P. 1
CARNE PORC.docx

CARNE PORC.docx

|Views: 92|Likes:
Published by MireaAna-Maria

More info:

Published by: MireaAna-Maria on May 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2013

pdf

text

original

CARNE PORC IMPORTANŢĂ · Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională.

· Produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii. · Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelaţie directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a consumatorului. · Sursă pentru schimburile comerciale. · Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală. EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE DE PORC 2001 Efective totale de porcine Producţia totală de carne în viu Greutatea medie Greutate minimă pentru acordare subvenţii Cantitatea totală de carne subvenţionată mii cap mii tone kg/cap kg/cap mii tone 4.447 613 117 2002 5.058 635 119 90-110 160 2003 5.145 710 111 90-110 131 2004 6.495 626 105 90-110 141 2005 6.622 605 103 90-110 126 2006 6.815 618 113 90-110 2007 6.565 642 113 2008 6.174 605 114 2009 5.793 585 113 2010 9 luni 5.423 303 105 -

OBIECTIVE URMĂRITE · Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de porcine în direcţia îmbunătăţii calitative a carcasei de porc. · Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite. · Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export. POLITICI AGRICOLE DE SUSŢINERE 2001 2002 28,2 mld lei 0,24 mld lei 4.000 lei/Kg(640 mld lei pentru 160 mii tone carne) 2003 2004 2005 2006 2007

· HG nr. 585/2001 (patrimoniu genetic) · HG nr. 756/2002 (patrimoniu genetic) · HG nr 54/2002 (subventii pe produs)

· HG nr 1556/2002 -subvenţii pe produs 5.000 lei/Kg(36 mld lei pentru 9 mii tone carne) 7.000 lei/kg(854 mld lei pentru 122 mii tone) 252,2 mld. lei pentru scrofiţe de reproducţie 400.000 lei/cap (46 mil.lei) 8.000 lei/Kg (1.211 mld. lei pentru 151 mii tone carne) 10.000 lei/Kg (1,0 mld. lei pentru 0,1 mii tone carne ecologică) 93,1 mld.lei pentru 59,0 mii scrofiţe de

-subvenţii pentru reproducţie

¨ HG nr 416/2003 (patrimoniu genetic) · HG nr.1593/2003 -subvenţii pe produs

-subvenţii pentru reproducţie

1

¨ HG nr 157/2004 (patrimoniu genetic) . HG nr.64/2005 -subvenţii pe produs -subvenţii pentru reproducţie ¨ HG nr 445/2005 (patrimoniu genetic) · HG nr.1853/2005 -subvenţii pe produs

reproducţie 700.000 lei/cap (64 mil.lei) 12.000 lei/kg (1036,5 mld. pentru 86,7 mii tone carne ) 77 mld.lei pentru scrofiţe la prima fătare 1.270.000 lei/cap (108 mil.lei) 100-120 lei/carcasă clasificată (148,1 mil. lei pentru 1.347,3 mii capete) 50 lei/cap (0,10 mil. pentru 2,1 mii capete) 500 lei/cap (26,5 mii.lei)

-cumpărare purcei din unităţi specializate

¨ HG nr 1608/2006 (patrimoniu genetic) · OUG nr.123/2006 (ajutor de stat) pentru: -carcase - clasificate -scrofite de reproducţie la prima fătare -testul naţional de disecţie

¨ HG nr 853/2007 (patrimoniu genetic) PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA CĂRNII DE PORC · Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţii calitative a carcasei de porc. · Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală. · Îmbunătăţirii structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice. · Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine. · Trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială.

100-120 lei/carcasă clasificată (154.000 mii. lei pentru 1.400 mii capete) 150 lei/cap (4.000 mii lei pentru 26,7 mii scrofiţe la prima fătare) 800 lei/cap (100 mii lei) 500 lei/cap (38,5 mii.lei)

OBIECTIVE DE REABILITARE ŞI REDRESARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG · Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subvenţiilor în vederea echilibrării preţului de valorificare la producător cu cheltuielile efectuate pe produs. ÎNTÂLNIRE CU REPREZENTAŢII SECTORULUI DE PRODUCŢIE A CĂRNII DE PORC Miercuri, 6 mai 2009, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire de lucru cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale din sectorul cărnii de porc. La întâlnire au participat reprezentanţii Smithfield, ai Cooperativei Muntenia, ai Patronatului Cărnii de Porc şi ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România. Şedinţa a fost condusă de domnul consilier Daniel Botănoiu. La discuţii au participat, de asemenea, specialişti din cadrul MAPDR, responsabili de sectorul zootehnic. Organizaţiile profesionale prezente au înaintat propuneri privind acordarea de sprijin financiar în sectorul porc, pentru diminuarea efectelor crizei existente în acest moment la nivel mondial. Propunerile au privit:

prelungirea aplicării prevederilor Legii 150/2003 privind creditul agricol de producţie;

2

    

susţinerea programelor de biosecuritate în ferme; susţinerea programelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a standardelor de bunăstare a animalelor; sprijin financiar în cuantum de 80% din valoarea investiţiilor de mediu şi 50% din cheltuielile pentru stocarea şi utilizarea dejecţiilor ca îngrăşământ organic; sprijin financiar pentru creşterea performanţelor în sectorul de reproducţie; construcţia de ferme pentru reproducţie;

S-a stabilit ca luni, 11 mai 2009, să aibă loc reuniunea grupului de lucru tehnic pe sectorul cărnii de porc, pentru a găsi soluţii de implementare a celor propuse, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, astfel încât să poată fi stabilită o strategie clară şi sustenabilă pentru perioada 2010-2013. Următoarea întâlnire a grupului de lucru va avea loc vineri, 15 mai. Biroul de presă al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Data publicarii: 7-05-2009 Embargoul impus de UE la exporturile de carne de porc si porci vii va afecta industria autohtona. » Piata romaneasca va fi caracterizata de o concurenta neloiala intre producatori. » Presedintele ANSVSA spune ca embargoul ar putea fi ridicat mai devreme de finele anului 2009.

Afacerile producatorilor din industria carnii vor inregistra pierderi majore dupa ce Uniunea Europeana a prelungit embargoul privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania pana la sfarsitul lui 2009, din cauza persistentei pericolului de pesta porcina. "Pierderile noastre vor fi foarte mari", ne-a declarat ieri vicepresedintele companiei Angst, stefan Padure. "In plus, ne vom confrunta cu o concurenta neloiala pe piata romaneasca", mai spune acesta. Concurenta neloiala Vicepresedintele Angst considera ca, prin interzicerea exportului de carne si preparate din carne de porc pe piata Uniunii Europene, producatorii care au facut investitii pentru alinierea unitatilor de productie la standardele europene vor concura pe piata autohtona cu cei care nu au facut astfel de investitii, data fiind perioada de tranzitie negociata cu autoritatile de la Bruxelles pana in 2009. "Compania Angst a facut pana acum investitii de peste 7 milioane de euro. Nu le putem amortiza prin pret, pentru ca ne confruntam cu aceasta concurenta neloiala", mai spune vicepresedintele Angst.

Romania are protejate pe piata Uniunii Europene doua produse – carnatul de Plescoi si salamul de Sibiu. "Nu putem exporta prin prelungirea embargoului nici una dintre aceste doua marci – afirma stefan Padure. Dat fiind faptul ca embargoul presupune interdictia vanzarii pe piata Uniunii Europene a carnii si produselor din carne de porc obtinute la o temperatura de fierbere mai mica de 70 de grade, cu aceste produse crud-uscate nu mai avem nici o sansa sa iesim prea curand. Am putea exporta crenvurstii sau salamurile fierte, dar concurenta este acerba pe aceste produse, iar singurul nostru atu, forta de munca ieftina, a disparut." Vicepresedintele Angst afirma ca, la ora actuala, se inregistreaza un deficit mare de forta de munca si in sectorul industrializarii carnii. "Transatorii si macelarii calificati au plecat in Spania si Italia. Cei care au ramas sunt platiti aproape la nivelul din UE", explica acesta. Situatie grava in Romania In momentul aderarii la UE, la 1 ianuarie 2007, embargoul era valabil pana la 30 septembrie, insa pesta porcina nu este controlata – mentioneaza documentul Comisiei Europene. Reuniti miercuri la Bruxelles, experti veterinari din cele 27 de state membre au decis prelungirea diferentiata a acestor masuri, ca urmare a numarului inegal de focare de infectie detectate. "Situatia este deosebit de grava in Romania, unde in august au fost detectate cazuri in marile ferme comerciale si 164 de cazuri in micile ferme de crestere a porcilor, in primul semestru al anului 2007" – conform aceleiasi surse. Ce sanse avem? Romania va putea solicita mai devreme de finele anului 2009 ridicarea embargoului impus de UE privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania, daca nu va mai inregistra nici un focar de pesta porcina clasica timp de sase luni, a declarat, pentru Rompres, presedintele Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis. Acesta a precizat ca CE ia decizii pe termen lung, din cauza procedurilor, dar, in cazul in care tarile cu interdictii demonstreaza ca indeplinesc conditiile impuse, pot solicita mai devreme ridicarea embargoului. Heaven’s Pig, din judetul Arges, a deschis, la jumatatea lunii august, primul sau magazin de produse din carne, in Pitesti. Compania, parte a Grupului Iragri, este, de asemenea, in curs de finalizare a negocierilor pentru achizitionarea unei mezelarii. Administratorul Nicolae Mantu a sesizat oportunitatile de achizitii ale unei piete in criza si a iesit la cumparaturi.

“Magazinul acesta este un proiect pilot, fiind, speram, primul dintr -un lant de 10-15, a declarat, pentru revista Fabrica de Carne, dl Mantu. Urmeaza ca, intr-o luna, doua, sa analizam rezultatele si sa calculam profitabilitatea. Inca nu ne-am stabilit un slogan, insa ne bazam pe atragerea clientilor prin oferirea de carne proaspata, direct de la producator.

3

000. trec aproximativ 4 ore si jumatate”.r. a precizat pentru FDC ca ferma a fost utilata cu tehnologii de ultima generatie si necesita supravegherea a numai 3 angajati. parte proprietate.000 de capete si o retea de distributie de carne proaspata. Asta ne-a salvat in decembrie 2009 când s-au taiat subventiile. Am achizitionat trei masini Iveco si am platit doar abatorizarea porcilor. Investitia de la Golesti a fost realizata in 2007 cu fonduri SAPARD si s-a ridicat la o valoare de 2. a fost sa facem o mica distributie. Singura solutie pe care am gasit-o. In acest moment. Heaven’s Pig abatorizeaza deocamdata animalele la abatorul Rador si vinde carn ea prin reteaua proprie de distributie si. beneficiaza de cereale pentru furaje de la Agrona t.) si numai intocmirea dosarului si documentarea au durat cam un an de zile. sa controlam intreg lantul din care rezulta produsul cu care ne prezentam in fata consumatorului. Asa nu ai cum sa-ti construiesti o afacere si sa dispui de un cash-flow pentru a face fata platii furnizorilor si celor de la bugetul de stat. prin magazinele proprii: “Am incercat. români si italieni) care administreaza aproximativ 2.De la momentul in care este sacrificat animalul si pâna la cel in care carnea ajunge in galantare. spune ing. Birocratia este foarte 4 . In acest moment. detinuta din noiembrie 2009 de Heaven’s Pig. mai nou. insa nimeni nu a fost dispus la asta. “Incercam sa const ruim un puzzle. in momentul de fata. Animalele. proiectul de constructie a abatorului propriu este in curs de aprobare. precizeaza adminstratorul Heaven’s Pig. sunt hranite printr -un sistem complet automatizat si ajung de la 25 de kg la 110 kg in trei luni. Spuneau “imi dai telefon mâine si eu iti spun ce pret iti dau si cât iti cumpar. subliniaza dl Mantu. inginerul zootehnist care se ocupa de aceasta. dar am cautat totusi sa o valorificam la un pret cât mai bun. precizeaza dl Mantu. am reusit sa ramânem pe piata si sa repopulam ferma“. am colaborat cu firma Tehnofavorit din Cluj”. constructia silozurilor a fost stabilita de firma franceza Privee iar. ne mai lipsesc ferma de reproductie si abatorul propriu”. divizia de agricultura a Iragri (companie cu 17 actionari. la acea vreme. si 30% dintre micii fermieri nu au mai populat. rasa Pietrain.000 de lei. “Halele sunt sub patent austriac. cu o capacitate de 3. ce prevad constructia unui abator si a unei ferme de reproductie porci. Magazinul face parte din strategia de dezoltare pe orizontala a companei. Am achizitionat asfel ferma de la Golesti si am folosit cerealele ca hrana pentru animale”. parte in arenda. cu o capacitate de 750 de scroafe. in ceea ce priveste tehnologiile de functionare. dupa care ne-am luat produsele si le-am distribuit noi. Datorita distribuitiei proprii. Ferma de ingrasare a porcilor. n. “Anul trecut recolta a fost slaba din punct de vedere calitativ. explica Nicolae Mantu. care mai are proiecte depuse pentru accesarea de fonduri europene. Va dati seama ce inseamna pentru un mic femier care nu are putere finaciara sa mearga si sa sustina un astfel de proiect? N-are nicio sansa. acum un an (decembrie 2009). sa incheiem contracte cu patronii de abatoare. Compania argeseana detine. o ferma de ingrasare a porcilor. ca sa le accesezi… Noi avem acest proiect de 2 milioane de euro (constructia abtorului. Mihai Serbanescu. poimâine”. “Sunt fonduri europene foarte multe dar.500 de hectare d e teren. {erbanescu.

