financiara a firmei

Starea sau pozitia financiara a unei intreprinderi reprezinta situatia in care se afla la un moment dat intreprinderea din punct de vedere financiar, adica din punct de vedere al rezultatelor actiunilor intreprinse in vederea asigurarii resurselor necesare acoperirii cheltuielilor cerute de desfasurarea activitatii economice In cadrul firmei. Starea financiara a firmei reprezinta factorul determinant in adoptarea decizilor de catre manageri si de catre toate categoriile de parteneri sociali: investitorii, bancile si celelalte institutii financiare, furnizorii, clientii, angajatii si organizatiile sindicale, statul. Indicatorii de echilibru financiar se determina pe baza datelor din bilantul contabil. - mii lei

EXERCITIUL FINANCIAR INDICATORI Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit pe profit Profit net Rentabilitate
Total active imobilizate, din care:.

2005 206.127 193.392 12.735 787 11.949 6,17% 7.345 14 7.185 77.491 18.548 76.927 76.674 254 1.290

2006 231.423 220.680 10.743 2.357 8.386 3,80% 756 14.684 74.074 9.401 66.803 49.645 16.908 7.178

Imobilizari corporale Total active circulante, din care: Disponibilitati banesti Total datorii, din care: pe termen scurt pe termen lung Provizioane

Cifra de afaceri: 53,610,377 EURO (2008)

CAP.2 IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA FIRMEI

2.1. Macromediul societatii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii "Macroeconomia moderna pune de acord venitul agregat al alegerilor individuale cu o anumita regula globala definita fara a arata de ce lucreaza aceasta regula..." [2]

Analizand activitatea si dezvoltarea SC Dalkia Termo Prahva SRL, in contextul climatului general in care aceasta isi desfasoara activitatea, si contextul in care se afla tara noastra la ora actuala se poate aprecia ca intreprinderea actioneaza intr-un mediu turbulent, determinat de situatia economica, sociala si politica. Printr-o abordare a activitatii, prin prisma factorilor mediului se poate observa: SC Dalkia Termo Prahova SRL, producator, furnizor si distribuitor de energie termica isi desfasoara in principal activitatea in Ploiesti, un oras dezvoltat din punct de vedere economic, cu un potential ridicat privind posibilitatea de marire a portofoluilui de clienti si servicii, cat si in zonele din afara lui, in zona parcurilor industriale. In prezent alimenteaza circa 60 000 apartamente, pe langa institutiile publice (gradinite, scoli, licee, spitale, etc.) si societatile particulare: OMV (Sucursala Petrobrazi), Upetrom, Timken, ICERP (Institut de Proiectare), Romtelecom, BCR, BRD, Apele Romane, Apa Nova, PECO, Directia de Telecomunicatii, etc. Structura portofoliului de clienti: Asociatii de proprietari: 151 000 persoane, adica 1525 contracte (segment de piata = 67 %)

Institutii publice: 18 Agenti economici: 688

Datorita construirii masive de locuinte in anii '80,'90 si a adoptarii solutiei de alimentare cu energie termica in sistem centralizat si nu a centralelor de bloc ( asa cum a fost cazul blocurilor construite in anii 60 ) cat si datorita faptului ca este, din punct de vedere financiar, mai ieftin, pana in anii 2000 - 2003 acest sistem avea oarecum caracter de monopol, fiind unicul sistem de alimentare cu apa calda si incalzire. Dupa aceasta perioada, din dorinta de a devenii independenti din punct de vedere energetic cat si datorita faptului ca in perioada 1990-2000 pretului gazului s-a mentinut la o cota coborata, el crescand vertiginos abia incepand cu anul 2001,un numar mare de consumatori au ales sa se desprinda de la acest sistem si au optat pentru centralele termice de apartament. Putem vorbi astfel de aparitia concurentei si odata cu aparitia ei, pierderea unui numar semnificativ de consumatori. In ultimul timp insa trendul s-a schimbat datorita faptului ca Dalkia furnizeaza ploiestenilor cea mai ieftina gigacalorie din Romania - Energia termica furnizata in sistem centralizat la Ploiesti este cu cca. 40% mai ieftina decat cea produsa de surse individuale de incalzire. De aceea, tot mai multi ploiesteni s-au rebransat / racordat la reteaua de termoficare in ultimii ani. Din punctul de vedere al factorilor tehnologici, s-au facut pasi importanti in sensul ca s-a trecut la utilizarea celor mai moderne tehnologii si materiale, s-a achizitionat aparatura si echipamente moderne; s-a modernizat tehnologia de producere a agentului termic primar, s-a trecut la functionarea in regim de automatizare a punctelor termice, s-au reabilitat retelele termice pentru transportul agentului termic primar si a retelelor secundare. A fost introdusa tehnologia de automatizare in programele de livrare a apei calde si a incalzirii prin implementarea functionarii acestora in regim automat si sunt urmarite cu ajutorul unui sistem de teletransmisie intrun post de dispecer. Astfel functionare a punctelor termice, parametrii realizati precum si defectiunile de functionare sunt urmarite in permanenta. Pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care poate conta SC Dalkia Termo Prahova SRL, trebuie avuta in vedere si analizata evolutia si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale pe care o reprezinta pricipalii consumatori si anume populatia, influenta factorilor de mediu economic oglindindu-se direct sau indirect in evolutia pietei, mai concret in evolutia nivelului si structurii ofertei, in evolutia marimii si structurii cererii, in miscarea preturilor si nivelul concurentei. Cresterea semnificativa a pretului gazelor, mentinerea scazuta a pretului gigacaloriei si mentinerea subventiilor la poplulatie au facut ca vanzarile sa fie in continuare ridicate, desi nu la capacitatea maxima pe care SC Dalkia Termo Prahova SRL o poate asigura. Potrivit unui studiu al AT Kearney [3], pretul gigacaloriei, in Romania, este de aproximativ 60 de euro, nivel similar celui din Germania, in conditiile in care produsul intern brut pe locuitor este de aproape cinci ori mai mic [4]. "Acest pret genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, in timp ce industria romaneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie" [5], se precizeaza in studiu. In Finlanda, de exemplu, pretul pentru o gigacalorie este de 59 de euro, insa PIB-ul pe cap de locuitor este de 35.094 de euro. De asemenea, in Lituania, la un PIB de 9.582 de euro/cap de locuitor, pretul este de 39 de euro/gigacalorie.

Potrivit studiului, doar cinci companii de profil, din Romania, inregistreaza profit: Dalkia Termo Prahova, RADET Constanta, Regia de Termoficare Cluj, Energie Termica Sibiu si Nuonsib Sibiu. 2.2. Micromediul societatii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii. Producerea de energie termica si apa calda, precum si de energie electrica pentru Municipiul Ploiesti se face cu instalatii de ardere cu putere termica nominala mai mare de 50 MW, cu utilizarea, drept combustibil, a gazului metan, pacurii si a gazului de rafinarie. Principalii furnizori ai SC Dalkia Termo Prahova, care asigura utilitatile necesare pentru desfasurarea activitatii: materiale, echipamente, energie, combustibil sunt: ELECTRICA SA - energie electrica PETROM - pacura DISTRIGAZ SA - gaze naturale APA NOVA - apa rece RDS-RCS - relele de transmisie date ROMTELECOM DANFOSS ROMANIA SCHLUMBERGER

Clientii SC Dalkia Termo Prahova sunt: Populatia Agenti economici Institutii Publice Agenti Economici Industriali

Concurenta este reprezentata in general de firmele care vand sau monteza sisteme de incalzire, in special centrale termice, fie de apartament fie la nivel de imobil. Datorita insa costurilor la care se ridica achizitionarea, montarea, interetinerea si mentenanta acestor sisteme precum si gradul destul de ridicat de risc in ceea ce inseamna functionarea unei centrale termice, acest tip de competitor nu este in masura sa ingrijoreze. Organismele publice constituie o componenta deosebita a micromediului deoarece ele pot influenta activitatea SC Dalkia Termo PrahovaRL doar in anumite situatii si conditii. O clasificare a acestor organisme (realizata pe baza rolului pe care Il au) are drept componente principale: Prahova Organizatii cetatenesti - Asociatiile de proprietari, Uniunea Asociatilor de Proprietari Mijloacele mass-media - publicatiile locale de presa si posturile de radio si TV. Organisme financiare - BERD, GSG - BRD Organisme publice locale - Primaria Ploiesti, Consiliul Judetean Prahova, Protectia Consumatorului

Un exemplu in ceea ce inseamna influenta deciziilor si actiunilor organismelor publice o constitue faptul ca in prezent administratia locala si statul au o fata de SC Dalkia Termo Prahova SRL o datorie de peste 144,99 de miliarde de lei vechi, reprezentand subventia sezonului de incalzire 2008-2009 ( diferenta dintre pretul de productie si tariful catre populatie ) si parte din imprumutul de achizitie a combustibilului din iarna 2008-2009 din perioada crizei gazelor si din care Guvernul si Primaria aveau de achitat anumite procente. Prin lipsa acestor sume, la care se adauga restantele acumulate la plata facturilor de catre asociatiile de proprietari si agentii economici, fac ca la randul ei firma sa aiba restante la plata facturilor catre furnizorii sai. Dat fiind specificul activitatii nu putem vorbi de intermediari, SC Dalkia Termo Prahova SRL fiind atat productor cat si distrubuitor al produsului, energie termica, energie electrica si abur. Este adevarat ca energia electrica produsa este directionata in sistemul national dar nu putem considera Electrica SA ca fiind un intermediar. 2.3. Prezentarea relatiei firmei si piata