poate fi utilizat pentru conservare. Când vine vorba de igienizarea spatiilor de productie. granule (condimente. Igiena spatiilor de productie este un procedeu foarte important. produse refrigerate). Aplicata. reducând posibilitatea achizitionarii unei intregi linii de productie. ca utilizarea temperaturilor de refrigerare. programabile electronic. Atmosfera modificata Un fapt foarte important. garantând o functionare optima de mai multi ani si o nevoie de service redusa. prespalarea suprafetelor cu apa incalzita la aproximativ 50 de grade Celsius. este acela ca metodele uzuale de conservare influenteaza negativ proprietatile ei nutritive si organoleptice. ieftina si nu lasa niciun fel de reziduuri toxice. mentioneaza Nicolae Mantu. se prefera procedeele neagresive. Ultraviolete In industria alimentara. Aplicarea pe suprafete deschise si pentru conducte se face prin intermediul unor dispozitive speciale (pistoale de abur. incheie optimist Nicolae Mantu. alimente pulverulente pentru sugari.) este foarte putin valorificat acum. Sper ca guvernantii sa se mai trezeasca putin”. care trebuie luat in considerare atunci când se analizeaza calitatile nutritive ale carnii.mare”. Atmosfera modificata utilizeaza azotul. supe in pulberi. lapte praf. cu ajutorul solutiilor chimice si clatire. Pentru aceste motive. care are o eficacitate germicida mai mare decât caldura uscata. radiatiile ultraviolete se folosesc mai ales pentru dezinfectia aerului din incaperile de productie si depozitare si pe suprafete. care emit radiatii cu lungime de unda de 240-280 nm.000 de capete pe an”. Tocmai pe aceste caracteristici insista si producatorii de echipamente in prezentarile lor. pe suprafete murdare si puternic contaminate. astfel. compania isi continua politica de achizitii: “Purtam discu tii pentru achizitionarea a inca o ferma pentru ingrasat porci. Caldura are avantajul ca este foarte eficace asupra tuturor tipurilor de microorganisme. ameliorarea proprietatilor senzoriale si nutritive ale acestora si prelungirea duratei limita de vânzare. insa. Aministratorul Heaven’s Pig considera ca: “domeniul asta (al agriculturii n. interval in care efectul germicid este maxim.r. Astfel. Gasiti mai jos o selectie de sase utilaje de ultima ora. Aceasta metoda de igienizare a spatiului de procesare este completata de curatarea fizica a incaperii. Efectul radiatiilor ultraviolete este influentat negativ de prezenta prafului si a peliculelor tulburi sau care contin grasimi. insa are potential si ne-ar putea scoate din criza daca politicile statului ar fi orientate catre aceasta zona. Procedeul de ambalare in atmosfera modificata se foloseste mai ales pentru produse sub forma de bucati. Intre timp. combina refrigerarea cu atmosfera modificata de gaze in interiorul ambalajului. care devin si mai aderente si protejeaza microorganismele pe care le inglobeaza. Cele mai sensibile sunt bacteriile Gram negative nesporulate. sa fie adaptabile tehnologiilor deja existente in fabrici. nedistructive si necontaminante pentru produsele alimentare in general si pentru carnea proaspata in particular. inconvenientul principal ramâne durata de pastrare a carnii destul de redusa. ceai. Dioxidul de carbon este cel mai utilizat gaz in procedeul de ambalare in atmosfera modificata.). Daca pastrarea carnii prin refrigerare are avantajul unor consumuri energetice si dotari mai putin costisitoare pentru producerea frigului pe toate verigile lantului frigorific. Prin acest procedeu. usuca depozitele de murdarie. caracterizat prin impermeabilitate fata de vaporii de apa. 5 . procedurile de igiena trebuie sa asigure securitatea produselor alimentare din punct de vedere microbiologic. Utilajele noi trebuie. Aceasta metoda moderna de conservare. insa si oxigenul. In ultimii ani. Pentru dezinfectie. strategia aplicarii igienei implica evitarea contaminarii cu microorganisme in contact cu mediul extern. instalatii de sterilizare cu abur etc. distrugerea microorganismelor si inhibarea microorganismelor care nu au putut fi distruse. au fost puse la punct o serie de procedee de conservare care sa sporeasca durata de viata a produsului: unul dintre acestea este ambalarea in atmosfera modificata (MAP). urmate de cocii Gram pozitivi. Ambalarea carnii proaspete are ca scop mentinerea culorii rosiatice si evitarea aparitiei germenilor patogeni anaerobi. care utilizeaza proceduri neagresive. agricultura si zootehnia au cam fost lasate de o parte. de maximum 8 zile. silentioase si sa economiseasca resursele de materii prime si energie. utilizarea radiatiilor ultraviolete se limiteaza in special la dezinfectia aerului. alimentele bogate in grasimi pot produce râncezire. produsele sunt ambalate de obicei in film celulozic/polietilena. Obiectele de dimensiuni mici se pot dezinfecta prin fierbere sau autoclavare. se folosesc lampi cu presiune scazuta de vapori de mercur. desi responsabil pentru degradarea produselor alimentare si pentru dezvoltarea microorganismelor aerobe. Criza economica a schimbat necesitatile de echipamente ale producatorilor din industria carnii. In industria alimentara. de consumare si de utilizare optima. curatarea chimica. iar alegerea gazului protector depinde de natura produsului si de posibilele deteriorari ale acestuia. care modifica intr-o mai mica masura insusirile senzoriale si nutritionale ale carnii. Ca urmare a ozonului degajat. Din pacate. sa fie eficiente. pulberi. dioxidul de carbon sau oxigenul. principalele etape sunt curatenia si dezinfectia. sporii bacterieni si fungici si de virusuri. In industria alimentara. pentru ca se elimina astfel riscurile contaminarii incrucisate a produselor in spatiul de procesare. ceea ce inseamna ca vom ajunge la 35. fiabile si usor de igienizat. igienizarea prin caldura se foloseste mai ales ca abur saturat sub presiune. In cazul produselor alimentare ca atare.

Sursa: www. in grupuri de una.dk Linia de umplut tavi ATF 120 – Grasselli Garantata timp de trei ani. ajustând continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. cârnati sau mortadella. indiferent de marca acesteia. Continutul poate fi asezat in tavi. doua sau trei felii sau in diverse alte combinatii alese cu usurinta de programator. la intervalele dorite. De asemenea. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida. Toate miscarile sunt servo-controlate pentru a garanta precizie totala si pentru a mentine curate marginile tavilor inainte de sigilare. Echipamentul. informatii catre un monitor electronic. toate piesele care intra in contact cu materia prima pot fi indepartate si spalate separat. Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie. fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam. Sursa: www.com 6 . linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata.grasselli. Echipamentul analizeaza continuu materia prima. Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator. Spre deosebire de majoritatea echipamentelor similare. linia de umplut tavi ATF 120 a producatorului italian Grasselli este complet independenta si programabila dupa dorinta. alcatuit in intregime din otel inoxidabil. de unde transfera.Echipament de control al procentului de grasime din carne ProFoss Compania daneza Foss a lansat. in luna iulie a acestui an. are doua linii separate de productie ce pot fi setate diferit.foss.

fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam. indiferent de marca acesteia. in luna iulie a acestui an. Masinile sunt programabile de la un panou electronic intuitiv. Spre deodebire de majoritatea echipamentelor similare. Acestea pot amesteca materie prima de orice vâscozitate si temperatura si pot fi conectate. unde carnea este recuperata fara a genera fragmente de os care sa necesite scanare ulterioara. Echipamentul analizeaza continuu materia prima. controlate de la un panou central si echipate cu platforma de ridicare. precum si racirea imediata garanteaza o micsorare minima a produsului. Sursa: www. Schimbul rapid de energie. cârnatilor etc. linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata. Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator. la intervalele dorite. Dupa trecerea printr-un filtru. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida. iar carnea poate fi transportata catre utilajele de productie a hamburgerilor. cârnati sau mortadella. putând procesa pâna la 900 de kg de materie prima pe ora. astfel incit transferul de temperatura sa fie maxim. Intr-o prima etapa.dk Utilaj de gatit de mare viteza FPC Produse in Olanda.townsendg. Are dimensiunile de 3255 mm X 1755 mm X 1870 mm si greutatea de 2400 de kg. Sursa: www. operatorul poate alege gradul de colorare a produselor. Compania americana Townsend are si o unitate de productie in Olanda. multumita transportarii pe o banda performanta.com Masina performanta de recuperare a carnii de pe oase Utilajul DMM 10 Townsend este destinat producatorilor de cârnati. utilajele modulare FPC ofera posibilitatea gatirii rapide a liniilor de cârnati. usor de utilizat de catre toti angajatii. de vacuum. Dimensiunea si forma acestora ramân neschimbate. oasele ajung intr-un container special. oaie sau porc. cu mici ajustari. informatii catre un monitor electronic. Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie. de unde transfera. Potrivit evaluarilor din 7 . de masurare a temperaturii si de cântarire.foodprocessingconcepts. fara arderea suprafetei exterioare. la majoritatea echipamentelor existente deja in fabrici. sisteme de racire. utilajul selectioneaza oasele de anumite dimensiuni si le directioneaza catre camera de presare. salam si mortadella. din carne de vita.com Mixerele Karl Schnell Compania germana Karl Schnell ofera producatorilor din industria carnii mixere cu capacitate de la 30 la 6000 de litri.foss. Produsele sunt incalzite simultan pe ambele parti.Robotii de alimentare seria HP E de la Vemag Compania daneza Foss a lansat. ajustând continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. Totodata. Sursa: www.

2009 11:48 Există 5 păreri pe această temă. starea de îngrăşare şi regiunea anatomică. cu excepţia maladiilor civilizaţiei. Sursa: www. proporţie care variază în funcţie de vârstă. niacină . ciancobalamină. adică împreună cu ţesutul conjunctiv.carnea de porc. este o sursă excelentă de piridoxină.karlschnell. sunt o sursă importantă de acid linoleic conjuga t. Prin carne se înţelege musculatura striată a carcasei animalului sau păsării. costurile mici de intretinere si igienizarea usoara si rapida. ţesutul gras. Carnea de porc se va scumpi cu până la 25%. Lipidele din carnea de porc (reprezentând în medie circa 7.vitamine liposolubile indispensabile unui metabolism sănătos.2009 11:45 Ultima modificare 03. precum şi a unor afecţiuni cardiace datorită proprietăţilor sale antioxidante. fiind implicat în formarea anticorpilor.12. SUA) poate furniza protecţie împotriva unor forme de cancere. adică furnizează toţi aminoacizii esenţiali necesari în proporţiile apropiate ale proteinei etalon.de Pusă la zid în ultimii ani. spun producătorii Publicat 03. biotină. asigurând necesarul între 10% (pentru acidul pantotenic) şi 65% (pentru tiamină vitamina B1) din doza zilnică recomandată.) sursa noastră zilnică de zinc. Dieta ideală este dieta care ştie să combine într-un echilibru perfect toate darurile naturii. cele mai importante caracteristici ale acestor mixere sunt fiabilitatea. împreună cu toate ţesuturile cu care vine în legătură naturală. care în lumina celor mai recente studii (Departamentul de ştiinţa alimentului şi tehnologii de la Universitatea din Nebraska.5 g/100 g carne). carnea de porc este în atenţia nutriţioniştilor. care mai scad puţin din popularitatea greu câştigată.12. SURSĂ DE NUTRIENŢI Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate. în lipsa subvenţiilor. în 2010. brânză elveţiană etc. căci "natura a făcut mai bine". Carnea de porc este şi o excelentă sursă de vitamine şi oligoelemente. Mineralele conţinute de carnea de porc asigură între 9% (pentru fier) şi 36% (pentru zinc) din doza zilnică recomandată. somon norvegian. importantă atât pentru funcţionarea pancreasului cât şi pentru creşterea imunităţii organismului. Compoziţia chimică a cărnii de porc este determinată de proporţia diferitelor ţesuturi. Căutăm în alimente exotice (muşchi argentinian. dar şi de fosfor şi magneziu.       Yahoo Messenger Facebook Digg Delicious StumbleUpon Twitter 8 . şi uităm de o sursă foarte la îndemână şi foarte autohtonă şi tradiţională în dieta românească . De asemenea. vasele de sânge şi nervii care se găsesc în musculatura striată.revistele europene de specialitate. specie. ţesutul osos.