Relatiile de piata ale firmei au ca drept obiect principal vanzarea de agent termic primar, secundar, energie electrica, servicii si cumpararea de tehnologie, echipamente, utilaje sau servicii, atragerea de resurse financiare suplimentare, angajarea de forta de munca. Aceste relatii vizeaza toate cele trei componente ale pietei, si anume: piata marfurilor (a bunurilor materiale si a serviciilor), unde intreprinderea apare in dubla ipostaza, de cumparator si vanzator; piata capitalurilor, in care intreprinderea apare in calitate de solicitant;

piata fortei de munca, in care intreprinderea intervine in postura de "cumparator", de solicitant al fortei de munca necesara organizarii si desfasurarii activitatii. Amploarea si caracteristicile relatiilor de piata ale firmei depind de o serie de factori: generali si specifici, obiectivi sau subiectivi, interni sau externi firmei, grupati in cadrul micromediului dar mai ales in cadrul macromediului. Calitatea serviciilor si prestatiilor efectuate catre beneficiari, calitate care s-a ridicat din ce in ce mai mult in ultimii doi ani, a constituit un factor determinant al nevoii de stabilire a unor legaturi de parteneriat stabile cu furnizorii. Sunt furnizori traditionali, strategici ( gaze, energie electrica, apa potabila ) dar si furnizori noi care se bucura de renume pe segmentul lor de piata ( echipamente, tehnologie, servicii ). Pentru mentinerea costurilor scazute de productie si incadrarea in normele europene de mediu se impune folosirea tehnologiilor, echipamentelor si serviciilor de inalta performanta. Relatiile cu furnizorii sunt de natura contractuala avand castigate dreptul de preemptiune datorat atat specificului domeniului de activitate al SC Dalkia Termo Prahova SRL, cat si a perioadelor lungi de timp. Pe piata de capital SC Dalkia Termo Prahova SRL apare ca solicitant. Astfel pentru investitii mari, care au vizat modernizarea retelor primare, secundare, montarea de echipamente noi, s-au solicitat si obtinut imprumuturi BERD. In ceea ce priveste piata fortei de munca nu putem spune ca reprezinta un "cumparator" important. Politica privind aceasta "marfa" fiind una de redistribuire si perfectionare a actualilor angajati, dupa o serie de concedieri. 2.4. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale

Dalkia Termo Prahova si-a propus sa fidelizeze clientii existenti si sa-si mareasca portofoliul de contracte, dezvoltand servicii "dupa contor". Solutia aleasa a fost una proactiva : o actiune comerciala structurata, sustinuta de o comunicare permanenta si directa cu toti clientii. Se fac demersuri constructive de identificare si anticipare a nevoilor clientilor existenti si potentiali, pentru a le oferi acestora solutii personalizate adecvate. de achizitie, Se urmareste luarea unor decizii rapide In sensul realizarii investitiilor de mentenanta sau remedierii defectiunilor, pentru a obtine cat mai repede cresterea eficientei, sa asigure calitatea serviciului prestat, deoarece pierderea clientilor inseamna de fapt pierderea contractului. Totodata SC Dalkia Termo Prahova a demarat un intens program de investitii si reparatii atat la unitatile de productie, cat si pe retelele de transport si distributie, pentru a asigura in permanenta servicii la cei mai inalti parametri calitativi, respectand in acelasi timp mediul inconjurator. In numai doi ani de la infiintare, s-a reusit cresterea gradului de continuitate in furnizare de la 94,92 % la 99,8 %. Strategia de dezvoltare comerciala a Dalkia in Romania are in centrul sau atentia sporita pentru societatile private. Pe langa furnizarea de incalzire si apa calda, se intentioneaza dezvoltarea unei game de servicii care sa se adreseze exclusiv societatilor ce activeaza In domeniul industrial si tertiar. O serie de obiective care sa vina in sprijinul sustinerii si dezvoltarii activitatii sunt : Protectia mediului, conservarea resurselor naturale si favorizarea biodiversitatii.

Organizarea unui Sistem de Management al Calitatii care sa permita identificarea obiectivelor, punerea in practica a planurilor de actiune si urmarirea progreselor realizate. Supravegherea conformitatii instalatiilor noastre si a prestarilor cu reglementarile aplicabile, tinand cont de normele In curs de elaborare. Privilegierea, dincolo de cerintele legale, a imbunatatirii sigurantei si a protectiei sanitare a persoanelor. Accentuarea eforturilor de cercetare, de dezvoltare si de inovatie pentru a creste capacitatea de a raspunde provocarilor In ceea ce priveste mediul. Dezvoltarea competentelor salariatilor, favorizarea autonomiei lor si promovarea inovarii sociale.

Castigarea adeziunii partenerilor, subantreprenorilor si a furnizorilor In ceea ce priveste angajamentele In materie de dezvoltare durabila. Anticiparea nevoilor si asteptarilor populatiei In domeniul serviciilor privind mediul. Contributia la dezvoltarea sociala a comunitatilor unde se afla centralele noastre.

CAP. 3 FUNCTIUNILE INTEPRINDERII

3.1.Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a societatii. Dupa Ov. Nicolescu si colab., functiunea firmei este o componenta a organizarii procesuale, un ansamblu de activitati omogene si/sau complementare, desfasurate de personal de o anumita specialitate, folosind metode si tehnici specifice, cu scopul realizarii obiectivelor stabilite[6]

Functiunile intreprinderilor organizate ca societati comerciale in Romania sunt precizate in Legea nr.31/1990, modificata si completata prin Ordonanata de Urgenata a Guvernului in anul 1997. Pentru SC Dalkia Termo Prahova functiunile reprezinta ansamblul activitatilor orientate spre realizarea obiectivelor derivate, rezultate din obiectivele generale ale firmei. Organizarea ca proces operational precizeaza si delimiteaza responsabilitatile, atributiile, sarcinile concrete necesare realizarii scopului stabilit, precum si a relatiilor dintre compartimentele si persoanele ce indeplinesc atributii, vizeaza structura de productie si conceptie si organizarea activitatilor ce tin de functiunile firmei. 3.2.Interdependenta functiunilor inteprinderii Buna functionare a societatii se bazeaza pe urmarirea obiectivelor fiecarei directii si pe o colaborare intre departamente. Astfel in cadrul Directiei Productie, in cadru careia se desfasoara procesul principal si raspunde de producerea energiei termice, energiei electrice si a aburului industrial, raspunde de retelele de transport, este sustinuta de Directia Exoloatare care are in atributii exploatarea retelelor secundare si punctele termice unde agentul termic este preparat si livrat consumatorilor sub forma de apa calda si incalzire. Sustinerea logistica cade in sarcina Directiei Achizitii, responsabila de achizitionarea combustibililor, a utilajelor si materialelor necesare. Suportul comercial cade in sarcina Directiei Comerciale care dezvolta si mentine portofoliul de clienti. Celelalte directii vin ca si o completare si o sustinere a activitatii complexe care se desfasoara in cadrul societatii, dinamismul cadrelor in serviciul dezvoltarii rentabile, modul de management (etica, securitate, carta manager-ului) in cadrul Dalkia, politica dinamica si adaptata. CAP. 4 STRUCTURA ORGANIZATORICA, EXPRESIE A ORGANIZARII FORMALE A INTEPRINDERII 4.1. Prezentarea structurii organizatorice functionale (CONDUCERE ) Societatea este persoana juridica romana, constituita sub forma unei societati comerciale cu raspundere limitata. Forma societatii poate fi schimbata prin hotararea Adunarii Generale a Asociatilor si este o filiala a grupului Veolia, cu personalitate juridica. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane in vigoare si cu prevederile prezentului Act Constitutiv, in vederea realizarii obiectivelor stabilite prin prezentul Act Constitutiv. La nivel de tara este condusa de un Director General, celelalte functii care vin dupa aceasta sunt: Director de Operatiuni, Director Comercial Tara, Director Tehnic Exploatare Operatiuni, Director Piete EnergieReglementatre, Director Administrativ & Financiar, Director Resurse Umane, Manager Comercial, Manager Exploatare.

Atributiile si competentele Directorului Comercial Dalkia Romania

Este responsabil cu implementarea politicii comerciale la nivelul tarii, cu masurarea rezultatelor si impartasirea experientelor pentru a permita comercialilor din toate entitatile sa creasca PAO si MBA pentru activitatile in Romania, Realizeaza activitati de lobbying pe langa reprezentatii ministerelor si autoritatilor Urmareste evolutiile legislative si de reglementare Asigura participarea la reuniunile asociatiilor profesionale

Valideaza propunerile de preturi / tarifele reglementate la caldura si electricitate Obtine acorduri, avize, autorizatii necesare dezvoltarii Dalkia in Romania Asigura contactele in domeniul sau cu serviciile suport Corporate Analizeaza pietele de energie si supravegheaza concurenta Dezvolta expertizele noastre la nivelul noilor instrumente ale pietei (Permis de emisie si CO2, certificate verzi, mix combustibili etc.) Asista echipa comercial in elaborarea ofertelor Participa la montajul dosarelor de finantare a proiectelor prin atragerea subventiilor nationale si europene Dezvolta si gestioneaza contrateca (baza contracte-tip) Piloteaza dreptul comercial Asigura analiza post - semnare a contractelor pentru preluarea elementelor de progres

Atributiile si competentele Directiei de Resurse Umane

Asigura relatia cu serviciile suport Corporate si transmite mai departe informatiile relevante Gestiunea Personalului si a Relatiilor Sociale: (gestiunea personalului, plata, dreptul muncii, relatiile sociale cu institutiile reprezentative, indicatori sociali, studii sociale, anticipare) Dezvoltarea si competentele: recrutarea si integrarea, mobilitatea, gestiunea carierelor, gestiunea competentelor si a formarii profesionale Ingineria si Performantele sociale: Remuneratii si avantaje sociale, inginerie sociala, implementarea planului de progres RH, Sistem de Informatii RH

Atributiile si competentele Directiei Administrativ si Financiar

Contribuie la pilotajul rezultatelor operationale si financiare Corespondent al Directiilor Administrative si Financiare Support nationale Raspunde de securizarea informatiilor financiare de la centru Asigura asistenta pentru management-ul operational al centrului de profit Asigura asistenta pentru comerciali pe proiecte

Atributiile si competentele Directiei Comerciale

Asigura pilotajul rezultatelor comerciale ale Centrului de profit Asigura corespondenta Directiilor Support nationale

Asigura forta de dezvoltare si de perenizare a portofoliului Asigura forta pentru propuneri in materie contractuala oferte noi Detinator al relatiei cu clientii in cadrul perimetrului de interventie

4.2. Prezentarea structurii organizatorice operationale (PRODUCTIE SI CONCEPTIE)

Structura operationala reprezinta acea componenta a structurii organizatorice definita prin numarul si componenta unitatilor de productie, prin marimea si modul amplasarii spatiale a acestora, modul de organizare interna, precum si prin relatiile de cooperare ce se stabilesc intre acestea in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al intreprinderii. Verigile structurale integrate in structura de productie si conceptie sunt: sectii de productie, locuri de munca. Veriga structurala de productie de baza o constituie sectia de productie, care reprezinta o unitate de productie bine determinata sub aspect administrativ, in cadrul careia se produce aburul tehnologic, energia electrica si energia termica. Astfel in aceasta categorie intra urmatoarele compartimente: Atributiile si competentele Directiei Piete Energie In misiunea sa principala contribuie proactiv la dezvoltarea business modelelor DALKIA in Romania Armonizrea si formalizarea procedurilor contabile si financiare utilizate in toate filialele Dalkia Valorizarea competentelor interne; Identificarea nevoilor si cautarea competentelor externe pentru domeniile pe care nu le putem acoperi singuri Minimizarea costurilor, nu neaparat in bani, dar cu siguranta minimizarea efortului de munca pentru a raspunde tuturor solicitarilor Grupulu si autoritatilor locale Utilizarea resurselor financiare ale societatii in mod profesional, pentru a obtine un maximum de rezultate (trezorerie, investitii) Cautarea solutiilor pentru imbunatatirea rezultatului O mai buna cunoastere a reglementarilor si a constrangerilor locale si cautarea de solutii respectand normele, in beneficiul societatii Tinerea sub control a riscurilor financiare si nu numai, politica provizioanelor Asigurarea suportului pentru entitatile operationale si pentru celelalte directii ale Tarii; Proiectarea serviciilor partajate Atributiile si competentele Directiei Tehnica a Exploatarilor si Operatiunilor Responsabil cu realizrea eficientei tehnice, cu tinerea sub control a marimilor fizice si financiare ale preturilor noastre, cu securizarea aprovizionarii la cel mai bun nivel calitate / pret.

Atributiile si competentele Directiei Productie Crearea sectiilor de Exploatare si Mentenanta : Responsabil cu starea instalatiilor Responsabil cu oamenii Responsabil cu bugetul Participa la conceptia / viziunea pe termen mediu Crearea sectiei Productie pentru gestiunea timpului real Conduce echipele pe schimburi / ture in timp real Definirea indicatorilor de performanta la nivelul schimburilor / turelor Sectiile (Sefii si adjunctii) assurent toutes les missions: tehnica, organizationala si administrativa (urmarirea pontajelor, solicitari de achizitii, urmarirea contractelor cu tertii). Folosirea instrumentelor de gestiune Atributiile si competentele Directiei QHSE Dalkia Romania Responsabil cu urmarirea si calitatea auditurilor QHSE, cu planul de productie al cotelor de CO2 (auditabile), cu implementarea planurilor privind legionella si mediul, cu gestiunea tuturor riscurilor de mediu, cu securitatea, frecventa si analiza indicatorilor QHSE la nivelul Romaniei. Atributiile si competentele Directiei Exploatare Dalkia Romania Asigura continuarea organizarii pe sectoare Dalkia Sarcini administrative impartite intre (Sector si asistenta) Sectorul (Seful si adjunctul) asigura toate misiunile: tehnica, organizationala si administrativa (urmarirea pontajelor, solicitari de achizitii, urmarirea contractelor cu tertii, devize simple). Folosirea instrumentelor de gestiune Structura este un suport pentru sectoare (devize si lucrari P6, lucrari P3) Un responsabil metrologie si un responsabil P1 (urmaresc aspectele de metrologie si consolideaza rezultatele P1 ale contoarelor) 4.3. Documente de formalizare a structurii organizatorice ( ROF, Organigrama, fisa postului ) Regulamentul a fost elaborat in conformitate cu prevederile art. 14 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala cu modificarile ulterioare, a Hotararii Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala si ale art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat.

El stabileste cadrul juridic unitar privind organizarea si desfasurarea serviciului energetic de interes local, nivelurile de calitate, indicatorii de performanta, conditiile tehnice, raporturile dintre operator si utilizator, modul de

tarifare, facturare si Incasare a contravalorii serviciilor efectuate. Se aplica, de asemenea, la proiectarea, executarea, receptionarea, exploatarea si intretinerea instalatiilor din sistemul energetic de interes local.
Scopul regulamentului il reprezinta stabilirea principiilor si obiectivelor care trebuie sa stea la baza organizarii si functionarii serviciului public de alimentare cu energie termica, cu respectarea criteriilor generale stabilite de lege si instituirea unor reguli precise pentru respectarea acestora. Serviciul energetic de interes local se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza pe baza urmatoarelor principii: a) b) c) d) e) autonomia locala; descentralizarea serviciilor publice; restrangerea si reglementarea caracterului de monopol natural; responsabilitatea fata de utilizatori; asigurarea calitatii si continuitatii serviciilor;

f) administrarea eficienta a bunurilor proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale, aferente serviciului delegat; g) h) i) j) k) l) asigurarea eficientei energetice; asigurarea unui mediu concurential; promovarea asocierii intercomunale; promovarea parteneriatului public-privat; corelarea cerintelor cu resursele; conservarea mediului si dezvoltarea durabila;

m) accesul liber la informatiile privind serviciul; n) participarea si consultarea utilizatorilor;

o) satisfacerea interesului general privind protejarea consumatorilor de servicii captivi in relatia cu furnizorii de servicii publice; p) respectarea legislatiei in domeniul energiei si mediului;

q) conservarea, dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public in folosul tuturor cetatenilor municipiului Ploiesti; r) echitatea relatiilor comerciale intre partile implicate in functionarea serviciului;

s) transparenta si corectitudinea relatiilor comerciale, tarifelor, reglementarilor si masurilor luate de administratia publica locala; t) siguranta in alimentarea cu energie termica a consumatorilor;

u) cresterea eficientei in producerea, transportul, distributia si utilizarea energiei termice precum si reducerea subventiilor acordate acestui sector; v) participarea proprietarului sistemului, direct sau indirect, la toate investiile pentru conversia, modernizarea sau extinderea sistemului public de alimentare cu energie termica; w) eliminarea proceselor de productie neconforme cu principiul dezvoltarii durabile; x) administratia publica locala are drept de control asupra tuturor activitatilor de conservare, dezvoltare si modernizare a patrimoniului public destinat activitatilor de producere, transport, distributie si asupra calitatii serviciului de alimentare cu energie termica. Totodata ROF vine sa stabileasca faptul ca energia termica furnizata utilizatorilor prin sistemul energetic de interes local trebuie sa respecte, in punctele de delimitare/separare a instalatiilor, parametrii tehnologici si programele de furnizare stabilite In contractele de furnizare si cerintele standardelor de performanta aprobate de autoritatea de reglementare.

Masurarea cantitatilor de energie termica furnizate de operator, prin intermediul sistemului energetic de interes local, sub forma de apa fierbinte, apa calda, abur, agent termic pentru incalzire si de apa calda pentru consum, este obligatorie si se realizeaza prin montarea la nivelul punctului de

delimitare/separare a instalatiilor sau acolo unde conditiile tehnice si de siguranta o permit, a echipamentelor de masurare-inregistrare si control, cu respectarea prevederilor specifice in domeniu, emise de autoritatea de reglementare competenta.
Regulamentul stabileste documentele necesare exploatarii, obligatiile proiectantului de specialitate, ale unitatilor de executie cu privire la Intocmirea, reactualizarea, pastrarea si manipularea acestor documente. Detalierea prevederilor prezentului regulament privind modul de Intocmire, pastrare si reactualizare a evidentei tehnice se va face prin instructiuni de exploatare specifice principalelor tipuri de instalatii. Pentru uniformizarea documentelor utilizate In unitatea de producere, transport si distributie a energiei termice se vor folosi formulare aprobate de autoritatea de reglementare competenta. Conducerea unitatii raspunde de existenta, corecta completare si pastrare a documentatiilor tehnice conform prezentului regulament. Conform ROF proiectarea si executarea obiectivelor de investitii pentru extinderea, reabilitarea sau modernizarea sistemelor energetice de interes local se realizeaza de catre agenti economici specializati si operator, atestati potrivit legii. Proiectarea si executarea sistemelor de producere, transport sau distributie

centralizata a energiei termice sau a partilor componente ale acestora se realizeaza In conformitate cu normativele si prescriptiile tehnice de proiectare si executie In vigoare potrivit legii; la proiectare se va tine seama de reglementarile In vigoare privind protectia si conservarea mediului. SC Dalkia termo Prahova va avea si va tine la zi urmatoarele documente: a) Actele de proprietate, sau contractul de concesiune; b) Planul cadastral al situatiei terenurilor; c) Planurile generale, cu amplasarea constructiilor si instalatiilor aflate In exploatare, inclusiv cele subterane cu toate modificarile sau completarile aduse la zi; d) Planurile cladirilor sau ale constructiilor speciale avand notate toate modificarile sau completarile la zi;
e) Studiile, datele geologice, geotehnice si hidrotehnice cu privire la terenurile pe care sunt amplasate lucrarile aflate In exploatare sau conservare, precum si cele privind apele folosite In exploatare cu avizele necesare.