Preţul cărnii de porc se va majora cu până la 25%. ne putem aştepta la sfârşitul primului trimestru din 2010 la o creştere a preţului cărnii de porc la raft cu circa 25%. Grigore Horoi. încă din primele luni din anul 2010. a spus Minea. care se va reflecta ulterior în preţul final al produselor. a declarat pentru NewsIn că o scumpire cu circa 25%. Astfel. deja se lucrează la limita subzistenţei". "Cred că în alte condiţii vor dispărea producătorii. Gradul de suportabilitate al pieţei este la un anumit nivel. E foarte greu să cred că preţurile vor creşte pentru că piaţa nu va putea suporta o asemenea majorare. pentru că oricum sunt în pierdere. Exploataţiile şi procesarea din România au ajuns la nivelul altor ţări din Vest şi producem la aceeaşi calitate. după primele luni din 2010 acesta ar putea ajunge până la 6. "Comerţul intracomunitar e liber. 70% din materia primă se cumpără din Europa. În industria cărnii de porc există o anumită periodicitate de la 1 ianuarie până la 1 mai piaţa este foarte proastă. Pe de altă parte. ne putem aştepta ca din primele luni ale lui 2010 preţul cărnii de porc să crească cu peste un leu pe kilogram". de la începutul anului". producătorii nu vor avea cum să susţină costurile. mai ales în contextul în care deja unele firmele mari au început să ia această măsură". directorul executiv al Patronatul Român al Cărnii de Porc. Dacă nu se găseşte o soluţie ca şi producătorii să poată obţine cât de cât profit ei vor închide. Astfel. Stanca Tudor. marii producători de carne de pui declarau recent pentru NewsIn că preţul produselor obţinute de aceştia va creşte începând cu 2010 cu până la 20%. a mai spus Caruz.2 lei. a cărnii de porc ar putea apărea la începtul primăverii 2010. în contextul în care va avea loc în perioada cea mai slabă din an din punct de vedere al vânzărilor de carne de porc. Sorin Minea. iar dispariţia lor va duce la o creştere a aceastora. care deţine ferme de porci. a explicat Horoi. acesta a explicat că dacă. Dacă piaţa europeană va păstra acelaş trend şi leul nu se va prăbuşi.4 lei/kilogram. Gheorghe Caruz. la raft. un kilogram de carne de porc în viu poate fi cumpărat cu circa 5. Până acum costurile erau susţinute prin aceste subvenţii. iar unii producători ar putea chiar să renunţe la această activitate. De asemenea. Acest lucru ar putea înseamna circa 22% creştere. aşa că merităm să beneficiem şi noi de subvenţii mari asemenea lor". dacă România nu va obţine din partea Comisie i Europene o prelungire a perioadei în care se pot acorda ajutoarele de stat. În plus. Tendinţe în cercetarea şi creşterea porcinelor Din toate timpurile. Totodată. au declarat pentru NewsIn reprezentanţii marilor producători din domeniu. preşedintele grupului Agricola Bacău. Nenorocirea este că neacordarea subvenţiilor începe de la 1 ianuarie şi se suprapune cu cea mai proastă perioadă de piaţă din an. ca efect al neacordării subvenţiilor. "Subvenţia pe cap de animal reprezintă aproximativ 20% din costul de producţie al cărnii de porc. când omenirea îşi pune întrebări îngrijorătoare asupra modului în care va evolua viitorul ei. 9 . forţa dezvoltării agriculturii a fost propulsată de necesitatea asigurării hranei unor populaţii şi cu atât mai mult acum. iar în lipsa acesteia. a declarat pentru NewsIn preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc. e declarat că piaţa românească nu ar suporta o creştere importantă a preţului cărnii de porc. o altă situaţie gravă va fi reducerea efectivelor de animale. a explicat că efectul neacordării subvenţiilor va fi resimţit mai puternic de producători. dacă autorităţile nu reuşesc să prelungească acordarea aj utoarelor de stat pentru acest sector. "Creşterea preţurilor ţine şi de piaţă. "Dacă nu se prelungeşte sau nu se înlocuieşte acest sprijin financiar pentru creşterea animalelor. preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi acţionarul producătorului de mezeluri. în prezent. preţurile pot rămâne aceleaşi. Angst. a declarat Stanca Tudor. De asemenea. la începutul acestui nou mileniu.

iar pentru unele ţări chiar 50%. fiind absolut necesară o întoarcere la bază. pentru recâştigarea încrederii consumatorului în producţia agricolă şi industria alimentară. deoarece încrederea consumatorului (în special cel european) în agricultură şi industria alimentară a fost zdruncinată de unele evenimente. 10 . erijându-se în apărătorii consumatorilor. O reconsiderare necesară O schimbare de optică s-a produs şi în ceea ce reprezintă porcul pentru omenire. în acest moment. pe plan mondial. Cu faţa spre cercetare De această situaţie au profitat din plin supermarket-urile care. economicoorganizatoric şi de management. producţia agricolă ar trebui să se dubleze pentru a asigura o hrană decentă populaţiei existente în prezent. creând presiuni artificiale asupra producătorilor. • sursă de materii prime pentru industria uşoară. un loc extrem de important îl ocupă producţia de carne de porc. securitatea alimentaţiei.Organismele internaţionale abilitate estimează că. Spre exemplu. În industria uşoară pot fi prelucrate o serie de subproduse. fără a irosi nimic. Învingătorii s-au detaşat dintre cei care au răspuns prompt la schimbări. ca urmare a reticenţei consumatorului faţă de carnea de vită. „este clar că toate eforturile trebuie focalizate. consumul de carne de porc s-ar putea să crească în viitor. pe de altă parte. În orice caz. Competiţia pe piaţă este foarte dură şi toţi cei care au crezut că agricultura şi industria alimentară sunt sectoare vechi. carnea de porc merge pe două direcţii principale: carne proaspătă pentru măcelărie şi carne pentru pr ocesare. În ultimii ani a fost bine înţeles faptul că problemele practice nu pot fi rezolvate doar printr -o cercetare superficială aplicativă. fiind prinşi nepregătiţi de evoluţia pieţei. pe de o parte şi. dar pe de altă parte se apreciază că. la cercetarea fundamentală. în prezent. astfel încât acest minunat organism viu poate fi folosit în totalitate pentru beneficiul omenirii. cerinţa consumatorului a vizat. şi anume: • sursă de hrană. În cadrul agriculturii şi industriilor asociate. creşterea populaţiei va depăşi 10 mil iarde locuitori. Transformări spectaculoase Industria creşterii porcinelor are o pondere importantă în multe regiuni ale globului. cu milioane de porci produşi anual. carnea de porc depăşeşte 40% din totalul consumului de carne.“ Forţa chemată să rezolve atingerea acestui deziderat şi armonizarea lui cu profilul producătorului este cercetarea ştiinţifică. propunând alternative bine fundamentate ştiinţific. părul şi copitele. În ciuda acestor progrese. a reconsiderării nutritive şi dietetice a cărnii de porc. în acest sector s-au produs transformări remarcabile. Parametrii de calitate a cărnii înregistrează diferenţe pentru cele două direcţii. conservatoare şi progresează lent sau înşelat şi au fost eliminaţi. Datele statistice arată că. până în anul 2030. Toate aceste transformări au fost generate de cerinţele consumatorului şi de aspiraţiile către eficienţa economică şi au avut ca forţă cercetarea ştiinţifică. până în acel an. Mai mult. este suficient să amintim că populaţiile de porci crescute azi au cu 50% mai puţină grăsime faţă de cele cu 50 de ani în urmă. însă ca deziderate comune rămân uniformitatea carcaselor. cum au fost problemele dioxinei sau epizootia de encefalopatie spongiformă. Pentru industria biofarmaceutică şi medicină trebuie arătat că peste 40 de produse utilizate în tratamente umane provin din ţe suturi de porcine. • sursă de materii prime pentru industria biofarmaceutică şi medicină. în ultimul deceniu am asistat la o nouă serie de încercări de reforme în acest sector. care nu s-au înregistrat la nicio altă specie. procentul de ţesut muscular în carcasă şi proporţia de carne în regiunile anatomice dorite de industrie. În ultima perioadă. la care trebuie adăugate valvele cardiace şi xenotransplantul de organe. au întreţinut de multe ori aceste psihoze. în primul rând. cum ar fi: pielea. Ca sursă de hrană. În ultimii 50 de ani. aşa cum a declarat comisarul pentru sănătate al UE. asigurând mii de locuri de muncă. pe toate pl anurile: tehnic.

această specie se adaptează foarte bine la toate condiţiile de mediu acestea nefiind pretenţioase nici la hrană nici la climă. cât şi subprodusele Referat despre Tendinte si perspective in cresterea porcinelor in Romania Ponderea de 85% din efective in gospodariile familiale si 75% din efectivul de scroafe matca arata o structura dispersiva cu probleme in aplicarea programului de ameliorare. 114-115 zile.din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare. au un randament la sacrificare ridicat.20. porcul se situează pe locul 2 după taurine. Din această cauză porcii pot fii crescuţi în toate zonele ţării. 16-31 OCTOMBRIE 2008 Importanţa creşterii suinelor În ţara noastră creşterea suinelor este o tradiţie. . Calitatea porcinelor crescute in Romania poate fi impartita in doua astfel: .suinele au o fecunditate ridicată. În ultimii ani. românii fiind mari consumatori de carne de porc. Pe lângă carnea de porc. părul.gestaţia are o durată foarte mică.suinele au o precocitate ridicată.o calitate corespunzatoare in unitatile de crestere intensiva. în final.o calitate inferioara in gospodariile familiale. consumatorii au optat pentru o carne de porc din ce în ce mai slabă (fără grăsime). De remarcat procentul scazut de tesut muscular in sistemul de exploatare gospodaresc 42% cu o eficienta scazuta datorita consumului specific 8 kg/kg spor si a varstei la sacrificare 300 zile. diversificând în acelaşi timp rasele de porci. Mariana SANDU REVISTA LUMEA SATULUI. va da răspunsuri diversităţii de probleme ridicate de producători. diferenţele făcându-se doar în sistemul de exploatare. Pentru a satisface cererea consumatorilor. . . bostănoase. a tehnologiilor moderne de furajare si exploatare. ele valorifică foarte bine o gamă mare de furaje (cereale. rădăcinoase. . procesatori şi consumatori. rămâne complexă şi est e necesar să fie tratată separat. chiar şi mai mult la rasele specializate). cercet. atât economice cât şi sociale: . Din aceasta cauză a trebuit să se realizeze o creştere a efectivelor de animale. valoarea energetică a cărnii este foarte ridicată.prolificitatea este deosebită la această specie (8-12 produşi. resturi din industria alimentară). .Ţinând cont de aceste considerente. gr. Dr. princ. această specie prezintă foarte multe avantaje. . In 2003 ca urmare a subventiilor masive acordate de tarile exporta-toare de carne de porc s-a creat o criza in cadrul sectorului. . Creşterea suinelor este o afacere rentabilă în momentul în care este făcută corespunzător. şt. I Ing. porcul furnizează 47 -48% din totalul producţiei de carne.suinele valorifică hrana mai economic decât alte specii. Pe piaţă este o cerere din ce în ce mai mare de proteină de origine animală şi implicit de carne de porc. gunoiul de grajd.suinele fiind o specie omnivoră. între 72 -82%. se obţin şi alte produse care sunt foarte va loroase cum ar fii grăsimea. NR. cercetarea ştiinţifică este singura forţă care. precum direcţiile şi priorităţile domeniului. 11 . Ca importanţă zootehnică. crescatorii neputand valorifica eficient productia pe piata interna. leguminoase. atât la producţia de carne cât şi la reproducţie. toate acestea fiind valorificate cu maximul de eficienţă economică. . Problema reorganizării şi susţinerii acestei activităţi. Ştefan MANTEA. implicit cu aceasta a trebuit să se perfecţioneze şi tehnologia de creştere. Datorită însuşirilor ei. rasele de porcii au trebuit sa fie perfecţionate. piele.