f) Cartile tehnice ale constructiilor; g) Documentatia tehnica a utilajelor si instalatiilor si, dupa caz, autorizatiile de punere In functiune a acestora; h) Procesele verbale de constatare In timpul executiei si planurile de executie ale partilor de lucrari sau ale lucrarilor ascunse; i) Proiectele de executie ale lucrarilor, cuprinzand memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile si schemele instalatiilor si retelelor etc.; j) Documentele de receptie, preluare si terminare a lucrarilor cu : - Procesele verbale de masuratori cantitative de executie; - Procesele verbale de verificari si probe inclusiv probele de performanta si garantie, buletinele de verificari, analiza si Incercari; - Procesele verbale de realizare a indicatorilor tehnico - economici; - Procesele verbale de punere In functiune; - Procesele verbale de dare In exploatare; - Lista echipamentelor montate In instalatii cu caracteristicile tehnice; - Procesele verbale de preluare ca mijloc fix In care se consemneaza rezolvarea neconformitatilor si a remedierilor; - Documentele de aprobare a receptiilor si de predare In exploatare; k) Schemele de functionare a instalatiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situatiei de pe teren, planurile de ansamblu si de detaliu ale fiecarui agregat si/sau ale fiecarei instalatii, inclusiv planurile si cataloagele pieselor de schimb; l) Instructiunile furnizorilor de echipament sau ale organizatiei de montaj privind manipularea, exploatarea, Intretinerea si repararea echipamentelor si instalatiilor precum si cartile/fisele tehnice ale echipamentelor principale ale instalatiilor;

m) Normele generale si specifice de protectie a muncii aferente fiecarui echipament, fiecarei instalatii sau fiecarei activitati; n) Planurile de dotare si amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de aparare a obiectivului In caz de incendiu, calamitati sau alte situatii exceptionale; o) Regulamentul de organizare si functionare si atributiile de serviciu pentru Intreg personalul; p) Avizele si autorizatiile legale de functionare pentru cladiri, laboratoare, instalatii de masura, inclusiv cele de protectie a mediului obtinute In conditiile legii ; q) Inventarul instalatiilor si liniilor electrice conform instructiunilor In vigoare; r) Instructiuni privind accesul In incinta si instalatii; s) Documentele referitoare la instruirea, examinarea si autorizarea personalului; t) Registre de control, de sesizari si reclamatii, de dare si retragere din exploatare, de manevre, de admitere la lucru, etc.; u) Bilantul de proiect si rezultatele bilanturilor periodice Intocmite conform prevederilor legale, inclusiv bilantul de mediu. Instructiunile/procedurile tehnice interne trebuie sa delimiteze exact indatoririle personalului cu diferite specialitati care concura la exploatarea, intretinerea sau repararea echipamentului si trebuie sa cuprinda cel putin: a) Indatoririle, responsabilitatile si drepturile personalului de deservire; b) Descrierea constructiei si functionarii echipamentului, inclusiv scheme si schite explicative; c) Reguli referitoare la deservirea echipamentelor in conditiile unei exploatari normale (manevre de pornire oprire, manevre iin timpul exploatarii, manevre de scoatere si punere sub tensiune) d) Reguli privind controlul echipamentului In timpul functionarii In exploatare normala; e) Parametrii normali, limita si de avarie ai echipamentului; f) Reguli de prevenire si lichidare a avariilor; g) Reguli de prevenire si stingere a incendiilor; h) Reguli de anuntare si adresare; i) Enumerarea functiilor/meseriilor pentru care este obligatorie Insusirea instructiunii/procedurii si promovarea unui examen sau autorizarea; j) Masuri pentru asigurarea protectiei muncii. El nu se limiteaza doar la atributiile SC Dalkia Termo Prahova, in calitate de operator ci si la atributiile principale ale Primarului : Primarul municipiului Ploiesti, in calitate de conducator al serviciilor publice locale, in exercitarea sarcinilor ce-i revin din dispozitiile art. 68 din Legea 215/2001, are obligatia de a pune in executare prevederile prezentului Regulament.In acest sens:

a) prezint Consiliului Local, anual sau ori de cate ori este necesar, rapoarte privind starea sistemului si serviciului energetic de interes local ;
b) verifica situatiile financiare prezentate de operatorul serviciului energetic de interes local;

c) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local pentru sistemul energetic de interes local si comunica imediat consiliului cele constatate; d) asigura elaborarea regulamentului local de organizare si functionare a sistemului energetic de interes local si il supune aprobrii consiliului local, cu respectarea prevederilor legii; e) local; f) supravegheaz inventarierea si administrarea bunurilor din sistemul energetic de interes local care apartin orasului; g) indeplineste orice alte atributii ce au ca scop punerea in executare a regulamentului. emite avizele, acordurile si autorizatiile prevzute de lege legate de sistemul energetic de interes

Prin ROF societatea este obligata sa asigure furnizarea cu prioritate a energiei termice catre urmatoarele categorii de utilizatori: spitale; policlinici; statii de salvare; camine de batrani; leagane de copii; gradinite; crese; camine de handicapati; centre de resocializare minori; scoli; alte obiective de interes social deosebit stabilite de autoritatea administratiei publice locale.

Organigrama, ca forma de organizare generala se prezinta: Fisa postului Fiecare post are stabilite obligatiile, indatoririle, pentru a optimiza desfasurarea activitatii. In cadrul Directiei Comerciale, fisa postului agentului comercial cuprinde: Rolul postului : Realizeaza facturarea tehnica;

 Responsabilitati :

Asigura actualizarea portofoliului existent

Gestioneaza consumurile de energie termica Preia indexurile echipamentelor de masurare si stabileste corect si la termen cantitatile de energie ce se factureaza clientilor . Analizeaza consumurile si sesizeaza anomaliile generate de citiri incorecte, echipamente defecte sau suspecte de inregistrari eronate ; Construieste corect bugetul anual de vanzari de energie termica, baza a bugetului general al organizatiei ; Trateaza solicitarile/reclamatiile scrise ale clientilor privind modificarea contractelor, informatii privind contractul si legislatia in materie, functionarea echipamentelor de decontare si stabilirea cantitatilor de energie termica facturate ; Culege informatii din zona de responsabilitate privind asteptarile si tendintele consumatorilor existenti, precum si potentialii clienti si transmiterea operativa a acestora la superiorul ierarhic in scopul cresterii volumului vanzarilor si cresterea satisfactiei consumatorilor; Stabileste cantitatile de gaze naturale consumate si perfecteaza procesele verbale cu reprezentantii furnizorilor de utilitati ; Realizeaza demersuri pe langa clienti pentru recuperarea creantelor ; Gestioneaza comportamentul contractual al clientului (modificari de putere termica prin debransari/rebransari/modificari SET, instalarea de repartitoare de costuri, instalarea de surse alternative); Asigura documente in vederea intocmirii tuturor contractelor Asigura documente in vederea actualizarii si modificarii contractelor de furnizare ; Urmareste incheierea si derularea contractelor Asigura actualizarea potofoliului Gestioneaza procedurile pentru acordare ajutor incalzire Realizeaza numarul de vizite la consumatori stabilit prin graficul de vizite Analizeaza portofoliul de clienti existenti cu scopul de a stabili clientii care trebuie vizitati Planifica si organizeaza vizitele Intocmeste rapoarte periodice Actiuni de dezvoltare a portofoliului existent Actiuni care sa conduca la imbunatatirea relatiilor cu clientii existenti

 Comunica sefului ierarhic informatiile si documentele de care ia cunostinta si le considera importante si in interesul societatii.
Raspunde de indeplinirea tuturor sarcinilor si atributiilor ce-i revin Raspunde de modul cum pastreaza secretul de serviciu, de circulatia, pastrarea si asigurarea actelor si documentelor cu care opereaza. Respecta programul de lucru, regulamentul de organizare si functionare si celelalte reglementari interne ale societatii Prin actiunile pe care le intreprinde si prin tinuta si comportament fata de client (respect si amabilitate), este responsabil de mentinerea si imbunatatirea imaginii societatii Indeplinirea altor sarcini la solicitarea superiorului ierahic

Cunostinte si abilitati : a) Studii contractare comerciala) - studii medii si cursuri de specialitate (comunicare si relationare cu clientii,

b) Cunostinte - procedurile de proces - operare PC (Excel, Word) -legislative - cu privire la actele normative ce reglementeaza activitatile din profilul de activitate al societatii c) Alte cerinte specifice: capacitate de efort prelungit abilitate de lucru in echipa promptitudine flexibilitate disponibilitate atentie distributiva putere de concentrare discretie sinceritate corectitudine confidentialitate

Relationare ierarhica : Colaborare : intern: extern: Reprezentanti legali asociatii de proprietari Consumatori finali Clienti potentiali Reprezentanti furnizori utilitati Agenti economici -potentiali clienti - clienti existenti 4.4 Posibilitati de perfectionare a structurii organizatorice Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite, incat sa asigure premisele organizatorice in vederea realizarii obiectivelor previzionate. 4.5. Organizarea informala a inteprinderii In general organizarea informala se compune din grupe de salariati intre care se stabilesc relatii spontane si flexibile. Natura motivelor care determina crearea unor grupuri nonformale si relatiile dintre personae nu sunt foarte clare, adesea apar spontan si nu sunt precizate intr-un document organizatoric. Intre aceste doua tipuri de structuri exista interferente semnificative dar greu de apreciat, cu toate acestea trebuie luate in considerare in proiectarea modului de functionare a unitatii in ansamblul sau. Structura informala poate fi apreciata ca un element nedisociabil al structurii formale, iar cunoasterea ei ofera multiple posibilitati de perfectionare a mecanismelor interne de functionare a unitatii economice. Aceasta ne conduce la concluzia ca, structura informala contine intr-o maniera specifica componentele celei formale. 4.5.1. Tipuri de grupuri in organizarea informala cu compartimente din cadrul Directiilor : Distributie - Economica - Comerciala se subordoneaza Coordonatorului Directiei mentinere si dezvoltare portofoliu existent

Organizarea informala este un ansamblu de grupuri de oameni si relatiile dintre ele. Aceste grupuri pot fi: orizontale, verticale, mixte. In urma unei minime analize privind organizarea informala in cadrul SC dalkia Termo Prahova SRL se observa ca preponderenta in cadrul diverselor compartimente o are organizarea informala de tip vertical, urmand-o la o mai mica amploare cea orizontala. Grupurile orizontale cuprind persoane aflate pe aceeasi linie ierarhica in cadrul organizatiei. Acestea sunt cel mai frecvent intalnite grupuri si se formeaza mai repede decat alte grupuri, pentru ca membrii grupului pot fi din acelasi compartiment si nu au pozitii diferite in ierarhia firmei. Aceste persoane promoveaza comunicarea dintre ei de pe pozitii de egalitate si comunica aceleasi probleme, interese, nelinisti. Grupurile verticale sunt formate din angajatii situati la diferite nivele ale organizarii formale.