informatii si consultanta pentru fermieri. . . In aceasta perioada cercetarea stiintifica are o importanta deosebita atat pentru ridicarea sectorului la standardele cerute pentru integrare cat si pentru satisfacerea cerintelor consumatorului pentru carnea de porc. Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor in Romania in conditiile integrarii in U.). Factorii care influenteaza cresterea porcilor Cresterea si ingrasarea porcilor.E.alegerea aparatelor (Fat-o-Meat’er. capital. .prelucrarea statistica a datelor. furajare.promovarea cresterii porcinelor cu respectarea normelor de protectia animalelor si a mediului.instruiri si cursuri pentru fermieri si specialisti. s-au efectuat urmatoarele: 1) Elaborarea si punerea in aplicare a Programului de ameliorare la porcine (2003).cercetari la cerere (ameliorare. sectorului de cresterea porcinelor in pre-gatire pentru integrarea in Uniunea Europeana. Ameliorarea efectivelor de porcine este posibila prin utilizarea unor reproducatori cu inalta valoare genetica care in parte se gasesc in tara (tabelul 5).a.5-4. . . ROMSUINTEST PERIS S. . . .efectuarea disectiilor conform cu cerintele U. porcii au nevoie de 3.organizarea sectorului in forme asociative (exploatatii. in gospodaria familiala reprezinta o necesitate obiectiva.alcatuirea probei nationale (minimum 120 carcase).). .aplicarea programului de ameliorare care sa duca la realizarea unui produs corespunzator pentru piata comuna europeana obtinut din utilizarea unor linii materne si paterne cu potential genetic superior intr-o combinatie optima pentru obtinerea unor carcase cu procent mare de carne (peste 55%).E. Ultra Fom 300.elaborarea legislatiei pentru implementarea sistemului si aplicarea preturilor diferentiate la carcasa de porcine pe baza calitatii. adicã 3-4 kg de uruieli sau furaj combinat la care se pot adauga si nutreturi suculente (sfecla. . In viziunea reglementarilor U. . Structura personalului si domeniile de cercetare sunt prezentate in tabelul 6.000 lei/kg care sa protejeze productia romaneasca de importurile de carne care s-au facut in ultima perioada.. cercetarii ii revin urmatoarele sarcini: .5 UN.C. unde cerealele obtinute la preturi avantajoase pot fi valorificate eficient. . Pentru a realiza 1 kg de crestere in greutate. 2) Lucrari pregatitoare pentru implementarea sistemului EUROP. Z. societate comerciala infiintata in 1991 din Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea Porcinelor – Peris.respectarea standardelor minime de protectie a suinelor in asigurarea conditiilor de exploatare. bostanoase. iar prin extinderea numerica si crearea exploatatiilor de semisubzistenta. 3) Subventia pentru carnea de porc de 8. Ultra Fom 200. Astfel in anul 2003 s-au parcurs urmatoarele etape: . .administrarea unor furaje de calitate coroborate cu structura materialului genetic.instruirea primilor clasificatori si controlori. In rezolvarea celor de mai sus. ii revin o serie de sarcini care in mare pot fi sintetizate astfel: . . . patronate s. .E. acestea pot deveni aducatoare de venituri in zonele de ses. asociatii.renuntarea la vaccinarea antipestoasa.folosirea celor mai ieftine mijloace de productie.Fata de aceasta situatie. munca si tehnologii care prin eforturi tehnice minime sa duca la obtinerea carnii de porc conform cu standardele europene.masuri pentru protectia mediului in fermele de porcine.). leguminoase). 12 .P.testarea performantelor si evaluarea valorii de ameliorare. deoarece prin aceste indeletniciri se asigura necesarul de carne pentru consum propriu. reproductie. tehnologii etc. in tara.sarcini economice pentru autofinantare Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor din Romania se desfasoara la S.A. .sarcini de control pe baza legii zootehniei.

O data cu dezvoltarea tehnologiilor de crestere ecologica a animalelor. Ingrasarea la varsta mijlocie incepe la 6 luni iar la cea adulta dupa 12 luni sau dupa ce animalul a fost scos de la reproductie. Importanta acestei rase a fost limitata pana in prezent. in jurul anilor 1870 -1880. randamentul la sacrificare si calitatea carcasei. au fost intreprinse lucrari de ameliorare si de selectie a porcului Negru de Strei. capacitatea de alaptare. Furajele care intra zilnic in hrana porcilor trebuie sa fie usor digestibile. Sexul influenteaza de asemenea productia de carne.5.Cresterea porcilor este influentatã de o serie de factori. Cresterea porcilor in fermele mici 13 . si cu grasime mai putina. precocitatea si valorificare furajelor. tehnologia de crestere si ingrasare. Prolificitatea scroafelor este mijlocie.3 UN/kg spor. Cel mai bun coeficient de digestibilitate al hranei este cel cuprins intre 80-90 % din cantitatea totala si acesta se realizeaza cand hrana administrata are la baza orz si porumb cu adaos de concentrat proteino – vitamino mineral Rasa de porci Negru de Strei Porcul de Negru Strei sa format in bazinul raului Strei. cu alte cuvinte acestea sa poata fi usor transformate de catre stomacul porcului in substante ce pot fi asimilate in organism si apoi sa fie transformate in carne. obtinandu-se . Factorii exogeni se refera la: cantitatea. Pusi la ingrasat. Animalele au o greutate corporala la varsta adulta de 140 -150 kg scroafele si 175-180 kg vierii.5 ajung la intarcare. Porcul Negru de Strei are caractere morfo productive mixte. Varsta la care animalele se introduc la reproductie este de 11-12 luni. ingrijire si furajare. dar femelele dau o carne mai superioara din punct de vedere calitativ. prolificitatea. numarul si greutatea purceilor intarcati. in medie 9-10 purcei la o fatare din care 8-8. porci realizeaza sporuri medii zilnice de crestere in greutate de 480-550 grame. calitatea si modul de administrare a hranei. cu un consum specific de 5 . modul de efectuare a transportului. Rasa s-a format prin incrucisarea nedirijata dintre a rasei locale Stocli cu rasele Mangalita si Berk. Culoarea porcului de Strei este neagra. nivelul de ameliorare al animalelor. Masculii castrati si necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu 8-10 % decat femelele. sanatatea si rezistenta organismului. Ingrasarea porcilor este mai rentabila la varsta tanara. conditiile de îngrijire. Aceste porcine sunt rustice si rezista conditiilor de clima. Factorii endogeni sunt rasa.

Pierderi prin mortalitati: maternitate: 10 %.ingrasare: 1 %. prolificitate: 9 purcei. cresa: 4%. Indicii de reproductie si productie intr-o ferma mica Indicii de reproductie: fecunditate: 75 %. respectiv de la grautatea de 25-30 kg pana la 55 kg. adica pana la greutatea de 25-30 de zile. scroafele gestante. Durata de stationare: 14 . Indicii de crestere: spor mdiu zilnic sugari: 160 g/zi. faza II. Cresterea tineretului: include purceii intarcati de 35 -42 de zile pana la 72 -80 de zile. in tarile cu un sector de crestere a porcinelor dezvoltat.finisare) Sectoarele de crestere a porcilor Activitatea de crestere si ingrasare a porcilor se desfasoara in patru sectoare care sunt:     Monta si gestatia: include scroafele in pregatire pentru monta. Ingrasatoria: cuprinde faza I. spor mediu zilnic tineret: 370 g/zi. se practica sistemul de ferme cu circuit inchis sau sistemul fermelor specializate (producatoare de purcei. indice folosire a scroafei: 2 fatari/an. vierii si tineretul pentru reproductie. de ingrasare . crestere .Pe plan mondial. spor mediu zilnic porci grasi: 550 g/zi. Maternitatea: este sectorul in care are loc fatarea. de cresterea tineretului. cresterea purceilor sugari pana la intarcare la varsta de 35 -42 de zile. de la 56 kg si pana la 110-120 kg.

zona de defecare si urina ( are un gratar cu diametrul 10). Reforma: scroafe matca: 20 -50 Efectivul mediu de exploatare intr-o ferma cu 10 scroafe          20 de fatari pe an. se orienteaza cu axul lung pe directia Est-Vest daca ferestrele si usile sunt amplasate pe peretele spre Sud. alei de circulatie. crestere . scroafe gestante 15 -18 grade C. boxele au spatiul impartit in: zona de odihna (asternut de paie). 180 de purcei obtinuti total.maternitate . 6 scrofite necesar pentru inlocuire (30%).pierderi in maternitate (10%). daca adapostul are ferestre pe ambele parti. 162 purcei intarcati. Umiditatea 15 . vieri + scroafe pentr monta 17 -20 grade C. interiorul adapostului se compune din boxe. zonade hranire si adapare. 18 purcei . canale pentru colectarea dejectiilor. purcei intarcati 19 -26 grade C. 156 purcei trecuti la ingrasare. purcei in crestere 16 -22 grade C. 2 porci . Microclimatul din adapost: Temperatura maternitate 18-22 grade C.cresa: 110 zile (42 +68).pierderi la ingrasare.ingrasare: 150 de zile. porci la ingrasat 16 -20 grade C. Reguli de amplasare a adaposturilor de porci:     se orienteaza cu axa lunga pe directia vantului dominat. 154 porci ingrasati livrati la abator. purcei fatare 32 -24 grade C. 6 purcei .pierderi la cresa (4%).

Viteza maxima a aerului maternitate si purcei intarcati 0. Ingrasarea pentru grasime. CO . Maxim de aer proaspat pe animal scroafe cu purcei 250 mc purcei intarcati 30 mc/ora scroafe gestante 150 -300 mc/ora crestere si finisare 30-100 mc/ora Ingrasarea porcinelor    Ingrasarea pentru carne.purcei pana la 20 kg 60-80%. Ingrasarea pentru carne si grasime. crestere.10 ppm.15 m/sec scroafe.0.15 -0.0 ppm.20 vol%. ingrasare 50-80%. H2S . 16 . crestere.20 m/s Nivelul maxim al gazelor ambientale in adapost CO2 . scroafe si vieri 50-80%. NH3 .0 ppm. ingrasare 0.

Ingrasarea pentru carne Ingrasarea pentru carne (timpurie) este cel mai convenabil din punct de vedere economic si se poate practica cu succes in exploatatiile familiale. Amestecul retetei furajere de 100 kg. Ingrasarea mixta se recomanda numai pentru consumul gospodaresc deoarece satisface necesitatile traditionale si reprezinta principala preocupare pentru a avea carne si preparate de carne conservate tot timpul anului. In acesta faza grasunii depun 450 grame spor / cap / zi cu un consum specific de 3 UN / kg spor. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni. 1 kg sare. Ingrasarea timpurie are avantajul ca porcii in varsta de de 3-4 luni sunt supusi unui proces intens de crestere si ingrasare. Amestecul se poate da sub forma uscata sau umeda. deoarece porcii ating la varsta de 7-8 luni greutatea de 100-110 kg/cap. 2 kg faina de oase. Se asigura 95 g PD (proteina digestibila) / 1UN. este alcatuit din: 40 kg uruiala porumb. Nutreturile suculente sau masa verde pot constitui doar un supliment de hrana. porcii albi. 11 kg uruiala de mazare. Ritmul de crestere a porcilor in faza asta este mai intens. Sporul se realizeaza cu un consum specifc de 4-5 UN / kg spor. La inceputul perioadei de ingrasare trebuie sa asiguram 110 g proteina digestibila pentru fiecare UN (unitate nutritiva) Prima faza de ingrasare trebuie sa asigure cresterea in greutate de la 30 kg la 70 kg. ingrasarea are loc de la 70 kg la 110 kg cu furaje ieftine precum bostanoasele si cartofii care ajun pana la 50% din ratie iar restul necesarului se completeaza cu amestec de concentrate si saruri minerale. In etapa I. care au la baza Marele Alb sau metisi acestora cu rasa Landrace. Hrana de baza trebuie sa fie concentaratele (uruieli de cereale). 45% cartofi. 43 kg uruiala de orz. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni. In perioada de pregatire se recomanda ca in timpul iernii ratiile sa fie compuse din 50% cereale. 1 kg sare. Coeficientul de digestibilitate al furajelor trebuie sa de peste 85%. 5 kg faina de lucerna. 17 . Ingrasarea pentru carne si grasime Sistemul de ingrasarea pentru carne si grasime (mixta) are o practica indelungata in Transilvania si are ca scop obtinerea de carne frageda. Pot fi supusi acestui sistem de ingrasare purceii proveniti din rase precoce cu un potential mare de crestere si dezvoltare. iar sporul obtinut se face pe baza depunerii de carne in carcasa si mai putina grasime. Amestecul retetei furajere de 100 kg. 12 kg uruiala de mazare. In timpul verii ratia se constituie 75-80% amestec de concentrate si 20-25% nutret verde administrat in adapost sau pasune. In exploatatiile familiale sunt ingrasati in acest sistem. pentru a stimula digestia. Bazna. Cartofii se administreaza fierti in amestec cu concentratele dupa ce apa in care au fost fierti a fost indepartata. De asemenea prin ingrasare timpurie se obtine o carne gustoasa cu mai putina grasime. 13 kg faina de carne. metisii acestora si chiar metisii proveniti din rasa Mangalita. La varsta de 3 luni. iar sporul zilnic de 500 grame. 10 kg faina de carne. Consumul specific este de 4UN / kg spor. completate cu nutreturi proteice (faina de carne. srot de floarea soarelui sau soia. Faza a doua de ingrasare se realizeaza de la greutatea de 70 kg si pana la 110 kg. La ingrasare mixta exista o perioda de pregatire si una de ingrasare. Aceasta faza dureaza aproximativ 6070 de zile. Marele Alb. cu fibra musculara fina si bine impanata cu grasime. In perioada de ingrasare se distinge doua etape de ingrasare. lapte degresat sau zer). este alcatuit din: 30 kg uruiala porumb. cand au greutatea de 28-30 kg purceii sunt trecuti la categoria porci la ingrasat. cu vitamine. Orzul trebuie sa detina ponderea in amestecul de concentrate in perioada de crestere si ingrasare. La ingrasarea mixta se folosesc grasuni de la rasele mixte precum Albul de Banat. Rezulta un spor lunar de 18-20 kg. si 5 % faina de lucerna sau 75% amestec de cereale. saruri minerale sau nutreturi combinate. 32 kg uruiala de orz. in aceasta faza. fractionat sau la discretie. 20 % sfecla si bostanoase si 5 % faina de lucerna. in aceasta faza. In perioada de pregatire se asigura 110 grame proteina digestibila pentru fiecare UN. in hranitoare automate.

se reduc suculente si creste progresiv adausul de concentrate. ingrasarea are loc de la 110 kg la 140-160 kg. care dureaza 20-30 de zile.In etapa II. rasa Duroc este folosita ca rasa paterna. Coformatia corporala se caracterizeaza printr-o dezvoltare proportionala a diferitelor regiuni corporale. in care ponderea in ratie o detin concentratele. avand culoarea roscata.5 UN / kg spor. iar calitatea carnii este superioara. cu un consum de peste 5. circa 750-800 de bucati · calitate/rasa: Duroc. Metoda mixta se preteaza pentru obtinerea produselor traditionale de carne in sistem gospodaresc. 18 . prin lungime.5 UN / zi si 60-90 grame PD / UN. In perioada de pregatire. Calitatea carcasei este buna. care dureaza 30 de zile se vor consuma furaje ieftine din gospodarie format din 65% suculente 15% faina de lucerna si 20 % concentrate. In perioada de finisare. Ingrasarea pentru grasime Ingrasarea pentru grasime (tarzie) este o ingrasare de recondtionare pentru valorificarea vierilor si scroafelor care si-au incheiat activitatea de reproductie. O companie de export din Olanda care se ocupa de vanzarea porcilor si purceilor in Romania. creste procentul de concentrate din ratia furajera pana la peste 80%. care dureaza 50-60 de zile. In perioada de ingrasare. Reconditionarea se realizeaza pe o durata de 3-4 luni timp in care se obtin sporuri de 800-900 grame / zi. Rasa Duroc Rasa Duroc s-a format in partea de Nord . Suculentele se inlocuiesc cu porumb si orz. Se asigura 75 g PD (proteina digestibila) / 1UN. de calitate superioara si la preturi avantajoase. Pentru obtinerea hibrizilor comerciali. va ofera purcei din rasa Duroc. Lungimea cotletului este foarte buna. Transportul si actele necesare sunt aranjate de compania de export olandeza. Suinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare. dar mai ales pe partea posterioara.Est a Statelor Unite ale Americi. largime si adancime bune si printr-o buna dezvoltare a tesutului muscular pe tot corpul. suncile sunt bine dezvoltate si globuloase. Oferta generala este urmatoarea: · purcei. Trebuie sa asigure 7.

Scroafe se înmulţesc industrial prin intermediul fecundării artificiale şi schimbarea scroafelor se face din crescătoria proprie. unde se nasc purcei. Purcei se cresc în diferite departamente. 7 zile dupa primirea tansportului. în care fiecare cocină poate să se culce 15 purc ei. Va rugam sa trimiteti un email inapoi (daca sunteti interesat si daca veti fi poate interesat mai tarziu) la aceeasta adresa de email sau la ancapali@hotmail. Întregul complex este în conformitate cu cerinţele cele mai severe la mediul înconjurător. · plata. Scroafe cresc în grajduri moderne (2003) în grupe cu spaţiul propriu de îngrăşare. Fiecare departament are 16 cocini. Amoniacul se reduce aproape în total din caza răciri cu schimbător de apă. 19 . Scroafe îndeplinesc statut A. Aici în anul 2007 s -au montat filtre de aer biologic. şi la fel uşor şi se pot controla. · pret: 40 de euro pentru purcel de 21 de kg . Purcei la fel se vaccinează de două ori cu substanţă MYCOPLASMA.com. Depi International BV (2) CREŞTERA SCROAFELOR. · greutate: camion plin-camion gol (greutatea neta). că creşterea scroafelor întreţinem în starea ce mai bună a sănătăţi. · greutate: plecare Olanda 24-25 de kg /buc. Purcei sunt de aceia sănătoase şi în crescătoria noastră asta se poate vedea. dobândim tehnic rezultate optime. Aici se află o secţie mare cu 12 săptămâni i în grup. Iniţial Jules a fost crescător de scroafe.nlsau sa contactati firma. este posibil să ţină numărul îmbolnăvirii la nivel foarte scăzut. Numele Jules Dekers deja în domeniul comerţului cu purcei este renumită. Prin acea .pentru fiecare kg in plus se adauga 1(un) euro la pret. Mai departe reglementar se controlează contra substanţe la PRRS şi Salmonelă. Prima vaccinare se aplică trei zile după naştere şi a doua vaccinare după 24 zile. la numarul de telefon 0031618866841 (lb romana) sau 003154988690 (lb engleza).· distributie: Franco Romania. Pentru că această întreprindere nu importă animale de nici-un fel. Crescătoria lui proprie de scroafe deja este pentru el o activitatea secundară. Purcei livraţi sunt la fel foarte sănătoase şi ating rezultate bune de creştere şi tăiere. În întreprindere cu scroafe lucrează 3 angajaţi. Aceste se controlează fiecare 2 săptămâni prin recoltarea sângelui de la scroafe şi purcei. La fel aceste sunt valabile şi pentru zonă. kosseh@hetnet. În întreprindere nu a apărut scabie. Actualmente principala sa activitate este comerţ cu purcei. (Este vorba de proporţie foarte mică). Alte de 4 săptămâni în grup se cresc în două departamente mai mici (1995). Sub conducerea şefului întreprinderi îngrijesc toate scroafe. Purcei au spaţiul suficient pentru mişcare.

Aceşti vieri au moştenitori cu foarte mare procent de carne cu media 100 IXP.25 m.5 ani. suntem aşa operativi. În caz. aici s -au născut. 20 -25% din suprafaţa totală) construită din beton şi mai înaltă cu 30-40 cm faţă de suprafaţa de odihnă (cca. Derks). Până la 1. Pentru vânzare se cresc la fel vieri Piétrain care se potrivesc în industria fecundări artificiale. că căutăm rezolvarea potrivită pentru cerere sau ofertă. 1. Montă acestor scroafe în această crescătorie se face prin intermediul fecundări industriale artificiale. Pardoseala adăpostului este constituită din două porţiuni: suprafaţa de furajare şi adăpare (cca. Aceste scroafe se montă cu spermele cumpărate special selectate din vieri fără boală în Olanda şi străinătate. care se ocupă cu vânzarea în Germania şi Olanda. În întreprindere nu se transportă alte animale. W. Derks (Fraţi W. februarie 2006 am realizat sub denumirea Gebr. Ne străduim să încheiem mai ales contacte comerciale stabile. fixaţi pe partea interioară a stâlpilor de susţinere. Riverr Falls SUA. Pereţii laterali sunt construiţi din dulapi de scândură în nut şi feder.CREŞTERE : Reînnoirea creşteri scroafelor realizează Jules Derks din creşterea proprie.1mp/animal. Moştenitori la fel au forte bună creştere zilnică şi converzie de îngrăşare. Pen tru desfacerea în Germania trebuie să îndeplinească statutul A (fără apariţie Aujeszky). Posedăm de o reţea deasă cu contacte comerciale şi livrăm la fel sc roafe SPF sau scroafe specific vaccinate. În acest scop se asigură sperme verilor. Jules Derks cumpără purcei direct de la crescători de scroafe olandezi. Scroafe şi vieri se îngrijesc în spaţiul separat acestei întreprinderi. Se aduce numai spermă fără PRRS din vieri specifici. Deoarece este necesară asigurarea unei suprafeţe de cca. Pereţii laterali au ca structură de rezistenţă stâlpi cu înălţimea de 1. ca să facă prevenirea izbucniri diferitelor boli. Toţi vieri. că vă interesează contacte stabile cu unul din crescători de scroafe din Olanda sau Germania cu orientarea creşteri p entru carne. în fundaţi e de beton tip pahar la o adâncime de 1. puteţi să ne oricând contactaţi. Aceşti crescători au majoritatea scroafelor Piétrain. care se cresc aici pentru montă. că unul dintre crescători a scroafelor nu îndeplineşte statut A. contactăm pe crescători porcinelor olandezi cu orientarea pentru carne. La dispoziţie sunt diferite referenţe. Scroafe pregătite pentru fecundare după ace se montă cu această spermă. Pe această piaţă livrăm deja de 12. care se găsesc în această crescătorie. de exemplu MYCOPLASMA/PRRS sau APP. en J. Pentru acest scop se selectează cele mai bune scroafe. 75-80% din suprafaţa totală). de la Universitatea din Wisconsin. Ne străduim să contactăm pe crescători scroafelor olandezi direct pe porcine germane cu orientarea pentru carne. Adăposturie sunt de capacitate mică (150-240 cap. cursuri şi expuneri cu tema structuri uşoare semicirculare pentru ingrasarea porcilor. Adaposturi usoare pentru porci Profesorul Gary Onan. ce este necesar pentru întreţinerea şi creşterea altor vie COMERŢ : Jules Derks comerţul cu purcei şi porcine este acea parte întreprinderii. În cazul în care aceste nu sunt posibile. a susţinut la Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului din Timişoara o serie de întâlniri. aceştia sunt adânc îngropaţi în sol. acoperită cu aşternut permanent. Elemente constructive. În interior peretele lateral se continuă cu un panou deflector care are rolul de a dirija curenţii de aer spre partea superioară a 20 . Spermă se diluează şi se pune în pungi.25 m. În acest comerţ se utilizează contacte comerciale stabile. La fel pentru acea. În caz.) şi sunt destinate îngrăşării porcilor de la 15 -20 kg până la greutatea de sacrificare (115-120 kg) cu respectarea principiului totul plin totul gol. un adăpost pentru 180 capete va avea dimensiunile de 9 m lăţime x 22 m lungime. şi J.

practic. adăpostul poate avea şi alte utilizării (garaj. Iarna aceste fante rămân deschise. 10%. deci un capitalul de pornire mic. soarecii. carnivorele domestice (cainele si pisica) si porcii. de -a lungul pereţilor laterali ai adăpostului. atat la porc. 2kg/animal /zi (cca. Necesarul de paie este de cca. cat si la celelalte animale mentionate mai sus.). creşterea porcilor în aceste adăposturi este puţin poluantă deoarece aşternutul permanent asigurată o fermentare parţială a dejecţiilor. Hranitorile Hrănitorile. Deasupra fiecărui stâlp se fixează un arc de cerc din ţeava (întreg. Pentru efectuarea unor tratamentelor. slăbit e. pentru a suplini necesarul de apă. Patul de aşternut format din paie şi dejecţii contribuie. Evacuarea aşternutului permanent. cadavre si resturi de animale salbatice infestate vanate si pasari dupa jupuire sau date uneori voit in hrana porcilor. dintr-o bucata sau din mai multe bucăţi înnădite). la producerea căldurii şi menţinerea confortului termic al animalelor. 80-125kg/animal/perioada). sunt plaste în zona betonată. etc. Amplasarea adăpostului de face pe axa nord-sud. Principalul rezervor al acestui parazit il constituie animalele din preajma locuintelor umane: sobolanii. prin fermentarea dejecţiilor. Peste arcurile metalice se fixează o prelată întinsă cu ajutorul unor ţevi pe ambele laturi ale adăpostului şi tensionată cu ajutor ul unor vinciuri plasate pe faţa exterioară a stâlpilor de susţinere. dezinfecţia şi dezinsecţia se face la terminarea fiecărui ciclu de îngrăşare şi este urmată de o perioadă de repaus biologic de 10 -14 zile. Ventilatia Ventilaţia longitudinală se face prin cele două capete ale adăpostului. fiind produsa de un vierme numit Trichinella spiralis. 21 . precum şi ventilaţia. să permită intrarea utilajelor pentru evacuarea gunoiului. tip buncăr cu 16-20 locuri. iar adăpătorile sunt plasate de-a lungul peretilor laterali în zona de furajare. complet deschise vara şi parţial închise iarna (mai ales capătul cu expoziţie nordică). pentru a preveni îngheţul în timpul iernii. grupuri mari de animale. aceştia se plasaţi întregi în mijlocul zonei de odihnă. Trichineloza Trichineloza este o boala parazitara. rumegus. sobolani vii sau cadavre de sobolani infestati. este o tehnologi e prietenoasă cu animalele şi cu mediul . Din punct de vedere termic şi comportamental aşter nutul ideal este cel din baloţi cilindrici mari. Uşile de la capetele adăpostului trebuie să fie largi. Dezavantaje Dezavantaje: creşte consumul de furaje (mai ales în timpul iernii) deci scade eficienţa utilizării furajelor cu cca. vrej de soia. nesterilizata. cadavre de caini si pisici infestate. Animalele scoase din anumite motive din adăpost (bolnave. gunoiul poate fi împrăştiat imediat pe câmp sau depozitat. Adăpătorile (4-6/compartiment) trebuie să fie prevăzute cu sisteme de încălzire.structurii. pentru a evita murdărirea lor. Asternutul Pentru aşternut se pot utiliza: paie. iar prin curenţii de aer care se crează este împiedicată apariţia condensului. Trebuie mentionat faptul ca. adăpost pen tru pui. gaini. mai ales pe durata iernii. Porcii se pot infesta cu parazitul Trichinella spiralis consumand: resturi de carne de porc infestata. costuri suplimentare cu aşternutul. ce se transmita de la animale la om. Avantaje Principalele avantaje ale utilizării acestui tip de adăposturi sunt: cost redus. cântărire sau pentru uşurarea izolării şi separări animalelor se poate folosi un sistem de porţi şi panouri metalice de tipul celor folosite pentru oi (răscol). iar în plan transversal ventilaţia se realizează la nivelul fantei dintre prelata exterioară. După evacuare. cu zona de furajare orientată spre sud. accidente) nu vor mai fi reintroduse. coceni de porumb. peretele de scândură şi deflectorul interior. etc. Este indicat ca hrănitorile şi adăpătorile să fie prevărute cu capace rabatabile. depozit materiale. iar vara se pot monta un numar suplimentar de adăpători tip suzetă.