Cel mai adesea, acestia provin din aceleasi domenii de activitate. Relatiile din aceste grupuri pot fi rezultatul unor interese exterioare firmei sau se nasc ca urmare a numeroaselor si frecventelor raporturi de serviciu (comunicarea sef subordonati). Existenta acestor grupuri verticale are avantajul ca ofera o mai buna imagine a sefului formal in ochii subordonatului, ca urmare a relatiilor din cadrul grupului informal. Poate apare, insa, riscul unei diminuari a autoritatii formale a sefului si, de asemenea, riscul ca seful sa-si piarda obiectivitatea in relatiile cu subalternii, ducand la favoritisme. 4.5.2. Avantajele si dezavantajele organizarii informale

Avantajele organizarii informale sunt: 1.Organizarea informala contribuie la cresterea eficacitatii activitatii firmei si poate usura sarcinile de munca ale conducerii, incurajand cooperarea intre angajati. Astfel, atunci cand managerii stiu si simt ca organizarea informala este cu ei, se simt mai putin constransi sa-i controleze pe subordonati. De asemenea, managerii sunt incurajati sa descentralizeze conducerea si, astfel, sarcinile de munca ale managerului sunt usurate. 2.Organizarea informala ofera satisfactie si stabilitate grupurilor de munca. Astfel, lucratorii dintr-un grup informal au sentimentul securitatii, au satisfatia muncii in grupul respectiv si considera ca au ceva de castigat daca raman in grup, fapt ce reduce fluctuatia de personal. 3.Organizarea informala imbunatateste comunicarea interpersonala, reprezintand o supapa de refulare pentru tensiunile, grijile, emotiile si stress-ul oamenilor. Astfel, oamenii aflati intr-o organizare informala isi pot descarca grijile, discutandu-le cu cineva apropiat, intr-o forma prieteneasca si deschisa. 4.Organizarea informala determina managerii sa planifice si sa actioneze mai atent decat ar face-o in absenta grupurilor informale. Asfel, managerii inteligenti stiu ca organizarea informala reprezinta un control si o contrapondere la folosirea fara limite a autoritatii lor oficiale. Ei stiu ca forta grupurilor informale, daca este potrivnica, poate subrezi planul sau proiectul actiunilor urmatoare. Dar managerii doresc ca planurile lor sa aiba succes, pentru ca ei raspund in fata autoritatii proprietarilor in caz de esec. Dezavantajele organizarii informale sunt: 1.Organizarea informala produce rezistenta la schimbari si incurajeaza atitudini negative fata de schimbare. Astfel, grupul informal are tendinta de a deveni protectorul felului de viata anterior si sa se opuna, cu vehementa uneori, schimbarilor. 2.Organizarea informala poate produce zvonuri indezirabile. 3.Organizarea informala poate provoca conflicte interpersonale si intergrupale ce pot dauna firmei. Astfel, atunci cand salariatii cheltuiesc o mare parte din timpul si energia lor pentru a se lupta unii cu altii, energia si randamentul lor se vor diminua si ei vor oferi mai putin firmei. Conflictele pot deveni atat de puternice incat pot degenera in "lupte" intre anumite grupuri. 4.Organizarea informala poate determina reducerea motivatiei si a satisfactiei in munca. Astfel, atunci cand exista confruntari interpersonale si intergrupale cronice, acestea pot tracasa angajatii si le pot slabi motivatia in munca. Rezultatul va fi o productivitate scazuta, care slabeste atat pe proprietar, cat si pe salariati. 5.Organizarea informala opereaza in afara controlului conducerii firmei. Astfel, multe din interesele grupurilor formale si informale pot fi integrate, dar intotdeauna vor exista anumite diferente intre ele. Dificultatea majora este aceea ca organizarile informale nu sunt subiect al controlului direct al conducerii firmei. Autoritatea de care depind grupurile informale se afla, mai de graba, in sistemul social, decat in sistemul managerial al firmei. In acest sens, tot ceea ce managerul poate face este sa le recunoasca si sa incerce sa le influenteze intr-un fel sau altul. CAP. 5 STRETEGII ECONOMICE ALE INTEPRINDERII, PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZAREA LOR Prin strategie economica de dezvoltare se intelege acel tip de strategie care defineste obiectivele de dezvoltare viitoare a intreprinderii, modul de alocare a resurselor si actiunile ce trebuie intreprinse pe orizonturi de timp bine precizate, tinand seama de accentuarea competitiei pe diferitele piete si de cerintele asigurarii unei anumite rentabilitati pentru activitatile desfasurate.

Elaborarea unei strategii economice de dezvoltare reprezinta rezultatul unui proces de conducere strategica la nivelul intreprinderii.

Prin proces de conducere strategica se intelege un ansamblu de activitati desfasurate la nivelul conducerii superioare a intreprinderii, ce are ca obiectiv adoptarea unui set de decizii si prevederea unor operatiuni pe un orizont mai mare de timp prin care sa se asigure stabilirea misiunii intreprinderii, a obiectivelor de realizat, elaborarea strategiilor de dezvoltare, in raport cu procesul evolutiv pr care il inregistreaza activitatea intreprinderii. 5.1. Elaborarea strategiei economice a inteprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic ce necesita numeroase analize cu caracter cantitativ si calitativ, o foarte buna cunoastere a factorilor cu caracter intern si extern ce pot influenta activitatea ntreprinderii.

Ea presupune studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferitele piete si o buna documentare privind prognoza evolutiilor tehnologiilor, a produselor, a vietii economice, politice si sociale. Elaborarea unei strategii economice se face prin parcurgerea a 4 etape la care se adauga activitatea finala de evaluare si control a strategiei:

1. prima etapa - analiza situatiei curente necesita o identificare a misiunii intreprinderii iar iIn raport cu aceasta o identificare a strategiei trecute si prezente. Prin identificarea strategiei trecute si prezente trebuie sa se constate daca acestea au fost aplicate corect si daca au corespuns sau nu obiectivelor stabilite;

2. examinarea perspectivelor pentru viitor, prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung ale intreprinderii. In acest scop se analizeaza factorii din mediul inconjurator si situatia interna care sa ofere informatiile necesare si sa se asigure pe aceasta baza stabilirea obiectivelor pe termen lung;

3. elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat. Consta in elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea lor cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei economice de aplicat;

4. punerea in practica a strategiei economice adoptate necesita stabilirea strategiilor functionale ce urmeaza a fi adoptate si precizarea masurilor prin care sa se actioneze asupra factorilor de natura organizatorica pentru a se crea conditiile cele mai bune si punerea in functiune a strategiei adoptate. Un rol important in aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate il are activitatea de evaluare si de control a strategiei.

Evaluarea strategiei trebuie se face pe baza unor criterii obiective prin care se stabilesc compatibilitatea, consonanta, avantajul aplicarii, fezabilitatea.

Controlul aplicarii strategiei economice se efectueze cu regularitate si are rolul de a evidentia: lipsurile existente in aplicarea ei si adoptarea de masuri pentru redresarea situatiei. 5.2. Elaborarea planului economic a inteprinderii Prin plan se intelege documentul elaborat sub o anumita forma scrisa pe baza unei metodologii bine precizate, prin care se concretizeaza prevederile strategiei economice, luata in ansamblul ei sau pe diferite componente si se precizeaza sarcinile care revin compartimentelor de productie si functionale pe anumite perioade de timp.

Planificarea economica are un caracter complex iar definirea ei sub diferite aspecte necesita o clasificare dupa mai multe criterii:

1. In raport cu gradul de institutionalizare si de formalizare:

-formala, - informala.

2. Dupa orizontul de timp la care se refera:

- pe termen lung sau de perspectiva,

- curenta - ce poate fi pe termen scurt sau foarte scurt.

3. In raport cu nivelul la care se realizeaza:

- la nivel de organizatie superioara

- la nivel de intreprindere.

4. In raport cu gradul de importanta a indicatorilor stabiliti si cu orizontul de timp la care se refera acestia se poate deosebi:

- strategica,

- tactica.

Prognoza strategica se realizeaza de regula la nivelul conducerii de varf pe termen lung si concretizeaza obiectivele strategiei economice adoptate.

Prognoza tactica concretizeaza actiunile si activitatile la nivelul unei unitati economice sunt reunite si definite prin termenul de planificare interna de Intreprindere.

Aceasta planificare interna are doua componente aflate intr-o stransa interdependenta:

- prognoza tehnico-economic, care are ca obiectiv stabilirea principalilor indicatori cantitativi si calitativi pe toate domeniile de activitate;

- prognoza operatica - reprezinta acea parte a prognozei interne de intreprindere care are ca obiectiv elaborarea programelor de activitate pe diferite verigi structurale si pe diferite unitati de timp. In conditiile unei economii de piata, intreprinderea isi organizeaza activitatea fie dupa sistemul productiei pe stoc, fie dupa sistemul productiei pe baza de comenzi.