In aceasta situatie calea de intrare a parazitului in corpul omului se face pe cale digestiva. 2 Compartimentul de scroafe gestante trebuie sa asigure o suprafata de 1. in a doua perioada a bolii. să poată fi uşor curăţate.20 m² pentru porcii în greutate medie între 10 şi 20 kg. sarata. spălate şi dezinfectate. o scrofiţele şi scroafele pot fi întreţinute în grup. Solutii tehnologice in cresterea porcilor                 La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar -veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite. variind între 8-25 scroafe. larvele sunt raspandite pe cale sanguina.5 m pe cap de animal.  examenul trichineloscopic este obligatoriu sa se repete pentru carnea si produsele de carne de porc. 0. 171/13.5 m2 pe cap de animal. Pentru realizarea parametrilor de microclimat se vor utiliza surse de încălzire numai în sectorul de maternitate şi în sectorul de tineret pentru vârstele mici. Ca localizare .boala nu se manifesta de obicei prin semne clinice sesizabile. să aibă un loc curat unde să se poată odihni. cat si larvele lui nu se vad cu ochiul liber. parazitul se gaseste in intestin (ca parazit adult). 0. în boxe comune.in prima perioada. nu pot face aceasta operatie fara anuntarea prealabila a circumscriptiei sanitar veterinare teritoriale in vederea efectuarii examenului sanitar veterinar. 0. mistret. asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 1500 m. după o prealabilă spălare şi dezinfecţie. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje şi alte materiale În final se ţine cont de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea şi deversarea dejecţiilor. dupa care se face examenul trichineloscopic.indiferent daca au fost sau nu examinate la locul de origine.  carnea.30 m² pentru p orcii în greutate medie între 20 şi 30 kg. Omul se imbolnaveste consumand carne infestata de porc. o mărimea lotului este în funcţie de tipul şi suprafaţa totală a boxei.  examenul trichineloscopic este obligatoriu si pentru carnea de mistret. urs si nutrie. Cu 3-4 zile înainte de fătare. Adăposturile pentru porci trebuie construite în aşa fel încât să permită fiecărui porc: să stea întins. in organism. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele : 0. În conformitate cu Ordinul nr. nutrie. organele si subprodusele provenite de la animale infestate cu Trichinella spiralis se interzic a fi date in consum. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric şi trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală. Ventilaţia va fi naturală prin coşuri de ventilaţie sau panouri rabatabile la ferestre.40 m² pentru porcii în greutate medie între 30 şi 50 kg. răniri sau suferinţe.55 m² pentru porcii în greu tate medie între 50 şi 85 kg. larvele se fixeaza in diferiti muschi. detinatorii de porci au urmatoarele obligatii:  in toate cazurile cand taie porci.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum şi echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora. afumata.3 – 1. în boxe individuale de fătare. Trichineloza la om poate fi tratata. iar in a treia perioada. asigurându -se o suprafaţă de 1.3-1. 0. cele mai recomandate. În conformitate cu Odinul nr. iar parazitul. să se odihnească şi să stea în picioare fără dificultate. şi PSI pentru a se preveni accidentele. corespunzătoare cerinţelor fiziologice şi de comportament. In compartimentul de asteptare.09. Elementele de construcţie a halelor. insuficient fripta sau fiarta sau preparata cruda. scroafele trebuie izolate. Scroafele în călduri sunt scoase din grup şi menţinute individual pe perioada căldurilor. perioadă în care are loc şi monta. 0. reusita tratamentului este conditionata in primul rand de rapiditatea instituirii lui dupa infestare.65 m² pentru porcii în greutate medie între 85 şi 110 kg. mistret sau urs. Circuitele electrice şi echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii. pentru consum familial sau pentru consum public. sunt cărămida şi panourile de lemn cu izolaţie. să vadă alţi porci. si sub directa supraveghere si raspundere a organelor sanitar veterinare vor fi distruse prin ardere sau denaturare si ingropare.15 m² pentru porcii în greutate medie de până la 10 kg. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente. urs si nutrie aduse in piete sau alte locuri autorizate. 1 m² pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. Pentru a se preintampina cazurile de imbolnavire la om. 22 .

H2S.aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri . urina. din sectoarele proprii de creşă. cu dimensiunile de 2. o Pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm. iar gazele nocive rezultate (NH3.se realizeaza oxidarea si neutralizarea lor sub gratar. o Preluarea tineretului se face la greutatea de 35-40 kg. aceste boxe asigură o restricţionare a mişcărilor scroafei. o Boxele de îngrăşare trebuie dotate cu sistem automat de adăpare şi de furajare. mărimea grupei fiind în funcţie de dimensiunile boxei astfel încât să se asigure o suprafaţă utilă de 0. becuri cu infraroşii pentru încălzirea suplimentară a zonei de odihnă a purceilor. o Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic. în primele 4-6 zile.care pot fi utilizati in functie de indicatiile specialistilor si de posibilitatile financiare). o Pentru autovehicule accesul in unitate se face numai prin-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de incarcare sau buncare de furaje. 2 0.30 m 2 până la greutatea de 30 kg. etc. o Datorită faptului că în aceste boxe. o 23 .sub forma unei cruste semi-solide. apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie sa fie o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si sa fie prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior. iar la popularea cu tineret se va ţine cont de asemenea de criteriile de lotizare în funcţie de sex şi greutate şi se va continua cu lotizări prin extracţie pe toată durata îngrăşării. sub care loc o fermentatie anaeroba. o Canalele pentru dejectii sunt prevazute cu preaplin.80 m pe cap de animal. o Gradul de tehnicitate al activităţii din acest sector. o La suprafata canalelor cu perna de apa. o Încălzirea pe timpul iernii nu este necesară pentru porcii graşi. Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului .. o Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor.40 m până la greutatea de 35-40 kg. trebuie prevăzute cu hrănitori pentru scroafă şi separat pentru purcei. sub forma de sifon. o Toata zona cu hale pentru animale trebuie sa fie imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii trebuie sa existe o zona de protectie sanitara. o Partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura. o Colectarea dejectiilor ( fecala. Întreţinerea se face în boxe 2 comune.00 m pe 0.CH4 ) sunt retinute la suprafata. permiţând astfel manoperele privind asistenţa la fătare ş i prevenind accidentele prin strivirea purceilor. care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare. se formeaza o pelicula de sediment fin. la nivelul accesibil purceilor. având o suprafaţă plină de 0. o Pentru furaje se recomanda transbordarea in buncare fara a se patrunde in zona de exploatare. precum şi din sectorul de tineret. deasupra boxelor se montează o reţea de prize care să poată alimenta. Halele de tineret ca şi cele de maternitate. becuri cu infraroşii) şi sistem de evacuare a dejecţiilor. a fost boxa de tip baterie.60 m) pe grătar şi două zone laterale pentru purcei fiecare având 2. ceea ce face necesară asigurarea microclimatului în halele de îngrăşare prin ventilaţie automată sau ventilaţie naturală. pentru tineret.50 m.45 m formată dintr -o plăcuţă încălzitoare. o Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. la intervale de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare. sub gratare si prin sistemul de aerare cu caneluri. o Cel mai utilizat model de boxă de fătare. scroafa şi purcei rămân pe toată perioada lactaţiei. Inainte de a intra in statie. o Suprafaţa utilă care trebuie asigurată pe cap de animal.00 m pe 1.45 m. cu spaţiu separat de odihnă şi sistem de evacuare a dejecţiilor. o însă pe timpul verii căldurile excesive diminuează consumul de furaje şi sporul zilnic.    Există mai multe tipuri de astfel de boxe însă ca o caracteristică generală. o Tineretul este întreţinut în boxe comune cu spaţiu de odihnă plin şi spaţiu cu grătare pentru evacuarea dejecţiilor. sistem de adăpare separat pentru scroafă şi purcei o spaţiul destinat purceilor să poată fi încălzit prin diferite sisteme (plăci încălzitoare. este necesar să aibă plafon şi sistem de ventilaţie reglabil. Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale o se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. o Boxele trebuie prevăzute cu sistem de furajare şi adăpare automat.60 m pe 0. este de 0. Porcii la îngrăşat sunt cazaţi în hale cu amenajări interioare specifice acestei activităţi. Fordet. impiedicand poluarea aerului din compartiment. Cloroet. o Pentru reducerea stresului de adaptare la diferenţa de temperatură faţă de maternitate. apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe.) cu mare randament iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate (in prezent exista o gama larga de dezinfectanti autohtoni si de import de tipul Septorom. nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproducţie. pentru indepartarea sedimentelor colmatate. fiind spaţii încălzite. având central spaţiul destinat scroafei (2.00 m pe 0.

restul fiind completat cu şroturi (în special de leguminoase). SCROAFE LACTATIE: Maternitate cu cuib de protecţie pentru purcei. până la 28 zile. 2 -3 % făinuri animale. viteza curentilor de aer 0. perioada de alăptare 28 zile. 50 lucsi. Solutii tehnologice optimizate pentru cresterea si furajarea porcinelor (Dupa Institutul Kollistch RFG Dr. Raţia poate fi completată cu ouă proaspete sau melanj de ouă. făină de lucernă. furajare pana la monta acelasi ca in lactatie (4kg/zi lizina).m. tărâţe. pardoseală încălzită 1/3 sau cu lămpi cu infraroşii 2/3 cu 35C temperatură. Ţinând cont de aceste considerente pentru scroafele lactante se recomandă o furajare “ad -libitum” (la discreţie). 80% umiditate.2 m x 0. adăpători mixte scroafă-purcel. TINERET: Compartiment pentru tineret. 10 ore/zi lumină. furaj restrictiv 14 zile cu furaj dietetic pentru sugari.3 m/sec. amoniac. furaj cu 1. pardosea din plastic perforat.. umiditatea 50-60%. 21 zile furaj slab energetic (2kg/zi lizina). temperatura 28C. SCROAFE GESTANTE: Intreţinere în grup. peste 70 kg furajare lichida cu cu 0. temperatura 22 C. Dintre vitamine un ro l important îl au vitamina A şi E iar dintre microelemente.4 U. furaj pentru scroafe (2 -6 kg/zi lizina progrsiv. 23 C. zona de defecare delimitată.2 m/scroafă. Este extrem de important ca la vieri să se acorde o atenţie deosebită furajării. pardosea din beton. Dacă se utilizează nutreţuri combinate. 8000 -9400 kcal. contact vizual cu vierul.1 -0. 2000 p. Administrarea ovăzului în hrana vierilor îmbunătăţeşte valoarea biologică prin raporturile între aminoacizii esenţiali.6 mp. cuibul pentru purcei 0.5-3. ce se traduc prin indici de fertilitate reduşi. evacuare dejectii prin sistem vană. hală tip pieptene cu guri de aerisire. 20-50 cap/boxă. calitatea furajul fiind influenţată de calitatea componentelor sale. reprezentată de cantitatea şi calitatea materialului semi nal. zona de odihnă inchisă. se recomandă un consum zilnic de 2. seleniu. maternitate 1.N.5 kg nutreţ combinat.p. creşterea nivelului fosforului şi vitamina E.9 m x 2 m. morcovi (în perioada de iarnă) sau lucernă pălită (în perioada de vară). circa 720 g proteină digestibilă. furajare din ziua 21 -25 (3. Meyer. 2. dimensiunea boxei 2. care depăşeşte uneori 6-7 kg de nutreţ combinat pe zi (până la 20000 kcal energie metabolizabilă pe zi).65 m. grătare din plastic. raţia trebuie să asigure: 5.5kg/zi lizina. Astfel pentru un vier cu masa corporală de 180-220 kg şi în perioadă intensă de utilizare.3 % lizina si 16% proteina PORCI LA INGRĂŞAT: Hală de îngrăşare. evitându -se variaţiile de greutate ale masei corporale şi în special îngrăşarea peste măsură. deoarece alimentaţia neraţională sau insuficientă poate provoca tulburări de comportament sexual şi modificări ale calităţii spermei. 20 .70 cap/boxă. 2001)  o o o o o SCROAFE IN ASTEPTARE: Compartiment de montă.85 % lizina si 16-18% proteina Alimentatia porcilor Alimentaţia vierilor de reproducţie În ceea ce priveşte alimentaţia la această categorie trebuie avut în vedere să se menţină un echilibru între condiţia de reproducător şi producţia caracteristică. pana la 60-70 kg furaje pe baza de cereale cu 1 % lizina si 18-20% proteina. Se recomandă ca reţeta pentru această categorie să conţină până la 50 % un amestec de ovăz şi orz. Tot la discreţie trebuie asigurat şi consumu l 24 . care perturbă grav fluxul tehnologic şi determină pagube economice însemnate. 23C. podea plină sub scroafă. 120 lucsi la înălţimea ochilor. ţinând cont de regimul de folosire la montă şi greutate corporală. mărimea grupei 12 scroafe. porumb. furaj prestarter pentru purcei sugari se administreaza de la 7 zile. La vierii tineri cerinţele sunt atât pentru definitivarea creşterii cât şi pentru producţia spermatică iar la vierii adulţi trebuie să se asigure un material seminal de bună calitate. Desigur că aceste cifre sunt orientative. Alimentaţia scroafelor de reproducţie Aceasta reprezintă o problemă complexă deoarece într -o perioadă de timp relativ scurtă scroafa trece prin diferite stadii fiziologice în care metabolismul său este modificat profund.

cu un nivel de 14. Alimentaţia purceilor sugari În prima parte a vieţii. În prezent vârsta înţărcării purceilor s-a redus foarte mult. În momentul înţărcării se recomandă dietă absolută (inclusiv hidrică). În prima săptămână de viaţă purcelul trebuie să primească o cantitate suficientă de colostr u. ţinându -se însă cont de consumul zilnic. Prin administrarea colostrului. apoi înlocuindu-se câte 25 % în fiecare zi cu furaj pentru tineret (reţeta 0–2). trebuie ca pri n încorporarea unor aditivi furajeri să se stimuleze ingerarea de hrană. Alimentaţia tineretului Purceii înţărcaţi formează o grupă aparte. purcei subponderali sau neviabili. Nu trebuie să se exagereze însă în această privinţă. că purcelul este foarte sensibil la stres. la frig şi umiditate. completat în măsură mai mare sau mai mică cu alte fu raje. Furajarea necorespunzătoare în perioada de gestaţie se traduce prin obţinerea unor loturi de fătare mai mici. În primele 30 de zile de la montă se recomandă menţinerea aceleiaşi raţii deoarece aceasta corespunde cu perioada de organogeneză şi dezvoltare embrionară. purcelul valorifică foarte bine hrana şi are un ritm de creştere accelerat.zilnic de apă. pe lângă substanţele nutritive absolut indispensabile şi uşor accesibile. toate nutreţurile combinate şi înlocuitorii de lapte destinaţi purceilor în prima perioadă de viaţă se bazează pe lapte praf.5 % proteină brută. după c are ţinând cont de componenta de asimilaţie a metabolismului scroafei gestante. 3-3. pot fi diminuate consecinţele nedorite ale crizei de înţărcare. necesar metabolismului crescut precum şi în procesul de producere a laptelui. prin asigurarea unor condiţii optime de microclimat şi cazare. minim 24 de ore. se face şi un transfer de gammaglobuline purtătoare de anticorpi. începând cu ziua a 3 -a după înţărcare scroafele trebuie să primească cca. Vârsta la care se face înţărcarea purceilor este de foarte mare importanţă pentru orientarea hrănirii acestora. atât în ceea ce priveşte refacerea organismelor epuizate în perioada de lactaţie cât şi pentru dezvoltarea foliculilor ovarieni. În general. înţărcarea purceilor se face la vârsta de 3 -4 săptămâni (acolo unde se asigură nutreţul combinat prestarter) sau la 5 -6 săptămâni. astfel încât să nu staţioneze furajul 25 . precum şi asigurarea unei nutriţii corespunzătoare cu un furaj de foarte bună calitate. pentru a stopa producţia de lapte şi a preveni apariţia mamitelor. În ultima perioadă de gestaţie (ultime le trei săptămâni) când fetuşii au o creştere mai rapidă în greutate. este necesar să se suplimenteze din nou raţi a la nivelul normal. se recomandă reducerea raţiei (2 kg nutreţ combinat) pentru următoarele două luni. sporindu -şi masa corporală de la naştere de circa 5 ori până la vârsta de o lună şi de 10–12 ori până la vârsta de două luni. Astfel. în special la rasele performante cu viteză foarte mare de creştere . adică prin creşterea palatabilităţii să se forţeze purcelul să ingere cantităţi prea mari de hrană pe care nu la poate digera normal. Particularitatea principală a hrănirii purceilor este aceea că furajele se administrează în prima parte a vieţii numai ca un supliment faţă de laptele matern. asigurând circa 6600 kcal energie metabolizabilă zilnic.5 kg de nutreţ combinat din reţeta 0–5 . indiferent dacă animalele sunt crescute pentru prăsilă sau pentru îngrăşare. Echipamentul enzimatic digestiv fiind adaptat în special la hrănirea cu lapte. Hrănirea tineretului înţărcat de la 2–4 luni trebuie să urmărească realizarea unor sporuri mari prin dezvoltarea musculaturii şi osaturii. Pentru hrănirea purceilor. Printr-o bună organizare a înţărcării. ceea ce ar conduce la unele tulburări gastrice. La scroafele în aşteptare trebuie să se facă o hrănire stimulativă. În practică tineretul porcin se furajează la discreţie. Trebuie avut în vedere. în acelaşi timp. a tineretului de 2–4 luni. Întrucât în această perioadă creşterea scheletului este intensă se va acorda o atenţie deosebită asigurării necesarului de vitamine şi săruri minerale. precum şi la afecţiuni gastro – intestinale. pentru a preveni rahitis mul care apare frecvent. în primele 5 zile de la trecerea în creşă se foloseşte aceiaşi reţetă de furaj combinat ca în mate rnitate (reţeta 0–1). administrat la început în exclusivitate (1-2 zile). prin care se realizează o adevărată “vaccinare” a purcelului. Pentru a pune în concordanţă cantitatea de hrană ingerată cu posibilităţile de valorificare. Purcelul este sensibil la gustul. purcelul consumă din furajele obişnuite mai puţin decât poate valorifica. În unităţile moderne de tip industrial. mirosul şi culoarea furajelor.

furajele se vor asocia în aşa fel încât să prezinte un gust plăcut. necesarul de unităţi nutritive. sexul. deoarece există pericolul apariţiei unei toxiemii denumită “boala edemelor” tocmai la purceii foarte bine dezvoltaţi şi care ingeră o cantitate mare de furaje fără însă a avea tractul digestiv şi echipamentul enzimatic complet pregătit. care în funcţie de localizare se traduc prin simptome respiratorii. excepţie făcând regimurile foarte dezechilibrate sau carenţate în seleniu şi vitamina E. Pentru a asigura consumul raţiei în totalitate. Alimentaţia a fost considerată mult timp ca fiind hotărâtoare pentru calitatea cărnii. Calitatea carnii de porc Rasa. trebuie supravegheat consumul zilnic. de proteină digestibilă şi de aminoacizi indispensabili.7 % P. factori genetici. Prevenirea acestei afecţiuni se poate face prin obişnuirea cât mai timpurie a purcelului sugar cu cantităţi mici d e furaj combinat şi supravegherea alimentaţiei purceilor după înţărcare. să conţină cel mult 6 -7 % celuloză. datorită conţinutului ridicat în glicogen. etc. nervoase..în hrănitori mai mult de două zile. S -a stabilit că:  alimentaţia nu influenţează calitatea tehnologică a cărnii.) şi factori din abator. Îngrăşarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere economic şi urmăreşte valorificarea potenţialului de creştere a animalelor tinere care consumă cantitatea cea mai mică de hrană pentru 1 kg spor în greutate. până la 100 kg. vârsta.   26 . antrenând o creştere a grăsimii intramusculare. un regim pe bază de porumb. sunt factori hotărâtori asupra calităţii cărnii de porc.7 % P. raţia bogată în glucide. nu influenţează calităţile organoleptice sau tehnologice ale cărnii. factori legaţi de pregătirea porcinelor pentru abatorizare (transport.B.B. Alimentaţia porcilor la îngrăşat Deşi din punct de vedere tehnologic activitatea în îngrăşătorie este mai puţin pretenţioasă decât în celelalte sectoare. Pentru porcul de carne cerinţele sunt să asigure o carcasă cu peste 56 % ţesut muscular şi un strat de grăsime sub 15 mm precum şi calităţi gustative deosebite ale cărnii. cu un consu m minim de furaje. starea de întreţinere etc. pentru a nu se altera. Cantitatea şi calitatea hranei influenţează atât evoluţia procesului îngrăşării cât şi calitatea produselor obţinute. Furajarea porcilor destinaţi pentru carne se face. put ând merge până la moarte. uşor asimilabile. cu un nutreţ care să asigure 15. Ea începe când purceii au 25 -40 kg greutate vie şi ţine până ajung la 100-110 kg. Raţia porc inelor puse la îngrăşat trebuie să aibă un grad înalt de digestibilitate. post alimentar etc. până la atingerea unei mase corporale de 60 kg şi în continuare 13. În ceea ce priveşte furajarea purceilor după înţărcare. Ca urmare a nedigerării complete şi a neutilizării totale a substanţelor nutritive apar reacţii de tip alergic cu edeme. comparativ cu unul pe bază de orz. favorizează carnea exsudativă şi cu un pH scăzut. este necesară aplicarea cu atenţie a tehnologiilor de furajare în vederea realizării unui maximum de spor în greutate. ci numai indicii biochimici. Factorii din crescătorie au o influenţă mai redusă (cca 5%) asupra calităţii cărnii. Factorii de influenţă a calităţii cărnii pot fi grupaţi în: factori din crescătorie.

Această carne se pretează mai puţin la consumul proaspăt. Sexul animalului – nu influenţează calitatea cărnii. Astfel. Carnea respectivă se pretează la prepararea salamurilor uscate. utilizarea unor substanţe anabolizante (beta-angonistele sau hormonii) în scopul dezvoltării ţesutului muscular (interzise în CE) nu determină modificări ale calităţii cărnii decât în ceea ce priveşte reducerea grăsimii intramusculare. intenstine. a căror carne are un miros mai puţin agreabil. organe 20 kg. oase 7 kg. sau a vierilor castraţi. Vârsta la sacrificare – influenţează indicii de calitate a cărnii. picioare 8 kg. în sensul că animalele cu vârsta mare (scroafe. cu un conţinut mai mare în grăsime intramusculară şi mai bogată în colagen. o necomestibile 17 kg. 27 . cu excepţia mirosului cărnii provenite de la vierii reformaţi şi necastraţi. pierdere mai mică a greutăţii la decongelare. Corpul gol este compus din:   carcasa 75 kg. sange. de la care se obţine o carne cu un conţinut de grăsime intramusculară mai ridicat. Greutatea la sacrificare – influenţează anumiţi indici de calitate a cărnii. continutul intenstinelor 5 kg. piele 3 kg. din care: o comestibile 3 kg comestibile. Clasificarea carcaselor Un porc de 100 kg in viu cu un strat de slanina dorsala de 10 mm are urmatoarea compozitie fizica:   corp gol 95 kg. modul de administrare a hranei poate influenţa indicii biochimici ai cărnii. dar este foarte avantajoasă pentru prepararea jambonului fiert . iar indicii tehnologici ai cărnii sunt mai buni. mai perselată.  Tipul de hală şi densitatea în boxă – nu influenţează indicii organoleptici şi tehnologici ai cărnii. cap. în sensul că hrănirea restricţionată determină reducerea grăsimii intramusculare. Carcasa este formata din:     carne comestibila 57 kg. vieri reformaţi) au carnea mai colorată. carnea porcilor grei (130 -140 kg) are grăsime intramusculară mai multă. par.

taiat de-a lungul linii mediane (sau netaiat). rinichi si diafragma. parul. sistemul oficial de apreciere a carcaselor este sistemul SEUROP. osanza. greutatea pentru calcul este cea a carcasei reci. carnea si grasimea. o clasa U . Rentabilitatea cresterii porcilor este asigurata de insusirile fiziologice ale acestei specii. o clasa E . o clasa O . Importanta cresterii porcielor Cresterea porcinelor prezinta o imoprtanta deosebita pentru economia noastra natioanala. chimica.etc. cca 40% din necesarul de carne din industria alimentara este asigurat cu carne de porc. farmaceutica. dau doar 1-2 produsi. Pe langa aceasta. carora le adduce mari venituri banesti. o scroafa poate da 7-12 sau mai multi purcei. o clasa S . eviscerat si cu emisie sangvina efectuata. din ea obtinandu-se preparate valoroase (sunca. copite. tesut carne slaba 42 kg. unghiile) sunt de asemenea folosite in industrie. Produsele secundara obtinute de la porci (pielea. in primul rand. Astazi. la o fatare. Rentabilitatea cresterii porcinelor se datoreaza produselor pe care aceasta specie le furnizeaza. 28 . o clasa R . fara limba.55-60 %. calitatea carnii de porc este superioara carnii furnizate de celelalte specii. continutul de carne va fi evaluat cu metode si aparate autorizate de clasificare. o grasime 12 kg. in care clasificarea se face in functie de procetul tesutului muscular din greutatea caracasei. din care: o muschi 3 kg.peste 60%.sub 40%. fiind mai consistenta si mai hranitoare (un kilogram de carne de porc produne 2500-3000 de calorii).muschi. Nu trebuie subapreciata nici valoarea balegarului de porc ca ingrasamant organic si mai ales faptul ca cca. In mod normal la o singura fatare. carnea de porc este gustoasa. etc.50-55 %. datorita continutului ridicat in subsatnta uscata(40%-50%). din care o muschi 40 kg. cum ar fi: -Prolificitatea. usor conservabila.). Livrarea in carcasa      carcasa porcului inseamna corpul unui porc sacrificat. fiind in acelasi timp deosebit de rentabila pentru unitatile agricole.40-45 %. De asemenea. organelle interne. in timp ce femelele din alte specii. o clasa P . 10% din cheltuielile facute cu hranirea porcilor se recupereaza prin valoarea balegarului produs. se stabileste operativ calitatea carcasei si plata diferentiata in functie de calitate. grasimea obtinuta de la porci este mult mai apreciata si cautata in industria alimentara . organe genitale.Carnea comestibila contine:   tesut gras 15 kg. par.45-50 %. frageda. o grasime 2 kg.