In astfel de cazuri, punctul de plecare in elaborarea planului economic il constituie rezultatele obtinute pe baza efectuarii prognozelor de vanzari, prin studierea pe cale probabilistica a cererii pentru produsul intreprinderii.

Pe baza rezultatelor programului pe termen scurt si lung se face o estimare a produsului ce s-ar putea vinde, iar in functie de aceasta se determina indicatorii privind productia ce urmeaza a fi realizata. In functie de aceasta productie se calculeaza resursele de munca si de materiale necesare, se dimensioneaza ansamblul indicatorilor economici si se fac ajustarile necesare tinand seama de capacitatea de productie si de resursele de munca si materiale existente.

In conditiile in care intreprinderea actioneaza in cadrul economiei de piata, elaborarea planului economic tine seama de un grafic de productie director, elaborat in prealabil, care stabileste grupele de produse ce urmeaza a se executa, cantitatea si datele de executie, in functie de comenzile existente si de rezultatele prognozelor cererii de produse. In elaborarea planului economic a inteprinderii se are in vedere alegerea unei metode de alocare a costurilor intre cele doua produse ale cogenerarii care sa avantajeze caldura deoarece cu un consum de combustibil producem, intr-o singura instalatie, doua produse: electricitate si caldura. Metoda utilizata este cea numita "1 la1", adica 1 MWh de combustibil consumat pentru 1 MWh de caldura produs, restul consumului de combustibil fiind atribuit electricitatii. Rezultatul planului economic se doreste a fi reducerea pretului energiei termice cu 30%, acest lucru ducand la diminuarea subventiilor cu 65%. Aceasta ar insemna o economie de aproape 250 milioane de euro in plus in visteria publica, ce ar permite realizarea de investitii pentru modernizarea sistemelor de incalzire (sa nu uitam ca este vorba de echipamente cu o vechime de peste 30 de ani). Daca in cativa ani media preturilor locale de referinta ar creste de la 125 la 148 RON/Gcal, inclusiv TVA (adica o crestere de 18%), peste 90% din subventia actuala de 400 milioane euro ar disparea. Asa cum afirma specialistii Bancii Mondiale, pot fi utilizate diverse metode pentru a realiza aceasta alocare, in orice combinatie de alocare, de la atribuirea unui cost de producere separata si pana la considerarea costului marginal, putandu-se dovedi ca nu realizeaza o subventie incrucisata intre produse. Pe de alta parte, o cogenerare este intr-adevar eficienta iarna, cand exista cererea de caldura. Ar trebui ca pretul electricitatii produse in cogenerare sa fie mai scump iarna decat vara, pentru a-i obliga astfel pe producatori sa nu produca decat atunci cand este eficient. Pentru estimare a corecta a eficientei proiectului si luarea unor decizii viabile, este necesar sa luam in calcul si sa analizam eventualele modificari ce pot apare in evolutia activitatii agentului economic. Metoda folosita in acest scop este aceea a variantelor optimista si pesimista, prin care estimarile sunt modificate in sens favorabil (varianta optimista) si in sens nefavorabil (varianta pesimista). Analiza se reface cu noile date si se obtine imaginea marjei de influenta a elementelor de risc si incertitudine asupra rentabilitatii obiectivului. 5.3. Elaborarea planului de afaceri a inteprinderii
DefinirePlanul de afaceri este un instrument decizional, dinamic, destinat cresterii eficientei activitatii intreprinderii ca si prezentarii perspectivelor de dezvoltare ale intreprinderii tuturor celor interesati.

si

Intr-o prima faza planul de afaceri este un document intern al intreprinderii, ulterior putand sa devina prin dezvoltare actualizare un document extern de prezentare destinat potentialilor parteneri. Scopul elaborarii unui plan de afaceri difera in functie de tipul planului. In cazul planurilor destinate informarii conducerii intreprinderii se va urmari: -definirea pozitiei intreprinderii pe piata specifica si in raport cu concurenta ; -stabilirea unor obiective realiste pentru afaceri; -identificarea riscurilor si a dificultatilor de functionare pentru a elabora strategia de gestionare a acestora; -dimensionarea si alocarea de resurse financiare, materiale si umane pentru a obtine o eficienta maxima; -monitorizarea realizarii performantelor planificate ale intreprinderii; -interventia prin masuri de corectare in cazul constatarii unor abateri semnificative. In cazul unui plan de afaceri destinat unor potentiali parteneri:

-se se obtina dovada capacitatii conducerii intreprinderii de a evalua riscurile si de a face fata si de a diagnostica cu exactitate mediul economic extern, fixandu-se obiectivele pentru dezvoltarea acestuia (intreprinderea in acest mediu); -punerea in evidenta a principalilor parametrii ce determina dezvoltarea viitoare si rentabilitatea. Destinatia planului de afaceri se poate adresa conducerii intreprinderii sau bancilor (de la care intreprinderea solicita credite), investitorilor (care vor sa cumpere intreprinderea), partenerilor de afaceri (in cazul asocierii in societati mixte), actionarii firmei, mass media, clientilor, furnizorilor e.t.c. Datorita acestei diversitati a destinatarilor, planul de afaceri poate avea mai multe versiuni: o versiune confidentiala pentru conducerea intreprinderii, una partiala cu accentul pus pe indicatorii economico; financiari destinat potentialilor investitori sau finantatori, sau o versiune de uz public. Obiectivele planului de afaceri reprezinta tinte care trebuie atinse de intreprindere iar pentru a fi utile planurile de afaceri trebuie sa indeplineasca unele conditii: -sa fie cuantificabile; -sa fie realiste, fundamentate, compatibile intre ele; -consecvente (sa nu se modifice tot timpul). Informatiile necesare intocmirii unui plan de afaceri in functie de sursa obtinerilor pot fi interne sau externe intreprinderilor, care la randul lor pot fi tipice sau atipice. Informatiile interne tipice sunt situatii financiare, situatii privind consumurile, aprovizionarea, resursele umane, vanzarile e.t.c. Informatiile interne atipice pot fi cele despre noutati tehnologice, riscuri, oportunitati deosebite e.t.c. Informatiile externe tipice sunt cele referitoare la nivelul preturilor, ratele dobanzii, impozite, taxe e.t.c. Informatiile externe atipice sunt cele despre tehnologiile concurente, riscurile economico; sociale, miscari sociale e.t.c., in general, accentul punandu-se pe strategiile si obiectivele intreprinderii. Se va pune accentul si pe structura organizatorica, pe necesarul de forta de munca, pe cerintele de calificare, pe modalitatile de selectie a fortei de munca si pe estimarea costurilor anuale cu forta de munca.

CAP. 6

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII ECONOMICE

O eficienta economica ridicata se obtine in conditiile aplicarii in procesul de productie a unor tehnologii moderne si care valorifica la cote superioare materiile prime si energia, asigurand produse de calitate superioara la un cost redus. Marimea eficientei economice influenteaza in primul rand agentul economic unde ea se inregistreaza, dar ea are importanta si pentru economia nationala in ansamblul ei, caci prin cresterea productiei reducerea costurilor de fabricatie, sporirea rentabilitatii, etc. se obtine un spor al venitului national.

Eficiena economic se poate exprima: . sub forma randamentului combinrii i utilizrii factorilor de producie care oglindesc efectele economice obinute la o unitate de efort depus Ec=Vr, unde Ec=eficiena economic i Vr = veniturile realizate. . sub forma consumului specific de factori de producie pentru obinerea efectelor scontate n care arat consumul de factori ce revine pe unitate de efect economic util

Ec = Cfp, unde Ec = eficiena economic i Cfp=factorii de producie consumai . analiza 6.1. Indicatori de exprimare a eficientei economice : prezentarea, calculul si acestor indicatori

In analiza eficientei economice a investitiilor un instrument important de investigare il constituie indicatorii economici. Rolul lor este acela de a exprima continutul real al diferitelor caracteristici ale fenomenului economic, din activitatea investitionala, supus analizei, cum ar fi bunaoara: raportul dintre marimile acestor caracteristici, corelatiile dintre ele, evolutia lor in timp, etc.

In analiza economica, taxele si impozitele sunt tratate ca plati transferate. Ele fac parte din beneficiul total al proiectului care este transferat societatii ca un Intreg. Dimpotriva, o subventie este un cost pentru societate deoarece ea este o cheltuiala de resurse pe care economia o face pentru a executa proiectul. In analiza financiara taxele sunt tratate similar unui cost, iar subventiile asemanator unui castig. In analiza economica, dobanda pe capital nu este scazuta din beneficiile brute deoarece este o parte din beneficiul total al capitalului disponibil pentru societate.
Acesti indicatori fac parte din instrumentul de baza folosit pentru masurarea si analiza eficientei economice in cadrul evaluarii proiectelor de investitii, reprezentand caracteristici cantitative, marimi si valori, cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice. In esenta, indicatorii economici au menirea de a atentiona decidentul asupra conditiilor concrete in care functioneaza sistemul economic in perioada analizata, iar neluarea lor in seama sau ignorarea informatiilor furnizate de ei pot conduce la o functionare ineficienta a sistemului sau chiar blocarea acestuia. Indicatorii de eficienta economica se obtin prin calcule si prin prelucrarea informatiilor initiale, existente in documentatia de proiectare. Fiecare indicator economic, prin exprimarea pe care o are, face referire la una sau mai multe caracteristici, ceea ce denota ca un fenomen economic poate fi caracterizat printr-un numar mai mic sau mai mare de indicatori, potrivit complexitatii acestuia, scopului urmarit si nu in ultimul rand a insusirilor sale. Cei mai importanti indicatori sunt indicatorii naturali ( mai putin relevanti ) si indicatorii valorici. Indicatorii valorici caracterizeaza cel mai bine investitia, motiv pentru care ei sunt folositi in calculul de eficienta economica, in vederea luarii deciziei finale si exprima: valoarea investitiei costul de productie profitul investitia specifica productia obtinuta la 1000 lei capital fix durata de recuperare a investitiilor

 coeficientul de eficienta economica a investitiilor cheltuieli la 1000 lei productie marfa gradul de utilizare a capacitatilor de productie profitul la 1000 lei capital fix cifra de afaceri la 1000 lei capital fix normative de calitate si de innoire a productiei Capacitatea de productie (Q) Acest indicator reprezinta principala modalitate de masurare a rezultatelor utile obtinute intr-o unitate de timp, in conditii normale de functionare a obiectivului si a elementelor adiacente ale acestuia (forta de munca, resursele financiare si materiale, organizarea judicioasa a procesului de productie, etc). Capacitatea de productie se determina la nivel de documentatie, luandu-se ca baza de calcul utilajul conducator al procesului de productie si se exprima in general in unitati fizice de productie. Daca fondurile de investitii sunt aceleasi la mai multe variante de investitii, atunci varianta de investitii ce prevede o capacitate de productie mai mare este cea mai eficienta. In cadrul acestui indicator o implicatie deosebita o are: a) atingerea parametrilor proiectati, pentru care durata de timp trebuie sa fie cat mai scurta, iar varianta de proiect care satisface aceasta cerinta este prioritara, fiind cea mai eficienta. b) numarul schimburilor de lucru, care determina in fond capacitatea de productie efectiva, iar varianta de proiect care asigura o productie efectiva mai mare, este varianta cea mai eficienta. Capacitatea de productie este un indicator de volum, care concretizeaza, in fapt, un prim efect al efortului investitional facut, prezentand o imagine de ansamblu a dimensiunii obiectivului de investitie. Profitul (P) Acest indicator este esenta, scopul investitiei, el determinandu-se ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate. Se calculeaza deoarece el este in fapt o concretizare a eforturilor de investitie, are un efect economic pozitiv, pe baza caruia se creaza premizele cresterii de capital. Relatiile de calcul pentru profitul brut, profitul impozabil si cel net sunt: PB=V - C P=PB + Csrf Pn=Pi + IP in care: Pb - profitul brut V - veniturile obtinute C - cheltuielile efective Pi - profitul impozabil Csrf - cheltuieli suportate direct din rezultate financiare PN - profitul net Ip - impozit pe profit Nivelul acestui indicator constituie un element de baza si de greutate in balanta deciziei de investitie privind realizarea unui obiectiv. Pe baza acestui indicator, agentii economici determina rata profitului sau rentabilitatea investitiei, care exprima in fond capacitatea de a produce profit. Rentabilitatea (r) Indicatorul se mai numeste rata profitabilitatii sau rata rentabilitatii si este in economia de piata cel mai important indicator de eficienta economica. El se determina ca raport intre marimea profitului si costurile aferente, cifra de afaceri sau capitalul folosit (cheltuielile de productie). De inteles ca in analiza economica se va opta pentru varianta care are rentabilitatea cea mai mare. Costul de productie (C) Este un indicator ce exprima o mare putere de sinteza, reprezentand costurile necesare pentru crearea unei unitati de produs. Nivelul costurilor de productie trebuie sa prezinte o tendinta de scadere ca urmare a promovarii progresului tehnic, a reducerii consumurilor specifice, a unei organizari mai judiciase, etc. In analiza eficientei economice a investitiilor este necesara existenta mai multor variante de proiect, fiind considerata ca cea mai eficienta, varianta cu costurile cele mai mici. Costurile de productie reprezinta un instrument principal in conducerea proceselor economice. O apreciere a eficientei economice se realizeaza: fie prin calculul cheltuielilor de productie ce revin la 1000 lei productie fie luand in considerare cheltuielile materiale ce vor fi apreciate ca o pondere in volumul total al cheltuielilor de productie Numarul de salariati (Ns) Acesta se stabileste functie de productia necesara, productivitatea muncii, numarul de schimburi, dotarea tehnica, etc. Indicatorul trebuie cunoscut in structura, pe categorii de specialisti, etc. Productivitatea muncii (W)

Orice calcul de eficienta economica considera acest indicator ca fiind un element de baza in decizia de investitie, intrucat ca raport intre valoarea productiei si numarul de salariati, reprezinta in fond o comparatie directa intre efortul util (productie) si efortul realizat (consumul de resurse - numar de salariati. In practica investitionala este de neconceput ca o varianta de investitie sa poata fi luata in discutie in cazul in care nu prevede un nivel inalt al productivitatii muncii, in comparatie cu realizarile inregistrate la obiective similare, puse in functiune anterior. Acest indicator raspunde criteriilor eficientei economice a investitiilor si exprima de fapt eficienta muncii sociale, determinand optiunile fundamentale generatoare de progres al intregii societati. Cresterea productivitatii muncii se materializeaza prin obtinerea de venituri suplimentare O alta categorie importanta de indicatri care se urmaresc, in vederea luarii unor decizii judicioase de a investi, sunt indicatorii de baza. Valoarea investitiei (I) Marimea fondurilor necesare pentru realizarea unui obiectiv de investitii constituie unul dintre cei mai importanti indicatori ce se au in vedere la luarea deciziei de investitii si principalul indicator care caracterizeaza eforturile necesare. El este si o marime de calcul pentru stabilirea unor indicatori de eficienta derivati. Pentru ca valoarea investitiei sa reflecte cu fidelitate cheltuielile ocazionate de materializare a obiectivului, aceasta trebuie sa includa urmatoarele marimi: 1) pentru obiectivele de investitii noi: I=Id+Icol+Icon+Ei+Ac+Pt-Epjf 2) pentru investitiile de modernizare, dezvoltare sau reutilare: I=Id+Icol+Icon+Ei+Pt+Pv,,Ac+(VC.F.-Sv) in care: Id - investitia directa (cladiri, utilaje, terenuri, proiectare) ICol - investitia colaterala (de infrastructura) Icon - investitia conexa Ei - efectul economic al imobilizarilor fondurilor de investitii pe durata de executie a unui obiectiv de investitii Ac - necesarul de active circulante, reprezentand prima dotare Pt - pierderile din ocuparea terenului Epif - efectul punerii in functiune mai devreme a unor module (capacitati de productie partiale) Pvn. - pierderile de venit ca urmare a intreruperii productiei in sectiile in care urmeaza a se efectua lucrarile de investitii Vc.f. - valoarea neamortizata a capitalului fix casat inainte de amortizarea integrala Sv - sumele obtinute din casare in urma valorificarii acestora in metodologia actuala Termenul de realizare a investitiei (T) Termenul de realizare a investitiei sau durata edificarii obiectivului de investitii se caracterizeaza prin aceea ca in aceasta perioada surse financiare si materiale importante sunt retrase din circuitul economic rara a produce nimic pana la punerea in functiune a obiectivului. Aceasta este de fapt si motivatia pentru care atat constructorul cat si beneficiarul de investitii trebuie sa concure la reducerea duratei de executie a obiectivului. O importanta deosebita in acest context trebuie acordata modului de esalonare a cheltuielilor de capital pe ani, in cadrul perioadei de edificare, urmarindu-se ca valorile cele mai mari ale fondurilor sa fie alocate catre sfarsitul duratei de executie. Orice punere in functiune mai devreme decat este planificat sau realizarea unor puneri in functiune a unor capacitati de productie partiale, este un element favorabil proiectului de investitie. Rezulta faptul ca potrivit acestui indicator, proiectul de investitie care are termenul de realizare a obiectivului cel mai mic, sau realizari de puneri in functiune partiale, este considerat ca fiind cel mai eficient. Coeficientul de eficienta economica a investitiei (e) Acest indicator de eficienta economica reprezinta inversul termenului de recuperare a investitiilor, adica raportul dintre profitul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital investit. Coeficientul de eficienta economica reflecta cati lei profit anual se vor obtine la un leu capital investit si se calculeaza atat in forma absoluta cat si in forma relativa. De mentionat faptul ca acest coeficient al eficientei economice (e) se calculeaza si la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. In cadrul analizei eficientei economice a investitiilor, este important ca fondurile de investitii consumate sa se compare nu numai cu profitul (beneficiul, acumularile) anual, ci si cu intregul profit rezultat pe toata durata de functionare

Angajamentul de capital[7] Acest indicator exprima costurile totale initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a costurilor ulterioare punerii In functiune, pentru exploatarea acestora, exclusiv amortismentul, exprimate In valoare actuala, la un moment de referinta care este, de regula, cel al Inceperii lucrarilor de investitii. Calculul acestui indicator tine seama de:

 angajamentul total de capital actualizat la momentul 0, investitiile totale actualizate la momentul 0; costurile totale actualizate la momentul m0; investitiile anuale; costurile anuale; coeficientul de actualizare; durata de executie a lucrarilor; durata eficienta de functionare a obiectivului. In general, se urmareste minimizarea angajamentului de capital la un nivel dat al capacitatii de productie, de venituri totale si avantaje economice totale. Acest indicator se urmareste deoarece este recomandat drept criteriu de alegere a variantelor la proiectele de investitii realizate domeniul in care SC Dalkia Termo Prahova fiinds unul de interes public, majoritatea fiind finantate de la bugetul statului. Venitul net actualizat (Valoarea neta actuala totala, VNA) Acest indicator caracterizeaza, in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect de investitii, castigul investitorului pentru capitalul investit in proiectul respectiv, exprimate fie sub forma de cash - flow in valoare actuala, fie ca valoare neta actualizata. Indicatorul realizeaza compararea intre cash flow-ul total actualizat degajat pe durata de viata economica a unui proiect sau variante de proiect de investitii (CFta) si efortul investitional total generat de acel proiect, exprimat In valoare actuala (Ita). Este un indicator integral de eficienta a investitiilor, deoarece momentul de referinta pentru calculul lui este cel al inceperii lucrarilor . Se disting doua situatii de calcul al acestui indicator: 1. Cand durata de realizare a proiectului de investitii, este sub 1 an, iar exploatarea instalatiilor, utilajelor, a capacitatilor de productie Incepe In acelasi an