adica raqportul dintre greutatea vie sic ea rezultata dupa taiere. este rezistent la intemperii si ager. Mistretul european se caracterizeaza printr-o conformatie corporala buna si o costitutie robusta. Din Sus scroafa ferus. picioarele inalte si puternice. -Gestatia scurta. La scroafa gestatia dureaza 114 zile. Asia Centrala. unde se hraneste cu jir.Aceasta insusire da posibilitatea ca prin produsii sai o scroafa sad ea intr-un an cca. cand poate atinge o greutate de 180-200kg. la 6 luni ajunge la 60-70kg. Corpul este acoperit de o piele groasa cu par des. sporurile in greutate se pot realiza foarte avantajos. pe cand la celelalte specii. Cu toate ca nu se preteaza pentru ingrasat. radacini.fapt care da posibilitatea sa se obtina doua fatari pe an. Porcul ajunge la maturitatea sexuala mai devreme decat celelate specii. fiindu-I necesare pentru un kg spor de greutate. deci de 60 de ori greutatea initiala. si anume 80-90% pe cand la celelalte specii de animale este de 40-60% Originea porcilor Actualele rase de porci domestici provin din trei forme de porci salbatici denumite: Sus scrofa ferus. crupa tesita. Trebuie mentionat ca sporul zilnic in greutate este de 600-1500 . care prezinta pe corp niste dungi longitudinale ce dispar dupa intarcare. Porcul froloseste foarte bine hrana. Scroafa intra in calduri la varsta de un an si de obicei in luna noiembrie. si vioi. de culoare bruna sau bruna-cenusie. tripleaza sau cel mult se inzeceste. carnea este gustoasa. chiar 5 fatari in 2 ani. -Folosirea hranei. precum si partea de nord a Africii. 1200-1500kg greutate vie. ceea ce face sa poata fi folosit la reproductie de la varsta de 8-10 luni. Asia mica. formand un fel de coama pe toata lungimea corpului. fatarea avand loc la inceputul primaverii. 29 . mult mai ridicat fata de celelalte specii. au luat nastere vechile rase englezesti precum si rasele primitive europene. dupa domesticire. -Randamentul la taiere. Un purcel care la nastere are 1 kg. parul este mai lung. Pe langa aceasta. rame. Gestatia dureaza pana la 4 luni. putandu-se folosi reziduurile si resturile agricole. Mistretul ajunge la maturitate la varsta de 2 ani. deci o cantitate foarte mare de carne de consum. la varsta de 4-5 luni. Sus scrofa ferus sau mistretul european traieste si astazi in unele locuri din Europa. Mistretul are corpul lung. 3-4 unitati nutritive. in timp ce la celelalte specii in aceeasi perioada greutatea se dubleaza. -Precocitatea. ghinda. daca-l raportam la greutatea vie a animalului. Fata o data pe an 5-6 purcelusi. Aceasta insusire este este folosita de crescatorii fruntasi pentru a obtine de la fiecare scroafa. pentru acelasi spor de greutate sunt necesare mai multe unitati nutritive. alimentare si inclusive pe cele de la bucatarie. Are temperamentul vioi. melci. Traieste in carduri prin paduri. Sus vittatus si Sus mediteraneus. industriale. etc. este foarte ridicat. lung si gros. Pe linia superioara a corpului. spinarea este convexa.

Aprecierea porcinelor dupa origine Aceasta apreciere se face prin analizarea pedigreului. inmultindu-se aceasta diferenta cu 3(pentru 1 kg spor la crestere sunt necesare 3 kg de lapte). precocitatea. Italia. Este tardiv si cu prolificitate redusa. picioarele mai scurte. cu cel European. Se crede ca din aceasta forma au provenit rasele de porci din Spania. in general. -prolificitateaeste un element foarte important in aprecierea productivitatii scroafelor. Cu cat un vier sau o scroafa are mai multi stamosi de valoare. este insa mai mic. Din dreptul urechilor pleaca mai multe incretituri spre obraz. capacitatea de alaptare. care imbraca obrazul si gatul. cu atat valoarea lor este mai mare. care dau in mod normal 10-12 purcei la o fatare si rase mai putin prolifice care dau normal numai 4-8 purcei la o fatare. o pozitie intermediara intre primele doua forme. 30 . -capacitatea de alaptare reprezinta insusirea scroafelor de a da mai mult lapte. care imbraca. Aprecierea porcinelor dupa productivitate Aprecierea porcinelor dupa productivitate se face luandu-se in considerare urmatoarele insusiri: prolificitatea. existand rase cu o prolificitate mare. dand aspectul obrazului cu masca. reprezentand insusirea femelelor de a dacat mai multi produsi vii la o fatare. care au populat Asia si au contribuit la formarea raselor europene. de productivitate si exterior pe care le vom arata mai sus. capacitatea de alaptare este exprimata prin greutatea lotului de purcei la varsta de 28 de zile. Din aceasta forma salbatica au provenit rasele de porci domestici. Corpul este mai cilindric. Porcul salbatic mediteranean( Sus mediteraneus) ocupa. Prolificitatea este legata de rasa animalelor . mai scurt si are o greutate de 120160kg. din punct de vedere al conformatiei. urechile sunt mari si blegi. se face diferenta intre greutatea lotului de purcei la 28 zile si greutatea lui la nastere. situatii in geeratii mai apropiate. Iugoslavia (rasa Mangalita). capacitatea de ingrasare a porcinelor.Sus vittatus sau mistretul asiatic traieste in Asia de sud-est. Are de obicei o dunga mai deschisa. randamentul la taiere. Pentru mai multa usurinta in apreciere. Pentru a putea calcula cantitatea de lapte secretata. Aceasta analiza va urmari la stramosi aceeasi particularitati economice. Capul este mai scurt (insa mai larg ca la mistretul european) cu profilul usor concave. el se aseamana.

se urmareste ajungerea cat mai repede la greutatea de 100kg. care este mult mai putin vascularizata. cu un consum cat mai redus de furaje. greutatea medie a purceilor la fatare. care influenteaza aceasta insusire. Pe langa acestea in aprecierea vierului trebuie sa se tina cont de numarul scroafelor montate in timp de un an. se face luandu-se in consideratie aceste insusiri. productia de lapte a scroafei in 24 ore creste sau scade cu 0. conditiile de hranire si ingrisire. largi si drepte. cum ar fi: rasa(de exemplu. numarul purceilor care sug (cercetarile efectuate artata ca pentru un purcel in plus sau in inus. aprecierea precocitatii se face pe baza greutatii purceilor la varsta de 2 si 4 luni. Linia inferioara a trunchiului paralela cu cea 31 . atunci cand purceii pusi la proba au ajuns la 100kg. varsta femelei. sale si crupa lungi. greaban. -randamentul la taiere se stabileste dupa sacrificare. etc. cele din rasa Mangalita 32-40kg. cilindric. -capacitatea de ingrasare si randamentul se determina cu ajutorul ingrasarilor de proba. din care numarul celor care au fatat (procent de fecunditate). iar cei din rasa Bazna 35-50kg). gatul scurt si puternic. rasele de carne au capul de marime mijlocie cu profilul drept sau usor concave. la cel putin 5 din cele mai bune fiice ale sale. corpul lung. vascularizatia diferitelor parti ale acesteia va fi diferita. In cazul cand nu se pot trimite loturile la statiunea de control. Aprecierea porcinelor dupa exterior Aprecierea porcinelor dupa exterior trebuie facuta avandu-se in vedere tipul de productivitate precum si precocitatea rasei respective.6kg).In aprecierea capacitatii de alptare trebuie sa se tina seama de o serie de factori. aprecierea dupa prolificitate si capacitatea de alaptare. cu atat purceii vor fi mai bine dezloltati. care se efectueaza in statiuni de controlul productiei de porci. Cu cat o scroafa produce mai multlapte. o data cu randamentul se aprecieaza si calitatea carnii. Pentru a se face o apreciere mai justa a scroafelor dupa prolificitate si capacitatea de alaptare este necesar sa se ia in considerare rezultatele inregistrae la doua fatari. proveniti din doua fatari diferite.5-0. respectarea programului zilnic de grajd. Cu cat purceii vor fi mai bine dezvoltati. Astfel. Prin aceste ingrasari de proba. Nu trebuie neglijat nici faptul ca datorita pozitiei ugerului de-a lungul regiunii abdominale. numarul mediu de purcei nascuti vii pe cap de scroafa montata. fapt care face ca partea anterioara. care este mai bogat vascularizata sa produca lapte mai mult decat partea mijlocie si posterioara. Se supun ingrasarii de proba doua loturi formate din cate doi purcei. cu atat valoarea scroafei va fi mai mare. La vieri. spinare. scroafele din rasa Marele Alb au capacitatea de alaptare egala cu 35-60kg.

spinare. sexe si varste. Intre aceste doua tipuri se incadreaza animalele . gradul de dezvoltare. La aprecierea exteriorului trebuie sa se dea o atentie deosebita si numarului de sfarcuri. Osatura este puternica. aceasta apreciere indicand adevarata valoare de ameliorare a animalului. Chiar daca se aplica acesta metoda trebuie sa se dea o atentie deosebita rezultatului fiecarei imperecheri.. In felul acesta in stabilirea valorii vierilor se exclude influenta mamelor.superioara. greaban. sale si crupa cu defecte de forma si de profil (convex). profilul mai drept. dar puternice. Picioarele ceva mai lungi. gatul ceva mai lung. 32 . uneori tesita. se efectueaza la porcine tot p erase. acestea fiind in stransa legatura cu prolificitatea animalelor si cu capacitatea de alaptare a scroafelor. miscarile. cu ratul mai ascutit. Se aplica insa mai usor (datorita posibilitatii de a se obtine doua fatari pe an) metoda compararii produsilor a doi sau mai multi vieri cu acelasi grup de scroafe. acoperita cu par fin si des. imperechind in viitor vierii numai cu femelele de la care s-a obtinut cea mai buna prasila. Conformatia corporala este intermediara. Ordinea de examinare este urmatoarea: mai intai vierii. trunchiul mai lung si turtit. Bonitatea animalelor este bines a se faca pe cat posibil in aer liber sau intrun loc mai larg pentru a se putea aprecia mai bine conformatia corporala. Osatura bine dezvoltata. La urma se boniteaza scroafele. dupa criteriile amintite. care se cresc in special pentru productia mixta de carne si grasime. pentru ca numai in acest fel se pot obtine rezultate bune. Bonitatea porcinelor Bonitatea. privind bonitatea vierilor si scroafelor se refera in special la aprecierea dupa criteriile exteriorului si productivitatii. Piciocrele scurte. care reprezinta actiunea concreta de apreciere a animalelor. pielea groasa. Pentru aprecierea dupa descendenta se pot aplica toate metodele amintite la partea de zootehnie generala. Rasele de grasime au capul mare. Crupa oblica. acoperita cu par gros si rar. Aprecierea procinelor dupa descendenta Aprecierea porcinelor dupa descendenta este absolute necesara. Instructiunile Ministerului Agriculturii. dupa care urmeaza (dupa fiecare din ei) fii si fiicele lor adulte si tineretul de reproductie. Pielea subtire. etc.

Fermele Smithfield din România au avut performanţe bune în anul fiscal 2009-2010 şi anticipează o contribuţie netă pozitivă a cifrei de afaceri în perioada de raportare 2010-2011. Grupul american Smithfield Foods a înregistrat un profit de 76.4%. Smithfield a avut vânzări de 48.9 miliarde de dolari. iar rezultatul cifrei de afaceri s-a constituit într-o pierdere de 200.2 milioane de dolari în România şi un profit operaţional de 7. Volumul vânzărilor Smithfield în Romania a crescut cu 11% în cel de al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.3 milioane de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2010-2011. 33 . Smithfield a înregistrat o scădere de 7. la 46. „Creşterile anticipate de producţie şi productivitate compensează pentru pierderea subvenţiilor”. Smithfield a trecut pe pierdere Vânzările grupului american Smithfield în România au scăzut cu 3% în cel de al doilea trimestrul al anului. când a achiziţionat firmele Agrotorvis şi Comtim Grup. Conform unui raport al companiei. la 2. Compania a preluat ulterior 50% din capitalul firmei de distribuţie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureşti.6 milioane de dolari. comparativ cu o pierdere de 107. Smithfield a intrat pe piaţa românească în 2004.Fără subvenţii pentru creşterea porcilor. se spune în raportul companiei. dar preţul mediu pe unitate vândută a scăzut cu 12%.3 milioane de dolari. Vânzările au crescut în aceeaşi perioadă cu 7. primul al anului fiscal 2010-2011. În aceeaşi perioadă a anului trecut.8 milioane de dolari a sumelor acordate de Guvern pentru creşterea porcilor din cauza expirării programului de subvenţii în a doua jumătate a anului fiscal 2009-2010. precum şi un pachet de 50% la depozitul Frigorifer din Tulcea.000 de dolari.7 milioane de dolari în perioada similară a anului fiscal anterior.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->