2. Cand durata de executie este mai mare de 1 an: Calcularea lui tine seama de : venitul net actualizat; cash flow-ul anual; durata de executie a lucrarilor; durata eficienta de functionare a obiectivului. Daca VNA > 0, proiectele sau variantele de proiecte sunt acceptate. Aceasta Inseamna ca acel proiect are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viata economica (De) capitalul investit, de a asigura obtinerea unui anumit volum de valoare neta. Cu cat VNA este mai mare, cu atat si rentabilitatea este mai mare. Se prefera proiectele care se cara cterizeaza prin VNA maxim. Daca VNA are valoare nula sau negativa, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioara ratei de actualizare. Acest indicator are si unele dezavantaje. Desi el permite sa constatam daca proiectul de investitii este sau nu rentabil, el nu pune in evidenta importanta relativa, comparativa a aportului acelui proiect si de asemenea nu permite solutionarea problemelor de decizie de investitii cand durata de viata economica difera de la un proiect la altul. Pot exista proiecte sau variante de proiecte care au un volum de VNA egal, dar durata eficienta de functionare (De) nu este constanta. El nu tine seama de marimea termenului de recuperare static sau actualizat iar marimea lui depinde de marimea ratei de actualizare folosita in calcule. 6.2. Posibilitatea de crestere a eficientei economice Marimea si calitatea activitatii precum si modul de utilizare a resurselor economice de catre agentii comerciali se concretizeaza intr-un ansamblu de rezultate economico-financiare care definesc eficienta activitatii comerciale. Ea constituie principiul fundamental al existentei si prosperitatii oricarei firme comerciale si, pe un plan mai larg, conditia integrarii comertului in cerintele unei economii moderne. Conceptul de eficienta este asociat in teoria si practica economica cu diverse forme de manifestare a rezultatelor obtinute de agentii economici, cum sunt: rentabilitatea, productivitatea factorilor de productie, eficacitatea capitalului, economisirea costurilor etc1. Privit ca principiu de organizare si conducere a activitatii in economia de piata, el are insa un continut mult mai bogat s i, totodata, generalizator al tuturor rezultatelor favorabile obtinute de agentii economici.

Curentele de gandire economica din epoca moderna situeaza eficienta ca obiect definitoriu al stiintei economice. Alegerea eficace in satisfacerea unor nevoi nelimitate cu resurse limitate sau maximizarea satisfacerii nevoilor sub constrangerea resurselor sunt expresii prin care eficienta este situata in centrul teoriei si practicii economice. Prin eficienta activitat ii economice, in speta a comertului, se intelege raportul dintre efortul economic depus si rezultatele obtinute de un agent economic si de comert in ansamblul sau, ori raportul dintre rezultate si efort. Efortul se masoara prin consumul de resurse economice (materiale, umane si financiare), iar rezultatele prin volumul vanzarilor sau alte efecte calitative ale activitatii economice (cresterea profitului sau a productivitatii muncii, reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie, promovarea progresului tehnic). Locul celor doi termeni - efort si rezultate - in exprimarea eficientei are semnificatia sa. In principiu, se raporteaza efortul la rezultate in situatia in care resursele economice sunt prioritare prin caracterul lor limitat in deciziile conducerii, urmarindu-se a se evidentia consumul acestora pe unitatea de rezultat. Dimpotriva, se raporteaza rezultatele la consumul de resurse pentru situatia in care atingerea unui nivel al activitatii economice constituie obiectul deciziei, resursele disponibile urmand a fi angajate in acest scop. Eficienta economica este expresia cerintelor unor legi obiective si, in primul rand a legii economiei de timp, care dirijeaza rationalitatea si comportamentul agentilor economici. Progresul economic este un obiectiv conditionat de economisirea muncii, respectiv a resurselor, in toate sferele activitatii economice. Micsorarea costului distributiei prin perfectionarea activitatii comerciale duce, in primul rand, la sporirea randamentului capitalului comercial, prin folosirea unui capital mai mic pentru aceleasi rezultate sau obtinerea unor rezultate superioare cu acelasi capital. In acelasi timp, micsorarea costului distributiei duce la reducerea pretului de vanzare cu amanuntul, ceea ce permite o mai mare accesibilitate a produselor pe piata, la largirea pietei si, in final, la cres terea economica.
Interdependenta dintre comert si alte ramuri ale economiei nationale determina o interconditionare dintre eficienta comertului si eficienta acestora. Astfel, micsorarea consumului de resurse in sfera comertului determina deplasarea capitalului disponibilizat in raport cu nevoile circulatiei spre ramurile care produc masa fizica a bunurilor, contribuind la sporirea avutiei nationale. Totodata, prin accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor, prin reducerea timpului de realizare a acestora, se micsoreaza timpul reproductiei, cu urmari favorabile asupra dezvoltarii economice. La randul sau, eficienta comertului, marimea resurselor consumate este conditionata de activitatea ramurilor cu care comertul intra in relatii. De exemplu, procesele de depozitare, formele de difuzare a produselor la consumatori, timpul de vanzare a marfurilor sunt conditionate de starea in care produsele sunt livrate de industrie, de mijloacele cu care circula si de rapiditatea cu care sunt incheiate tranzactiile comerciale.

Aceasta interdependenta impune ca actiunile privind eficienta activitatii comerciale, criteriile de optimizare a diferitelor aspecte ale circulatiei marfurilor, sa fie apreciate prin prisma consecintelor pe care ele le au asupra intregului circuit al miscarii marfurilor.

S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. Ploiesti a intocmit si a inaintat cu adresa nr. 1975/14.02.2006, un studiu de fezabilitate pentru Modernizare sistem de ardere CAF[8] tip 4 nr.2 din cadrul S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. pentru functionarea tehnico-economica corespunzatoare legislatiei de mediu In vigoare prin montarea de arzatoare cu NOx redus. Cazanul de apa fierbinte nr.2, propus pentru modernizare - este de tip CAF 4 de 116 MW (100Gcal/h), de radiatie (sub forma de turn avand un singur drum de gaze), cu strabatere fortata, functionand cu depresiune pe partea gazelor, realizata printr-un cos de fum individual sustinut de cadrul metalic al cazanului. Cazanul poate functiona pe perioada de iarna pentru termoficare in regim de varf sau baza, iar pe perioada de vara In regim de cazan de apa calda pentru asigurarea apei calde menajere. Cazanul se afla in exploatare in Punctul de lucru Brazi din cadrul S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. Instalatiile de ardere gaz-pacura (injectoare cu pulverizare mecanica), cu care este echipat CAF-ul mentionat, sunt in stare de functionare, dar conceptia acestora este la nivelul anilor 60 iar echipamentele de automatizare lipsesc reducand exploatarea la manevre repetate din partea personalului de exploatare. Aceste instalatii de ardere nu mai corespund din punct de vedere constructiv la concentratiile de emisii impuse de legislatia actuala de mediu. Luand in considerare starea tehnica precara si functionarea necorespunzatoare a CAF-ului nr.2, in studiul de fezabilitate mentionat se propune ca solutie: inlocuirea arzatoarelor de pacura si gaze existente cu arzatoare cu functionare cu gaz si pacura, separat, cu formare de NOx redus, cu incadrarea acestor arzatoare Intr-un sistem automat de control si conducere a arderii, tip BMS-Burner Management System. Prin realizarea lucrarilor de investitii propuse, sunt indeplinite urmatoarele obiective: Imbunatatirea impactului asupra mediului prin reducerea emisiilor poluante de NOx si incadrarea in normele actualei legislatii de mediu din Romania (H.G.R. 541/2003 - privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor de NOx in aer provenite din instalatiile mari de ardere; O.U.G. 34/2001 - privind prevenirea, reducerea, si controlul integrat al poluarii; L 655/2001 - aproba O.U.G. 243/2000 - privind protectia atmosferei), respectiv indeplinirea conditiilor de protectie a mediului la nivelul conditiilor impuse de UE, Directiva 2001/80/EC; Imbunatatirea procesului de ardere si a controlului acestuia; Imbunatatirea transferului de caldura;

 asigurarea functionarii de durata a CAF-ului; cresterea economicitatii In functionare a CAF-ului Efectele economice scontate sunt urmatoarele: cresterea productiei anuale cu cca 75%; reducerea consumului specific de energie electrica servicii cazan cu 0,000389MWh/Gcal; reducerea consumului de gaze naturale cu 0,0089 mii Nm3/Gcal; Valoarea totala de finantare a investitiei este de: 5.414.000 lei (RON), - din fonduri obtinute in baza OUG nr.48/2004. BIBLIOGRAFIE Barbulescu C., Economia si gestiunea intreprinderii, Ed. Economica, 1995; Nutu V. Economia energeticii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1991 Coordonatori Constantin Barbulescu,Tatiana Gavrila Intreprinderii,Editura Economica,Bucuresti,1999 , Economia si gestiunea

Letitia Zahiu,Mircea Gheorgita,Mircea Nastase,Cosette Jacqueline Marie Leonte, ,Mirela Stoian, Economia intreprinderii ,Editura ASE,Bucuresti,1995.
Philip Kotler,Managementul marketingului,Editura Teora, Bucuresti,1999.

Cartea alba a incalzirii urbane- Contribuia Dalkia la strategia nclzirii urbane n Romnia

[1] Electricit de France [2] Mark Blaug, Teoria economic n perspectiv

[3] una dintre cele mai mari firme internaionale de consultan managerial [4] Conform Mediafax [5] studiu al AT Kearney A.T. Kearney

[6]Ov. Nicolescu s.a., Management, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992 [7] METODOLOGIA B.I.R.D. DE EVALUARE A
EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR DE CAPITAL

[8] Cazan de apa fierbinte